"Cum?"

<<Acum, că mă folosesc de cele trei litere H-O-W sugerate de prietenii mei din Program  - Honesty (onestitate), Open-mindedness (minte deschisă) și Willingness (bunăvoință) – văd lucrurile diferit. Nici nu aș fi putut prezice, sau nici nu mi-am închipuit să ajung să văd lucrurile cu totul diferit față de cum le vedeam înainte de a veni la Program. De cele mai multe ori, mă simt bine. Rareori mă simt rău și niciodată nu pentru prea mult timp. Și, cu siguranță, nu la fel de rău cum mă simțeam înainte mai tot timpul. Este cea mai rea zi a mea de acum, infinit mai bună decât cea mai bună zi de dinainte?

Ce să-mi amintesc azi

H.O.W. (joc de cuvinte – how="cum"  n.t.).>>

Sursa Programul Sf Dimitrie

*********

Trei pasi simpli ca sa fiu OK:

1. Cum fac?

Traiesc in intervalul zilei prezente: sunt atent, observ. Constientizez ce simt, ce gandesc, ce fac.

Aflu astfel ce imi face rau si elimin si aflu ce ma face sa ma simt bine si REPET.

2. Cum imi dau seama?

Accept realitatea asa cum este. Nu ma mai opun, nu ma mai incrancenez, nu ma mai lupt sa fie cum vreau eu si cand vreau eu (acceptare si predare).

3. Cum verific?

Sunt relaxat indiferent de ce se intampla. Opusul incrancenarii (cand ma opun) este Relaxarea (cand ma predau).

Daca nu sunt relaxat, ma intorc la pasul 1: Cum fac?

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

bomba cu ceas

<<În fine, începem să vedem că oamenii - inclusiv noi înşine - sînt într-o anumită măsură bolnavi spiritual şi se înşeală adesea; atunci, abordăm toleranţa adevărată şi înţelegem ce înseamnă, de fapt, reala iubire de semeni. Va deveni din ce în ce mai evident, pe măsură ce vom avansa, că nu are nici un rost să ne enervăm ori să ne simţim răniţi de oameni care, ca şi noi, suferă durerile creşterii.>> (12&12 - Pasul 10)

***

Sunt in viata si nu e putin lucru pentru cineva cu o boala terminala activa care poate sa ma omoare!
Ma trezesc dimineata si am o bomba cu ceas in capul si in mintea mea. Si in fiecare zi negociez cu boala mea mutand cronometrul inapoi (fata de ora exploziei) pentru inca 24 de ore.
Partea complicata este ca bomba respectiva nu ticaie, doar sopteste.
Nu este nici o tragedie si nici o surpriza sa am o gandire adictiva. Tragedia ar putea veni cand cred ca gandul ar putea fi adevarat.
Singura cale adevarata pe care am gasit-o pentru a ma proteja impotriva soaptelor bolii in mintea mea este:
- sa vorbesc despre ceea ce gandesc
- sa impartasesc cum ma simt
si
- sa ma rog pentru ceea ce fac.
Sunt inca in viata si tot ce am de facut este sa fac SA CONTEZE ASTA!

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

UN SUT IN FUND

Cand citesc un citat de genul acesta, uneori ma inspira, alteori insa ma poate irita. Este pe de o parte un adevar, pe de alta parte este o simplificare exagerata ('cliseu').
Indiferent de spectrul in care se gasesc sentimentele mele, schimbarea de atitudine este importanta.
De ajutor este sa-mi aduc aminte ca a gandi in "negru sau alb" este un lucru subtil.
Cheia pentru a avea o minte deschisa este de a incepe cu cuvantul "poate".
Poate cheia pentru schimbarea de atitudine este oarecum la fel.
O metoda ar fi sa actionez "ca si cum" as avea o atitudine diferita. Insa nu este asa de usor. Uneori, desi stiu ca am nevoie de o schimbare de atitudine, nu vreau cu adevarat s-o fac. Cand ma aflu in asemenea situatii ma intorc la "poate": (ar fi cam asa: poate daca ma rog sa schimb atitudinea mea nesanatoasa/neadecvata, chiar daca nu vreau, se va intampla macar un pic).
Adevarul este ca solutia la o problema de atitudine (ca de altfel solutia pentru toate problemele mele in general) este una de natura spirituala: a cere Universului un pic de schimbare interioara si apoi incercarea de a actiona un pic diferit.
Ies din gandirea "negru sau alb": daca eu nu ma simt IMEDIAT COMPLET diferit, atunci inseamna ca acest lucru nu se va intampla de loc!!!
In schimb sunt dispus sa cred ca lucrurile nu sunt 100% de rahat. Aceasta perspectiva ma face sa ma misc usor inainte (sa o iau din loc, ca un sut in fund).
Si uneori sunt zile in care orice sut in fund (miscare inainte) este o victorie.

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Un mod trist ...

Abilitatea mea de a vedea "ce poate fi" se bazeaza pe participarea mea la momentul prezent (sa traiesc in intervalul zilei prezente).
Ego-ul meu hranit de asteptarile mele, de fricile mele ("nu voi primi ce vreau / ce merit!", "voi pierde ceea ce am!"), ma scoate din echilibru.
In lipsa echilibrului tot ce pot vedea sunt aceste "ar fi putut fi": "daca as fi avut ... , as fi facut ... " sau "daca ar fi fost altfel, aș fi ..."
Iar acest lucru este un mod trist pentru mine de a-mi petrece ziua.

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Marea Schimbare!!! - A fi tu insuti

Uneori Marea Schimbare este sa nu ma schimb. Aprofundez ce fac: sa cresc acolo unde am sadit.
Am invatat sa ACCEPT momentele grele cu seninatate, nu ca am sa EVIT momentele grele. Momente grele, momente usoare, iar momente grele si tot asa. Am fost si sunt inca autorul propriilor momente grele.
Mi s-a oferit un mod de viata care imi da posibilitatea (chiar abilitatea) de a gasi recunostinta in (aproape) orice scenariu (daca sunt deschis si am bunavointa de a vedea lucrurile si dintr-o alta perspectiva), precum si instrumentele necesare pentru a indrepta lucrurile atunci cand fac o porcarie.

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Cand viata "te acreste"

Ideea de acceptare poate fi folosita pentru a evita o confruntare sau pentru a nu spune ce ai de spus.
Incerc sa accept lucrurile pe care nu le pot schimba, ceea ce nu inseamna neaparat ca trebuie sa fiu de acord de prima data cu tot ce-mi pune viata in brate.
O sugestie inteleapta ar fi sa incetez sa ma mai razboiesc cu toti si toate.
Dar daca a lucra pentru a atinge un scop sau a obtine ceea ce imi doresc inseamna sa depun efortul necesar, ei bine, atunci poate ar fi bine sa fac ceva pentru asta!

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

O sugestie

Uneori nu ti se dau sfaturi, doar ti se “sugereaza”. Am invatat însă că se intâmplă ca unele lucruri sa fie „sugerate” în aceeaşi măsură în care, dacă ar fi să sar cu paraşuta dintr-un avion, mi s-ar „sugera” să trag de sfoară pentru a scăpa cu viaţă.
Dar nu e doar atat! Trebuie sa raman cu mintea deschisa si sa fiu atent la intreaga calatorie pentru ca locul unde vreau sa ajung sa nu-mi puna din nou viata in pericol.

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

LABIRINTUL

MOTTO:

GÂNDIREA adictiva face parte din boala, ACȚIUNEA din recuperare.

Un gând provocator.
Am primit instrumente puternice pentru a rămâne în prezent si a-i face fata.
În acest sens, am aflat că în timp ce s-ar putea să nu fiu capabil de a alege ceea ce se întâmplă CU mine, pot lua decizii cu privire la ceea ce se întâmplă IN mine.
Am sansa de a guverna reactiile mele, fără a pierde sentimentele mele autentice (spre deosebire de a ramane împotmolit în ceea ce cred că ar trebui să simt). Asa că am castigat ceva claritate, care ma ajuta sa evadez mai putin si sa fiu aici, acum, mai mult.

 Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA