EPUIZAREA. Îţi permiţi să te
oboseşti prea tare sau chiar să te îmbolnăveşti. Unii alcoolici au tendinţa de
a munci în mod exagerat – poate se grăbesc să recâştige timpul pierdut. Sănătatea
şi odihna sunt importante. Dacă te simţi bine, eşti capabil de a gândi pozitiv.
Dacă te simţi rău, şi gândurile tale sunt predispuse spre înrăutăţire. Dacă te
simţi prea rău, poate începi să gândeşti că un pahar nu te-ar face să te simţi
mai rău.
NECINSTEA. Începe cu
minciunile mici şi fără rost cu colegii, prietenii şi familia. Apoi urmează
minciunile mari, cu care te minţi pe tine însuţi. Aceste minciuni te ajută să
te justifici când nu faci ceea ce ai de făcut sau când faci ceea ce nu trebuie.
NERĂBDAREA. Lucrurile nu se
întâmplă destul de repede. Sau alţii nu îşi fac treaba sau nu fac ceea ce vrei
tu.
DISCUŢII
INUTILE.
Tu discuţi punctele tale de vedere mici şi neimportante, numai din dorinţa de a
avea dreptate. Toată lumea trebuie să fie de acord cu tine.
DEPRIMAREA. Începi să ai
perioade de deprimare sau chiar de deznădejde, fără motive identificabile, dar
nu vrei să vorbeşti despre aceste perioade cu nimeni.
DEZAMĂGIREA. Deseori eşti dezamăgit
pentru că lucrurile nu merg cum vrei tu, indiferent de eforturile pe care le
depui.
MILA DE
TINE ÎNSUţI.
Începi să te întrebi: “De ce mi se întâmplă
mie aceste lucruri?”, “De ce sunt eu alcoolic?”, “De ce nimeni nu
apreciază ceea ce fac?”.
PREA
ÎNCREZĂTOR ÎN FORŢELE PROPRII.
Crezi că problema e rezolvată – nu îţi mai e frică de alcoolism. Intri
de bună voie în situaţii şi locuri unde se bea, pentru a-ţi demonstra ţie însuţi
şi altora că pentru tine băutura nu mai constituie o problemă. Dacă faci aşa
ceva prea des, vei slăbi mijloacele tale de apărare.
AUTOMULŢUMIREA. “Departe de mine
gândul de a bea!” Dar departe de tine gândul de a NU MAI BEA. Lucrurile merg
bine. Slăbeşti disciplina necesară pentru a-ţi menţine o abstinenţă sănătoasă.
Puţină frică este întotdeauna bună. Multe recăderi se întâmplă când lucrurile
merg bine.
AŞTEPTÂND
PREA MULT DE LA ALŢII.
“M-am schimbat, de ce nu s-au schimbat şi alţii?”. Dacă ei se schimbă e un plus
– dar tu eşti încă răspunzător pentru tine însuţi, chiar dacă ei nu se schimbă.
Nu poţi aştepta ca alţii să-şi schimbe modul lor de viaţă numai pentru că tu
l-ai schimbat pe-al tău.
NEGLIJÂND
PROGRAMUL AA.
Din automulţumire sau din plictiseală începi să neglijezi rugăciunea, meditaţia
şi inventarul zilnic (Pasul 10). Nu mai participi în mod regulat la întâlnirile
AA. Nu îţi poţi permite luxul de a fi plictisit de AA. Preţul unei recăderi este
întotdeauna prea mare.
ABUZUL
DE MEDICAMENTE.
Poate că simţi nevoia de a uşura starea de încordare care creşte zi de zi şi
începi să foloseşti medicamente, cum ar fi pilulele împotriva depresiilor sau
somniferele. În acest fel au început recăderile multora.
A VREA
PREA MULT.
Nu-ţi propune ţeluri pe care nu le poţi împlini printr-un efort normal. Aşteptările
tale să nu fie prea mari. Multe lucruri pe care le vrei, le vei realiza, dar nu
atât de repede precum vrei tu.
FERICIREA
NU CONSTĂ ÎN A AVEA CEEA CE VREI CI ÎN A VREA CEEA CE AI.
A UITA
DE RECUNOŞTINŢĂ.
Concentrându-te numai la problemele care sunt încă nerezolvate, poţi să vezi
viaţa numai în negru. Nimeni nu vrea ca tu să vezi viaţa numai în roz, dar este
bine să-ţi aminteşti de unde ai început şi să-ţi dai seama de progresul pe care
l-ai realizat.
MIE AŞA
CEVA NU MI SE VA ÎNTÂMPLA. Un gând foarte
periculos. Aproape orice poate să ţi se întâmple, iar dacă devii neglijent, ai
o şansă şi mai mare să ţi se întâmple. Nu uita că ai o boală progresivă şi dacă
ai o recădere, te vei afla într-o stare mult mai gravă.
ATOTPUTERNICIA. Această atitudine
decurge dintr-o combinaţie a mai multor lucruri descrise până acum. Crezi că deţii,
pentru tine şi pentru alţii, toate soluţiile. Nimeni nu poate să-ţi spună nimic.
Ignori sugestiile sau sfaturile altora.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu