BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


marți, 15 noiembrie 2016

«Sunt Katy, alcoolica ...» - Ce s-a intamplat - Prima parte

ZIUA MEA DE NASTERE - ABSTINENTA MEA - PRIMELE TREISUTESAIZECI DE ZILE                                                                                                 
« Conform vechilor intelepti, daca stam pe locul rau, locul nostru bun este gol. La sedintele AA am simtit prima oara ca stau pe locul meu adevarat. Pe aceste scaune am invatat ca nu sint singura. Si altii sufereau, sufera de iluziile intunecate ale alcoolului. Am invatat ca nu sint un om rau, ci sunt un om foarte bolnav. Recunoasterea acestui lucru este inceputul vindecarii, iar rabdarea mea va fi pasul salvator pentru abstinenta mea. Unul dintre cuvintele de baza necesare vindecarii mele era dorinta sincera. A doua cerinta obligatorie pentru dobindirea abstinentei era asumarea denumirii bolii mele, pentru ca doar asa o pot trata, daca ii stiu numele. Daca imi accept boala, exact asa de parca as avea diabet zaharat. Diabeticul stie ca are nevoie de doza zilnica de insulina. Eu am nevoie zilnic de doza mea de abstinenta, adica de sedintele AA.                                       La inceput m-am mirat de ce trebuie sa ne prezentam asa la sedintele AA: “Sint Sandra, alcoolica.“, “Robert sunt, alcoolic.“ Mai tirziu am inteles de ce este important acest lucru. Trebuie sa ma identific cu cuvintul, sa ma obisnuiesc cu el, sa-l invat, sa nu ma tem de el, sa nu-mi fie rusine de el, dar mai mult decit toate acestea la un loc, sa nu-l uit nici o secunda. In primul rind sunt alcoolica si doar apoi femeie de afaceri, mama, sotie, colega, pentru ca daca abstinenta mea nu are continuitate, celelalte nu mai sint posibile.    Am avut noroc pentru ca mergeam cu drag la sedintele A.A. Am avut noroc pentru ca foamea dupa alcool a disparut. Nu mai doream sa ma refugiez, era mai important sa aflu “de ce am vrut sa ma refugiez?” Nu a fost usor la inceput, dar nici cele mai grele zile in abstinenta nu au fost atat de dure ca si ultimele zile de baut. Acele zile ingrozitoare nu am vrut sa le uit. Acelea m-au tinut abstinenta. Aceeasi putere care m-a indrumat spre bautura ma indruma acum spre abstinenta. As fi vrut sa stiu tot deja in primele saptamani. Trebuie sa ai rabdare, auzeam aproape in fiecare minut. „Nu intr-o luna sau doua am ajuns la punctul critic al bautului nostru“, mi-au spus. Priveam uimita la acesti oameni abstinenti, la abstineta lor de 5, 10, 15, 25 de ani, cum zambeau sinceri, curajosi, liberi, siguri pe ei.        
Asa doream sa fiu, ca si ei.         
Am invatat multe de la ei despre mine, despre alcool, despre alcoolism. Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe acele sute de fete zambitoare abstinente, dintre care, la foarte multi nu le stiu decat numele mic. Dumnezeu sa-mi binecuvanteze abstinenta, Dumnezeu sa-i binecuvanteze pe Alcolicii Anonimi. 


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu