1 iulie
CEL MAI BUN LUCRU PE
ZIUA DE AZI
Principiile pe care ni le-am stabilit ne îndrumă
pe calea progresului.
ALCOOLICII ANONIMI
La fel cum un sculptor se foloseşte de diferite
unelte pentru a obţine efectele dorite atunci când creează o operă de artă, la
fel şi în ALCOOLICII ANONIMI cei Doisprezece Paşi sunt folosiţi pentru a aduce
rezultate în propria mea viaţă. Nu mă las copleşit de problemele vieţii şi de
faptul că mai e nevoie de multă muncă. Mă consolam cu gândul că viaţa mea este
acum în mâinile Puterii mele Superioare, un meşteşugar desăvârşit care face din
fiecare parte a vieţii mele o operă de artă unică. Lucrând programul, pot să
fiu satisfăcut, căci ştiu că „dându-ne toată silinţa noastră pe ziua de azi,
facem tot ce ne cere Dumnezeu”.
2
iulie
ESENŢA ABSTINENŢEI
ADEVĂRATE
Am descoperit că nimeni nu trebuie să întâmpine
dificultăţi cu spiritualitatea programului. Voinţa,
sinceritatea şi receptivitatea sunt ingredientele esenţiale ale vindecării.
Dar acestea sunt indispensabile.
ALCOOLICII ANONIMI
Sunt oare suficient de sincer să mă accept aşa
cum sunt şi să mă înfăţişez astfel şi în faţa celorlalţi? Sunt oare dispus să
fac tot posibilul, să fac tot ce este necesar ca să rămân abstinent? Sunt oare
suficient de receptiv să aud ceea ce trebuie să aud, să gândesc ceea ce trebuie
să gândesc şi să simt ceea ce trebuie să simt? Dacă
răspunsul la aceste întrebări este „Da”, înseamnă că ştiu destule despre
spiritualitatea programului încât să-mi menţin abstinenţa. Pe măsură ce
continui să lucrez cei Doisprezece Paşi, mă apropii necontenit de esenţa
adevăratei abstinenţe: împăcarea cu mine însumi, cu ceilalţi şi cu Dumnezeu,
aşa cum Îl înţeleg eu.
3
iulie
EXPERIENŢA: CEL MAI
BUN PROFESOR
Dacă suntem încă neexperimentaţi şi abia am
intrat în contact conştient cu Dumnezeu, probabil că nu vom fi tot timpul
inspiraţi.
ALCOOLICII ANONIMI
Unii spun că experienţa este cel mai bun
profesor, dar eu cred că experienţa este unicul profesor. Doar datorită
faptului că am cunoscut dependenţa de iubirea divină, am fost în stare să aflu
despre iubirea lui Dumnezeu. La început nu puteam fi sigur de direcţia pe care
El o imprima vieţii mele, dar acum înţeleg că ar trebui să fiu suficient de
îndrăzneţ ca să-I cer îndrumare, în loc să acţionez ca şi cum mi-ar fi oferit-o
deja. Deseori Îi cer lui Dumnezeu să-mi aducă aminte că are un drum pe care
trebuie să-l urmez.
4
iulie
O CREDINŢĂ FIREASCĂ
... în adâncul sufletului fiecărui bărbat,
femeie, sau copil, zace ideea fundamentală de Dumnezeu. Ar putea fi eclipsată
de nenorociri, de strălucire deşartă, de venerarea altor lucruri, dar totuşi e
acolo, într-o formă sau alta. Căci credinţa într-o Putere Superioară nouă
înşine şi demonstraţiile miraculoase ale acesti Puteri în vieţile oamenilor,
sunt certitudini vechi de când lumea.
ALCOOLICII ANONIMI
În sălile de întrunire AA de pe tot cuprinsul
ţării, am văzut operele unui Dumnezeu nevăzut. Dovada constă în minunea
recuperărilor de pretutindeni. Acum cred cu tărie că Dumnezeu se află în acele
încăperi, precum şi în inima mea. Pentru mine, un fost agnostic, credinţa este
astăzi la fel de naturală ca şi respiratul, mâncatul şi dormitul. Cei
Doisprezece Paşi m-au ajutat să-mi schimb viaţa în multe privinţe, dar nici una
nu a avut un efect mai mare ca descoperirea unei Puteri Superioare.
5
iulie
O NOUĂ DIRECŢIE
Resursele noastre omeneşti, canalizate de
voinţă, nu au fost de ajuns; au eşuat cu totul... Fiecare zi este o zi în care
trebuie să respectăm voia lui Dumnezeu în orice acţiune întreprinsă.
ALCOOLICII ANONIMI
Aud vorbindu-se despre alcoolicul cu voinţa
slabă, dar sunt unul dintre oamenii cu cea mai mare voinţă din lume! Acum îmi
dau seama că incredibila mea putere a voinţei nu este de ajuns pentru a-mi
salva viaţa. Problema mea nu constă în „slăbiciune”, ci în direcţie. Când eu,
fără falsă modestie, îmi accept limitele mele naturale şi Îi cer îndrumare lui
Dumnezeu, cele mai mari greşeli ale mele se transformă în cele mai însemnate
calităţi. Puterea voinţei, orientată în direcţia potrivită, mă face să continui
să muncesc până când promisiunile programului devin o realitate cotidiană.
6
iulie
SĂ IDENTIFICI
FRICA...
Cea mai importantă cauză a defectelor noastre a
fost frica egoistă...
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când mă simt incomod, iritat sau deprimat, caut
frica. Acest fir malefic şi coroziv este rădăcina suferinţei mele: Frica de
eşec; frica de opinia celorlalţi; frica de prejudicii, precum şi o mulţime de
alte frici. Am descoperit o Putere Superioară care nu vrea ca să trăiesc cu
frică, iar drept rezultat, experienţa AA în viaţa mea înseamnă libertate şi
bucurie. Nu mai sunt dispus să trăiesc cu multitudinea de defecte de caracter,
care mi-au marcat viaţa pe vremea când beam. Pasul Şapte mă va elibera de
aceste defecte. Mă rog să identific frica în spatele defectului, iar apoi Îl
rog pe Dumnezeu să mă scape de frica aceea. În ce mă priveşte, această metodă
nu dă greş niciodată şi este unul dintre cele mai mari miracole ale vieţii mele
în ALCOOLICII ANONIMI.
7
iulie
...ŞI SĂ SCAPI DE EA
... în special frica de a
pierde ceea ce avem deja sau de a nu reuşi să obţinem ceea ce am cerut. Trăind
pe un fundament al dorinţelor nerealizate, eram într-o continuă stare de
nelinişte şi frustrare. Prin urmare, dacă nu reuşeam să găsim o modalitate de a
reduce aceste dorinţe, nu puteam avea parte de pace sufletească. Diferenţa
dintre o solicitare şi o simplă rugăminte este clară pentru absolut oricine.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Doar atunci când dau la o parte aşteptările,
pot să am parte de pace sufletească. Când sunt prizonierul gândurilor despre
ceea ce vreau şi despre ceea ce ar trebui să primesc, mă aflu într-o stare de
frică şi anticipare neliniştită, care nu mă conduc către abstinenţa emoţională.
Trebuie să mă predau – ori de câte ori este nevoie – în faţa realităţii
dependenţei mele de Dumnezeu, căci atunci descopăr pacea, recunoştinţa şi
siguranţa spirituală.
8
iulie
O LIBERTATE MEREU ÎN
CREŞTERE
La Pasul Şapte ne schimbăm atitudinea care ne
permite, copleşiţi de smerenie, să ne îndreptăm atenţia de la propria persoană
către alţii şi către Dumnezeu.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE
TRADIŢII
Când L-am rugat în cele din urmă pe Dumnezeu să
înlăture lucrurile acelea care mă împiedicau să ajung la El şi la lumina
Spiritului, am pornit într-o călătorie mai glorioasă decât mi-aş fi putut
imagina vreodată. Am putut să mă eliberez de acele caracteristici care mă
ţineau prizonier al propriei persoane. Datorită acestui Pas care m-a învăţat să
fiu umil, mă simt curat. Ţin cont în special de acest Pas, deoarece acum sunt
în stare să fiu de folos lui Dumnezeu şi semenilor mei. Ştiu că El mi-a dat
putere să-I îndeplinesc porunca şi m-a pregătit pentru oricine şi orice îmi va
sta în cale de acum înainte. Sunt cu adevărat în grija Lui şi sunt mulţumit
pentru bucuria de fi astăzi de folos.
9
iulie
SUNT O UNEALTĂ
Cu umilinţă, I-am cerut să ne îndepărteze
slăbiciunile.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Problema atitudinii umile este una dificilă.
Atitudinea umilă nu înseamnă să mă gândesc la mine mai puţin decât ar trebui;
înseamnă să recunosc că unele lucruri le fac bine, înseamnă să primesc un
compliment într-un mod elegant. Dumnezeu poate face pentru mine
doar ceea ce poate face prin mine. Atitudinea umilă este rezultatul
cunoaşterii faptului că Dumnezeu este cel care acţionează, nu eu. În lumina
acestei ipoteze, cum aş putea să mă mândresc cu realizările mele? Sunt o
unealtă şi orice faptă pe care aparent o fac eu, este făcută de Dumnezeu prin
mine. Zilnic mă rog lui Dumnezeu să mă scape de defectele mele de caracter,
pentru ca să pot mai uşor să-mi duc la bun sfârşit sarcina „iubirii şi a
într-ajutorării”.
10
iulie
SPRE PACE ŞI
SENINĂTATE
...
după ce ne-am uitat direct la câteva dintre defecte, după ce le-am discutat cu
o altă persoană şi după ce am fost dispuşi să scăpăm de ele, gândirea noastră
în ceea ce priveşte atitudinea smerită începe să capete un înţeles mai larg.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când
apar tot felul de situaţii care îmi spulberă seninătatea, de cele mai multe ori
durerea este cea care mă motivează să mă rog lui Dumnezeu, pentru a putea vedea
clar vina pe care o port eu în situaţia respectivă. Recunoscându-mi
slăbiciunea, mă rog smerit pentru acceptare. Încerc să înţeleg în ce măsură au
contribuit defectele mele de caracter la crearea situaţiei respective. Aş fi
putut fi mai răbdător? Am dat dovadă de intoleranţă? Am insistat să mi se facă
pe plac? Mi-a fost teamă? Pe măsură ce defectele mele ies la iveală, las la o
parte încrederea în sine şi mă rog smerit lui Dumnezeu să mă scape de
neajunsurile mele. Situaţia s-ar putea să nu se schimbe, dar pe măsură ce-mi
exersez atitudinea smerită, mă bucur de pace şi seninătate, care sunt
beneficiile fireşti ale faptului că am crezut într-o Putere Superioară mie
însumi.
11 iulie
UN MOMENT DE COTITURĂ
Am avut parte de un moment de cotitură în viaţa
noastră atunci când am început să căutăm smerenia drept ceea ce doream cu
adevărat să obţinem, şi nu ceea ce ar trebui să avem.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE
TRADIŢII
Dacă nu mă bucur de viaţa în AA, atunci revin la
întunericul şi disperarea alcoolismului. Sunt fericit atunci când atitudinea
mea vizavi de Dumnezeu şi smerenia ia forma mai mult a unei dorinţe, şi mai
puţin a unei obligaţii. Întunericul din viaţa mea se preschimbă în lumină
orbitoare când îmi dau seama că dacă sunt sincer şi corect atunci când mă ocup
de inventarul meu, viaţa mi se va umple de seninătate, libertate şi fericire.
Credinţa în Puterea mea Superioară devine mai puternică şi avalanşa de
recunoştinţă îmi invadează fiinţa. Sunt convins că dacă eşti smerit, înseamnă
că eşti corect şi sincer faţă de tine şi faţă de Dumnezeu. Atunci atitudinea
smerită devine ceea ce vrei cu adevărat, şi nu ceea ce ar trebui să ai.
12
iulie
RENUNŢĂ LA EGOISM
Căci
fără o oarecare doză de smerenie, nici un alcoolic nu poate duce o viaţă în
abstinenţă... Fără smerenie, ei n-ar putea duce o viaţă cu sens sau, pe de altă
parte, n-ar putea face apel la credinţa care poate ţine piept oricărei situaţii
critice.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
De ce mă împotrivesc expresiei „atitudine umilă”? Nu mă umilesc în faţa
altor oameni, ci în faţa lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Atitudinea umilă
înseamnă „să dai dovadă de respect”, iar având o atitudine umilă îmi dau seama
că nu sunt centrul universului. Pe vremea când beam, mă consumam în trufia de
sine şi în egoism. Simţeam că lumea se învârte în jurul meu, că eu sunt stăpân
pe propriul destin. Atitudinea umilă îmi permite să mă bazez mai mult pe
Dumnezeu atunci când depăşesc obstacolele, atunci când mă confrunt cu propriile
imperfecţiuni, astfel încât să pot evolua din punct de vedere spritual. Trebuie
să rezolv probleme mult mai dificile ca să-mi cresc performanţa şi, pe măsură
ce mă confrunt cu obstacolele vieţii, trebuie să învăţ să le depăşesc cu
ajutorul lui Dumnezeu. Comunicarea zilnică cu Dumnezeu îmi demonstrează
atitudinea mea umilă şi îmi dă posibilitatea să-mi dau seama că o entitate mult
mai puternică decât mine este dispusă să mă ajute, dacă încetez să mă mai cred
atotputernic.
13
iulie
SMERENIA E UN DAR
Atât
timp cât puneam încrederea în forţele proprii pe primul loc, nu mai putea fi
vorba de încrederea într-o Putere Superioară. Dorinţa de a căuta şi de a face
voia lui Dumnezeu – ingredientul de bază al întregii smerenii – lipsea cu
desăvârşire.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
De cum
am intrat în AA, am vrut să descopăr câte ceva din calitatea aceea dificil de
obţinut, numită smerenie. Nu-mi dădeam seama că eram în căutarea smereniei,
deoarece credeam că aceasta mă va ajuta să obţin ceea ce voiam şi că aş fi în
stare să fac orice pentru cei din jur, dacă aş fi crezut că Dumnezeu mă va
răsplăti cumva pentru aceasta. Acum încerc să-mi aduc aminte că oamenii pe care
îi întâlnesc pe parcursul zilei sunt la fel de apropiaţi de Dumnezeu cum voi
deveni şi eu odată, cât timp mai trăiesc pe acest Pământ. Astăzi trebuie să mă
rog pentru ca să aflu care este voia lui Dumnezeu şi să înţeleg în ce măsură
experienţa mea cu speranţa şi durerea ar putea fi de folos altor oameni; dacă
aş putea face asta, nu va trebui să caut smerenia, căci ea mă va găsi pe mine.
14
iulie
UN INGREDIENT
HRĂNITOR
Dacă înainte atitudinea umilă însemna să te
forţezi să fii umil, acum începe să reprezinte ingredientul hrănitor care ne
poate oferi seninătate.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Cât de des mă concentrez asupra propriilor
probleme şi frustrări? Când eu am parte de o zi favorabilă, toate aceste
probleme pălesc în importanţă şi mă preocupă mai puţin. N-ar fi mai bine dacă
aş găsi o soluţie să pot dezlega „magia” zilelor mele favorabile, ca s-o pot
folosi şi în cazul problemelor din zilele nefavorabile?Am deja soluţia! În loc
să încerc să mă eschivez de la suferinţele mele şi să fac abstracţie de
problemele mele, aş putea să mă rog să fiu smerit! Atitudinea smerită va
tămădui boala. Atitudinea smerită mă va rupe din ghearele ego-ului meu.
Atitudinea smerită- forţa aceea oferită de către „Puterea mea Superioară” –
este a mea, căci mă rog pentru ea! Atitudinea smerită îmi va reda echilibrul
necesar vieţii. Atitudinea smerită îmi va da posibilitatea să-mi accept cu
bucurie natura mea umană.
15
iulie
TRUFIA
De mii
de ani cerem mai mult decât porţiile de siguranţă, prestigiu şi romantism care
ni se cuvin. Când se părea că avem succes, beam ca să avem
vise şi mai mari. Când eram frustraţi, chiar şi într-o mică măsură, beam ca să
uităm de necaz. Niciodată nu aveam suficient din ceea ce credeam că vrem.În
toate aspiraţiile acestea, dintre care multe erau bine intenţionate, handicapul
nostru major îl reprezenta lipsa unei atitudini smerite. Nu eram în stare să
înţelegem că valorile morale şi spirituale trebuie să fie pe primul loc, şi că
satisfacţiile materiale nu reprezentau scopul vieţii.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Mă
apucam din când în când de Pasul Şapte, doar ca să mă prăbuşesc şi să mă adun
din nou. Ceva lipsea şi nu puteam prinde impactul Pasului. Ce omisesem? Un
singur cuvânt: citit dar trecut cu vederea, baza tuturor Paşilor şi chiar a
întregului program al Alcoolicilor Anonimi – cuvântul acesta este „umil”. Am
priceput care îmi sunt neajunsurile: nu eram consecvent; mă înfuriam repede;
eram prea absorbit de mila de sine; şi mă tot întrebam: „de ce anume eu?”. După
care mi-am amintit, „Trufia duce la prăbuşire”, aşa că am eliminat trufia din
viaţa mea.
16
iulie
„MĂSURA
SMERENIEI”
În orice împrejurare,
durerea a fost preţul care trebuia plătit pentru a începe o viaţă nouă. Dar
preţul acesta acoperea mai multe decât ne aşteptam. Ne-a furnizat o măsură a
smereniei, care în scurt timp s-a dovedit a fi un foarte bun calmant al
durerii.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Era dureros să renunţ la încercarea de a-mi
controla viaţa, chiar dacă succesul mă tot ocolea, iar când viaţa devenea prea
dură, îmi găseam refugiul în băutură. Acceptarea vieţii cu toate capriciile ei
va fi posibilă datorită smereniei. pe care o trăiesc atunci când îmi las voinţa
şi viaţa în mâinile lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Având viaţa în grija
lui Dumnezeu, nu voi mai răspunde cu frică, nesiguranţă şi supărare acelor
momente din viaţa mea, care aş fi preferat să nu aibă loc. Suferinţa pricinuită
de aceste momente va fi vindecată de conştiinţa că am primit puterea spirituală
de a supravieţui.
17
iulie
SUPUNEREA ŞI
AUTOANALIZA
Stabilitatea
mea a venit ca rezultat al încercării mele de a da, iar nu din dorinţele mele
de a primi. Prin urmare, cred că ar putea avea efect şi în cazul abstinenţei
emoţionale. Dacă vom analiza fiecare nemulţumire pe care o avem, mare sau mică,
vom găsi la rădăcinile ei o dependenţă nepotrivită care generează o nevoie
nepotrivită. Haideţi, cu ajutorul lui Dumnezeu, să renunţăm fără încetare la
aceste nevoi neproductive! Doar atunci ne vom putea elibera şi vom putea trăi
şi iubi; după care vom putea să ne apucăm de Pasul Doisprezece, pentru a putea
atinge abstinenţa emoţională.
LIMBAJUL INIMII
Perioada
îndelungată de dependenţă de alcool, privit ca un remediu chimic pentru modificarea
dispoziţiei, m-au privat de capacitatea de a interacţiona la nivel emoţional cu
semenii mei. Credeam că trebuia să fiu egoist, încrezut, şi mânat doar de
propriile interese într-o lume plină de oameni în care nu poţi avea încredere.
În cele din urmă, mi-am pierdut respectul faţă de sine şi am rămas cu
dependenţa, nemaifiind în stare să am încredere în mine sau în orice altceva.
Supunerea şi autoanaliza în timpul convorbirilor cu noii-veniţi m-au ajutat să
cer, umil, ajutorul.
18
iulie
MULŢUMIT DE CEEA CE
AM
În timp ce învăţam mai multe lucruri despre
atitudinea umilă, cel mai profund rezultat dintre toate a fost schimbarea
atitudinii noastre faţă de Dumnezeu.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Majoritatea rugăciunilor mele de acum constau
în exprimarea mulţumirii faţă de Puterea Superioară pentru abstinenţă şi
pentru belşugul miraculos al lui Dumnezeu, dar trebuie, de asemenea, să cer
ajutor şi puterea de a-mi duce la bun sfârşit planul pe care Îl are Dumnezeu cu
mine. Nu mai am nevoie de Dumnezeu în fiecare clipă pentru a ieşi din
situaţiile în care intru atunci când nu-I respect voia. Recunoştinţa mea pare
acum direct legată de atitudinea umilă. Atât timp cât sunt suficient de smerit
să fiu mulţumit de ceea ce am, Dumnezeu continuă să-mi mai ofere şi altele.
19
iulie
MÂNDRIA FALSĂ
Mulţi
dintre noi care se considerau religioşi au fost surprinşi să constate limitele
acestei atitudini. Refuzând să-L punem pe Dumnezeu pe primul loc, am refuzat şi
ajutorul Lui.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Multe
idei nefondate sunt legate de mândria falsă. Nevoia îndrumării necesare pentru
a duce o viaţă decentă este împlinită de speranţa trăită în comunitatea AA. Cei
care au mers de ani buni pe această cale –în fiecare zi la rândul ei– spun că o
viaţă care gravitează în jurul lui Dumnezeu presupune posibilităţi nelimitate
de evoluţie personală. Aşa stând lucrurile, o mare speranţă vine din
partea veteranilor AA. Îi mulţumesc Puterii mele Superioare pentru că mi-a dat
de înţeles că acţionează prin intermediul altor persoane, şi Îi mulţumesc şi
pentru slujitorii de încredere ai comunităţii care i-au ajutat pe noii membri
să se descotorosească de falsele lor idealuri şi să le adopte pe cele care duc
către o viaţă bazată pe compasiune şi încredere. Veteranii AA îi provoacă pe
noii-veniţi “să ajungă”, astfel încât în cele din urmă “să ajungă să creadă”.
Rog Puterea mea Superioară să ajute necredinţei mele.
20
iulie
AM SCĂPAT DE DEFECTE
Dar acum fraza: „de unul singur, nu fac nimic,
Tatăl Ceresc face toată treaba”, a început să comporte o promisiune şi o
semnificaţie aparte.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când pun în aplicare Pasul Şapte trebuie să-mi
aduc aminte că nu există nici un fel de formulare pe care trebuie să le
completez. Acolo nu scrie „Cu umilinţă, I-am cerut să (completaţi spaţiul gol)
ne îndepărteze slăbiciunile”. Ani de zile am completat spaţiul liber imaginar
cu cuvintele „Ajută-mă!”, „Dă-mi curajul să”, „Dă-mi puterea să”, etc. Pasul
spune clar că Dumnezeu ne va scăpa de defectele de caracter. Unicul lucru pe
care trebuie să-l fac este să „cer cu umilinţă”, care pentru mine înseamnă să
mă rog, fiind conştient de faptul că, de unul singur, eu nu fac nimic, ci Tatăl
Ceresc „face toată treaba”.
21
iulie
UN DAR NEPREŢUIT
După toate probabilităţile, până în clipa de
faţă am obţinut într-o oarecare măsură eliberarea de cele mai devastatoare
handicapuri ale noastre. Ne bucurăm de momentele în care suntem copleşiţi de
pacea sufletească. Celor dintre noi care până acum nu au cunoscut decât
exaltarea, depresia sau neliniştea – cu alte cuvinte, nouă tuturor – această
pace redobândită este un dar nepreţuit.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Învăţ să mă deschid în faţa lui Dumnezeu, să nu
fiu măcinat de prejudecăţi şi să fiu dispus să primesc îndurarea divină în
toate aspectele vieţii mele; în felul acesta pot să am parte de pace şi
libertate, care sunt rezultatele supunerii. S-a dovedit că un act de supunere
ce se trage din disperare şi înfrângere, poate să evolueze într-un act de
credinţă neîntreruptă, iar această credinţă înseamnă libertate şi victorie.
22
iulie
„PĂRŢI BUNE ŞI PĂRŢI
PROASTE”
„Creatorul meu, acum vreau
ca Tu să ai parte de toată făptura mea, cu părţile ei bune şi rele”.
ALCOOLICII
ANONIMI
Viaţa îţi aduce fericire doar dacă o
trăieşti. Odată eliberat de defectele mele de caracter, fără de care pot fi mai
uşor de folos, în sinea mea pot să devin mai umil. Defectele mele pot fi lăsate
cu smerenie în grija lui Dumnezeu ca să pot scăpa de ele. Esenţa Pasului Şapte
este atitudinea umilă, şi cum aş putea mai bine s-o capăt, decât oferindu-mă
lui Dumnezeu cu totul – cu părţile mele bune şi cu cele rele– astfel încât El
să înlăture ce-i rău şi să-mi întoarcă ce-i bun.
23
iulie
ÎL ROG PE
DUMNEZEU SĂ DECIDĂ
„Mă rog ca tu să înlături
orice defect al caracterului meu care mă împiedică să fiu de folos Ţie şi
semenilor mei”.
ALCOOLICII
ANONIMI
Odată ce mi-am recunoscut slăbiciunea şi am
luat decizia de a-mi lăsa voinţa şi viaţa în grija lui Dumnezeu, aşa cum Îl
înţeleg eu, nu pot decide care defecte şi în cât timp să fie înlăturate. Îl rog
pe Dumnezeu să decidă care defecte mă împiedică să-I fiu de folos Lui şi
semenilor, după care Îl rog smerit să mă scape de ele.
24
iulie
AJUTÂNDU-I PE
ALŢII
În calitate de foşti
băutori problemă, vieţile noastre depind de grija constantă faţă de ceilalţi şi
de modul în care am putea să-i ajutăm să-şi satisfacă trebuinţele.
ALCOOLICII ANONIMI
Problema mea era egosimul. Toată viaţa mea,
oamenii făceau tot felul de lucruri pentru mine, iar eu nu numai că aşteptam
acest lucru, dar mai eram şi nerecunoscător şi dispreţuitor că nu făceau mai
mult. De ce ar trebui să-i ajut pe alţii când ei trebuiau să mă ajute pe mine?
Dacă alţii aveau probleme, înseamnă că le meritau, nu? Eram copleşit de mila de
sine, de furie şi resentiment. După care am înţeles că, ajutându-i pe alţii
fără a aştepta ceva în schimb, aş putea scăpa de obsesia asta vizavi de propria
persoană, iar dacă înţelegeam ce înseamnă să fii umil, voi afla ce sunt pacea
şi smerenia. Şi nu va mai trebui să beau.
25
iulie
CEI AFLAŢI ÎNCĂ ÎN
SUFERINŢĂ
În ceea ce ne priveşte, dacă îi neglijăm pe cei
care mai sunt încă bolnavi, ne punem într-un mare pericol propria viaţă şi
echilibrul mintal.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Cunosc chinul de a fi constrâns să bei ca să-ţi
calmezi nervii şi fricile. Cunosc şi chinul de la începutul perioadei de
abstinenţă. Astăzi nu-mi permit să uit de necunoscutul care suferă retras în
tăcere, găsindu-şi cu disperare refugiu în băutură. Mă rog Puterii mele
Superioare să mă îndrume şi să-mi dea curajul de a vrea să fiu unealta Sa, prin
care să poată transmite compasiune şi gândire altruistă. Fie ca grupul să
continue să-mi dea puterea să fac cu alţii ceea ce nu pot face de unul singur.
26
iulie
“VALOAREA”
ABSTINENŢEI
Este
bine ca fiecare grup AA să se autofinanţeze după nevoi şi să refuze
contribuţii din afară.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când
merg la cumpărături, mă uit la preţuri şi, dacă am nevoie de ceea ce văd, dau
banii şi cumpăr. Acum că trebuie să mă aflu în recuperare, trebuie să-mi fac
ordine în viaţa mea. Când mă duc la vreo întrunire, îmi fac o cafea, câteodată
mai multe, cu lapte şi zahăr. Dar când se face chetă, ori sunt prea ocupat ca
să-mi scot banii din poşetă, ori nu am destui, dar sunt acolo pentru că am
nevoie de întrunirea asta. Am auzit că cineva sugera să punem
contravaloarea unei beri într-o urnă, dar m-am gândit că e prea mult! Aproape
niciodată nu am dat un dolar. Ca atâţia alţii, mă bizui pe membrii mai generoşi
că vor finanţa comunitatea. Uit că e nevoie de bani pentru închirierea sălii,
pentru laptele pe care îl beau, pentru zahăr, ceşti. După întrunire, voi plăti
fără ezitare nouăzeci de cenţi pentru o cafea într-un restaurant; pentru asta
am întotdeauna bani. Aşadar, cât valorează abstinenţa şi pacea mea interioară?
27
iulie
GENEROZITATEA
Vom face orice sacrificiu de ordin personal
pentru a asigura unitatea Alcoolicilor Anonimi. Vom face asta deoarece am
învăţat să-L iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru.
AA AJUNGE LA MATURITATE
Independenţa financiară n-a fost niciodată
punctul meu forte pe vremea când eram un alcoolic înrăit. Precupeţeam timpul şi
banii.De cum am venit, mi s-a spus că „trebuie să oferim ca să putem păstra”.
Pe măsură ce adoptam principiile Alcoolicilor Anonimi în viaţa mea, în scurt
timp am descoperit că era un privilegiu să faci donaţii comunităţii, ca
expresie a recunoştinţei din sufletul tău. Dragostea de Dumnezeu şi de semeni a
devenit un factor motivant în viaţa mea, fără gând de întoarcere. Acum îmi dau
seama că generozitatea este felul în care Dumnezeu se exprimă cu ajutorul meu.
28
iulie
CEI AFLAŢI ÎNCĂ ÎN
SUFERINŢĂ
Haideţi să rezistăm tentaţiei de a presupune că,
de vreme ce Dumnezeu ne-a dat posibilitatea să facem bine într-un anumit
domeniu, suntem sortiţi să fim un canal al îndurării divine pentru toată lumea.
AA AJUNGE LA MATURITATE
Grupurile AA există cu scopul de a-i ajuta pe
alcoolici să trăiască în abstinenţă. Indiferent de dimensiunile şi vechimea
lui, orice grup nu are decât un singur motiv pentru a exista: de a transmite
mesajul său alcoolicului care mai suferă. Grupul există pentru ca alcoolicul să
poată obţine un nou mod de viaţă, o viaţă plină de fericire, bucurii şi
libertate. Pentru a se vindeca, majoritatea alcoolicilor au nevoie de
susţinerea unui grup, de alţi alcoolici care îşi împărtăşesc experienţa,
puterea şi speranţa lor. Prin urmare, abstinenţa şi dăinuirea programului
nostru depind de determinarea mea de a face totul în ordinea priorităţilor.
29
iulie
DARURI ANONIME ÎN
SEMN DE MĂRINIMIE
Pe vremea când eram alcoolici înrăiţi, într-un
fel sau altul căutam mereu să primim vreo pomană.
CELE DOUĂSPREZECE TRADIŢII ILUSTRATE
Provocarea celei de-a Şaptea Tradiţii este o
provocare personală, care îmi aminteşte să împărtăşesc şi să dăruiesc de
bunăvoie. Înainte de abstinenţă, unicul lucru pe care
l-am finanţat a fost obiceiul meu de a bea. Acum eforturile mele iau forma unui
zâmbet, unei vorbe bune, sau a mărinimiei.Am înţeles că trebuia să încep să-mi
duc singur crucea şi să le permit noilor mei prieteni să meargă alături de
mine, deoarece, practicând cei Doisprezece Paşi şi cele Douăsprezece Tradiţii,
nu m-am mai simţit niciodată atât de bine.
30
iulie
ÎNTORCÂND UN
FAVOR
... a dat de ceva mult mai
preţios decât aurul... S-ar putea să nu observe dintr-odată că n-a făcut decât
să zgândărească un filon infinit care va da roade doar dacă va continua să-l
exploreze până la sfârşitul vieţii şi va insista să dăruiască mai departe tot
ce a dobândit.
ALCOOLICII
ANONIMI
În ce mă priveşte, cea de-a Şaptea Tradiţie
înseamnă mult mai mult decât să dau bani pentru cafea. Înseamnă să fiu acceptat
aşa cum sunt, făcând parte dintr-un grup. Este pentru prima dată în viaţă când
pot fi responsabil, deoarece am posibilitatea de alegere. Pot să învăţ
principiile de rezolvare a problemelor din viaţa cotidiană, implicându-mă în
„afacerea” AA. Fiind în stare să mă întreţin singur, pot să întorc membrilor AA
favorurile pe care aceştia mi le-au făcut! Dăruind AA-ului, nu numai că-mi
asigur propria abstinenţă, dar îmi ofer siguranţa că AA-ul va fi aici şi la
vremea nepoţilor mei.
31
iulie
O RUGĂCIUNEA BUNĂ ÎN
ORICE SITUAŢIE
Doamne,
dă-ne seninătatea să acceptăm ceea ce nu putem schimba, curaj să schimbăm ceea
ce putem, şi înţelepciunea să le deosebim.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Puterea
acestei rugăciuni este copleşitoare, deoarece frumuseţea ei simplă se îmbină cu
cea a comunităţii AA. Există momente când mă împotmolesc atunci când o recit,
dar când analizez porţiunea care îmi dă bătăi de cap, găsesc soluţia la
problema mea. Prima dată când mi s-a întâmplat aşa ceva, m-am speriat, dar acum
o folosesc ca pe o unealtă de nepreţuit. Acceptând viaţa aşa cum este, capăt
seninătate. Trecând la fapte, capăt curaj şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru
capacitatea de a face distincţia între situaţiile pe care le pot ţine sub
control şi cele pe care trebuie să le las în grija Celui de Sus. Tot ce am acum
reprezintă daruri din partea lui Dumnezeu: viaţa mea, utilitatea mea, mulţumirea
mea, precum şi acest program. Seninătatea îmi dă posibilitatea să merg mai
departe. ALCOOLICII ANONIMI reprezintă pe bună dreptate calea mai uşoară şi
mai puţin anevoioasă.
1
august
TRĂIEŞTE-ŢI VIAŢA
Viaţa spirituală nu este o teorie. Trebuie s-o trăim.
ALCOOLICII
ANONIMI
Pe când eram un novice în program, nu puteam
să înţeleg cum poţi să trăieşti conform aspectului spiritual al programului,
dar acum, când sunt abstinent, nu pot să înţeleg cum e posibil să trăieşti fără
el. Spiritualitatea era ceea ce căutasem. Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, mi-a
oferit răspuns la întrebările care m-au făcut să beau timp de douăzeci de ani.
Ducând o viaţă spirituală, cerându-I ajutor lui Dumnezeu, am învăţat să iubesc,
să ţin cont şi să simt compasiune pentru toţi semenii mei, dar şi să simt
bucurie într-o lume în care, înainte de aceasta, simţeam numai frică.
2
august
SUNTEM
DISPUŞI...
Momentan, încercăm să facem
ordine în vieţile noastre. Dar aceasta nu reprezintă o finalitate în sine.
ALCOOLICII
ANONIMI
Cât de uşor pot s-o iau pe un drum greşit
atunci când parcurg Pasul Opt! Vreau să fiu liber, transformat într-o oarecare
măsură de munca depusă la Paşii Şase şi Şapte. Astăzi, mai mult ca oricând,
sunt prizonier al interesului faţă de propria persoană şi al agendei mele
ascunse. Am grijă să-mi aduc aminte că propria satisfacţie, care uneori vine
odată cu iertările celor cărora le-am provocat suferinţă, nu este obiectivul
meu real. Sunt dispus să mă corectez, ştiind că prin acest proces mă recuperez
şi mă menţin în formă pentru a putea merge mai departe, să cunosc şi să-I
împlinesc voia lui Dumnezeu.
3
august
.
.. SĂ FIM DE
FOLOS
Scopul nostru real este să
fim în formă pentru a fi cât mai de folos lui Dumnezeu şi oamenilor din jurul
nostru.
ALCOOLICII
ANONIMI
E clar că planul lui Dumnezeu pentru mine se
exprimă prin iubire. Dumnezeu m-a iubit suficient de mult ca să mă ia de pe
străzi şi din închisori, astfel încât să pot deveni un participant util în
lumea Sa. Răspunsul meu va fi iubirea faţă de toţi copiii Lui, manifestată prin
susţinere şi exemplu. Îl rog pe Dumnezeu să mă ajute să-I imit iubirea ce mi-o
poartă în relaţiile mele cu semenii.
4
august
GERMENII
CREDINŢEI
Credinţa este, fără
îndoială, necesară, dar numai credinţa nu te ajută cu nimic. Putem avea
credinţă, dar în acelaşi timp să nu-L primim pe Dumnezeu în viaţa noastră.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Copil fiind, deseori îmi puneam întrebări în
ceea ce priveşte existenţa lui Dumnezeu. Pentru un „gânditor ştiinţific” ca
mine, nici un răspuns nu putea să ţină piept unei analize amănunţite, până
când, în cele din urmă, o femeie răbdătoare mi-a spus: „Trebuie să ai
credinţă”. Cu această simplă afirmaţie, au fost semănaţi germenii vindecării
mele!Astăzi, dat fiind că sunt în recuperare – smulgând buruienile
alcoolismului – las treptat să crească şi să înflorească germenii credinţei.
Fiecare zi de recuperare, de grădinărit asiduu, mă apropie şi mai mult de
Puterea Superioară, aşa cum O înţeleg eu. Prin credinţă, Dumnezeul meu a fost
mereu alături de mine, dar responsabilitatea mea este să fiu dispus să-I accept
prezenţa. Îl rog pe Dumnezeu să mă facă dispus să fac voia Lui.
5
august
ASCULTĂ CU
ATENŢIE
Cât
de insistent ne revendicăm dreptul de a decide noi înşine ceea ce vom gândi şi
cum vom acţiona!
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Dacă
accept şi acţionez conform sfaturilor celor care au făcut ca programul să aibă
efect asupra lor, am şanse să depăşesc limitele trecutului. Unele probleme vor
dispărea complet, în timp ce altele vor necesita multă răbdare şi acţiuni bine
gândite. Ascultând cu atenţie în timp ce alţii îşi împărtăşesc experienţa, aş
putea să-mi dezvolt intuiţia în rezolvarea problemelor neprevăzute. În ce mă
priveşte, este în general indicat să evit acţiunile pripite. Prezenţa la
întruniri sau discuţia cu un membru AA vor reduce îndeajuns tensiunea pentru un
suferind aflat în pragul disperării, aşa cum sunt eu. Abordarea problemelor în
întruniri, cu alţi alcoolici cu care intru în contact sau cu naşul meu în
particular, ar putea schimba aspectele situaţiilor în care mă pomenesc. Îmi
identific defectele de caracter şi încep să văd cum acestea acţionează
împotriva mea. Când mă încred în puterea spirituală a programului, când am
încredere în ceilalţi că mă vor învăţa ce trebuie să fac pentru a duce o viaţă
mai bună, descopăr că pot să am încredere în mine că voi face ceea ce trebuie.
6
august
MÂNAŢI
Mânaţi de o sumedenie de
forme de frică, autoamăgire, egoism, le aducem insulte semenilor noştri, iar
aceştia ne răspund cu aceeaşi monedă.
ALCOOLICII ANONIMI
Egoismul a fost forţa care stătea la originea
alcoolismului meu. Beam ca să mă bucur de reuşitele mele şi beam ca să-mi înec
amarul. Atitudinea umilă este soluţia. Învăţ să-mi las voinţa şi viaţa în grija
lui Dumnezeu. Naşul meu îmi spune că sprijinul acordat semenilor mă ţine departe
de alcool. Dar acum mă întreb: Am căutat oare să aflu care sunt planurile lui
Dumnezeu pentru mine? Am sprijinit activitatea grupului meu AA?
7
august
UN MOD DE VIAŢĂ
Şi noi, la rândul nostru, căutam aceeaşi scăpare
cu disperarea celor care se îneacă. Ceea ce la început părea o simplă himeră,
s-a transformat în mâna puternică a lui Dumnezeu. Am primit o nouă viaţă sau,
dacă vreţi, un „mod de viaţă” cu adevărat eficient.
ALCOOLICII ANONIMI
În fiecare zi încerc să-mi ridic moralul şi
mâinile în semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru că mi-a arătat „un mod de
viaţă” care chiar are efect datorită formidabilei noastre comunităţi. Dar ce
este, de fapt, acest „mod de viaţă” care „funcţionează cu adevărat”? În cazul
meu, este lucrul cât mai sârguincios asupra celor Doisprezece Paşi, conştiinţa
neclintită a existenţei unui Dumnezeu care mă iubeşte necondiţionat şi speranţa
că, în fiecare nouă zi, există un scop al existenţei mele. Sunt într-adevăr
foarte, foarte binecuvântat în cadrul comunităţii.
8
august
„AM FĂCUT O LISTĂ...”
Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora
le-am făcut necazuri...
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când m-am apucat de Pasul Opt, mă întrebam cum
aş putea să înşir toate lucrurile pe care le-am făcut celor din jurul meu, de
vreme ce erau atâţia oameni, iar unii dintre ei nici măcar nu mai erau în
viaţă. Unele prejudicii nu erau grave, dar chiar mă deranjau. Principalul lucru
din acest Pas era să fiu dispus să fac orice era nevoie pentru reparaţia cât
mai bună cu putinţă, în clipa respectivă. Ori de câte ori există voinţă, există
o cale, aşa că dacă vreau să mă simt mai bine, trebuie să scap de sentimentele
de vinovăţie care mă bântuie. Într-un suflet curat nu există
loc pentru sentimentele de vinovăţie. Dacă sunt sincer faţă de mine, cu
ajutorul Puterii mele Superioare, pot să-mi curăţ sufletul de sentimentele
acestea.
9
august
„... CU TOATE PERSOANELE CĂRORA LE-AM FĂCUT
NECAZURI”
... şi am consmiţit să
reparăm aceste rele.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Unul dintre cuvintele cheie din Pasul Opt
este cuvântul toate. Nu pot să-i aleg pe unii şi să-i omit pe alţii.
Aceasta este o listă cu toate persoanele. Pot să-mi dau imediat seama că
acest Pas presupune iertare, deoarece, dacă nu sunt dispus să iert pe cineva,
există puţine şanse să-i trec numele pe listă. Înainte să trec primul nume în
listă, am spus o mică rugăciune: „Iert pe oricine mi-a provocat cândva vreun
rău, indiferent de împrejurări”. E bine dacă, în timp ce spun Tatăl Nostru, mă
uit la un cuvânt simplu, dar plin de înţeles. Acest cuvânt este: precum. Spun
aşa: „Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm
greşiţilor noştri”. În acest caz, precum înseamnă „în aceeaşi măsură”.
Rog să fiu iertat în aceeaşi măsură în care îi iert pe ceilalţi. Când spun
pasajul acesta din rugăciune, dacă nutresc ură sau resentiment, în loc să fac
apel la spiritul iertării, atrag asupra mea şi mai mult resentiment.
10
august
NE MAI DUBLĂM ÎNCĂ O
DATĂ EFORTURILE
Într-o
măsură oarecare, făcuse deja lucrul acesta atunci când şi-a făcut inventarul
moral, dar acum a sosit clipa când trebuia să-şi mai dubleze o dată eforturile
pentru a vedea câte persoane au avut de suferit de pe urma lui, şi în ce mod.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Pe
măsură ce abstinenţa mea se prelungeşte, devin din ce în ce mai conştient de
faptul că sunt o persoană de valoare. Pe parcursul acestui proces, sunt mai în
măsură să-i tratez pe cei din jurul meu ca având aceleaşi drepturi ca şi mine,
iar odată cu aceasta îmi dau seama că acestea sunt persoanele cărora le
provocasem suferinţă în timpul perioadei mele de alcoolism activ. N-am minţit
pur şi simplu, ci l-am minţit pe Tom. N-am înşelat pur şi simplu, ci am
înşelat-o pe Joe. Ceea ce păreau a fi nişte fapte impersonale, erau de fapt
nişte atacuri la persoană, deoarece era vorba de persoane – oameni de valoare –
cărora le-am provocat suferinţă. Trebuie să fac ceva în legătură cu oamenii pe
care i-am rănit, astfel încât să mă pot bucura de o abstinenţă liniştită.
11
august
ÎNLĂTURÂND STICLA
PISATĂ
Inventarul
moral este o examinare la rece a prejudiciilor care ne-au afectat pe parcursul
vieţii şi efortul sincer de a le privi dintr-o perspectivă reală. Este ca şi
cum am înlătura sticla pisată din măruntaiele noastre, substanţa emoţională
care încă mai provoacă leziuni şi inhibiţii.
ÎN
VIZIUNEA LUI BILL
Lista
de la Pasul Opt m-a atras într-un iureş al resentimentelor. După patru ani de
abstinenţă, eram blocat de negare şi legat de o relaţie abuzivă în curs. Lupta
dintre frică şi mândrie s-a mai atenuat pe măsură ce cuvintele Pasului mi-au
trecut de la cap la inimă. Pentru prima dată după mulţi ani, mi-am deschis
cutia cu culori şi mi-am vărsat furia adevărată, o explozie de roşu, negru şi
galben. Când m-am uitat la desen, pe obraji îmi curgeau lacrimi de bucurie şi
de eliberare. În boala mea, am renunţat la artă, o pedeapsă auto-impusă mult
mai mare decât oricare alta venită din exterior. În timpul recuperării, am
aflat că suferinţa pricinuită de defectele mele este chiar soluţia pe care o
foloseşte Dumnezeu pentru a-mi curăţa caracterul şi pentru a mă elibera.
12
august
RETROSPECTIVĂ
Mai
întâi privim înapoi şi încercăm să descoperim unde am greşit; după care vom
încerca cu hotărâre să reparăm prejudiciile pe care le-am făcut;...
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Călătorind
pe revigorantul şi interesantul traseu al vindecării iniţiate de AA, am aflat
pentru prima dată ce înseamnă pacea sufletească, iar linia orizontului apărea
clară şi luminosă, în contrast cu ceaţa şi obscuritatea din trecut. Revizuirea
propriei vieţi pentru a-mi depista greşelile, părea a fi o treabă extrem de
dificilă şi primejdioasă. Îmi era greu să mă opresc şi să mă uit în urmă. Îmi
era teamă să nu mă împiedic! Nu puteam să-mi scot din minte trecutul şi să
trăiesc pur şi simplu în prezentul de aur? Mi-am dat seama că cei cărora le-am
provocat în trecut suferinţă mă împiedicau să merg pe calea seninătăţii.
Trebuia să mă rog, să am curajul de a-i înfrunta pe cei care încă mai persistau
în conştiinţa mea, să recunosc şi să mă ocup de vina pe care mi-o insufla
însăşi prezenţa lor. Trebuia să mă uit la prejudiciile pe care le-am provocat
şi să fiu dispus să le repar. Doar atunci îmi voi putea relua călătoria
spirituală.
13
august
DEBARASAREA COMPLETĂ
... iar în al treilea rând, după ce am scăpat de
sechelele trecutului, ne vom gândi cum am putea stabili, cu ajutorul noii
conştiinţe de sine, relaţii cât mai bune cu fiecare persoană pe care o
cunoaştem.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Imediat cum am ajuns la Pasul Opt, am căpătat
dintr-odată tot ce trebuia pentru completarea cu succes a Paşilor precedenţi:
curaj, corectitudine, sinceritate, voinţă şi meticulozitate. La început, n-am
putut să-mi adun forţa necesară pentru această sarcină, drept pentru care în
Pasul acesta este scris: „Am fost dispuşi...” Aveam
nevoie de curaj pentru a începe, de corectitudine pentru a vedea unde greşisem,
o dorinţă sinceră de a pune lucrurile în ordine, meticulozitate pentru
întocmirea listei şi dorinţa de a-mi asuma riscurile necesare pentru adevărata
atitudine umilă. Cu ajutorul Puterii mele Superioare în dezvoltarea acestor
virtuţi, am terminat cu bine acest Pas şi am continuat să merg înainte în
căutarea evoluţiei mele
14
august
REPARAREA
PREJUDICIILOR
Încercăm să ne debarasăm de sechelele trecutului
care s-au acumulat din cauza îndărătniciei noastre de a trăi conform propriilor
capricii şi de a fi noi cei care decidem regulile jocului. Dacă ne lipseşte
voinţa de a face aşa ceva, ne rugăm până ajugem s-o obţinem. Ţineţi minte că am
stabilit de la bun început că vom merge până în pânzele albe
pentru a ieşi victorioşi din lupta cu alcoolul.
ALCOOLICII ANONIMI
Nu mi-a fost cine ştie ce greu să fac o listă cu
toate persoanele cărora le-am provocat suferinţă. Acestea au apărut în
inventarul de la Pasul Patru: oameni cărora le port pică, reală sau închipuită,
şi cărora le-am adus prejudicii prin acte de răzbunare. Pentru o vindecare cât
mai desăvârşită, credeam că nu contează dacă cei care mi-au adus prejudicii pe
bună dreptate se vor corecta în faţa mea. Ceea ce este important în relaţia mea
cu Dumnezeu este că stau înaintea Lui ştiind că am făcut tot ce am putut ca să
repar răul făcut.
15
august
N-AM RĂNIT OARE
PE NIMENI?
Cu toate acestea, unii dintre noi au dat peste o
problemă foarte diferită. Ne-am ţinut scai de ideea că, pe vremea când consumam
alcool, n-am rănit pe nimeni în afară de noi înşine.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Pasul acesta părea atât de simplu. Am
identificat câteva persoane cărora le-am provocat suferinţă, dar nu mai puteam
da de ele. Totuşi, Pasul acesta mă tulbura şi evitam să vorbesc despre el. Cu
timpul, am învăţat să analizez Paşii şi perioadele vieţii mele care mă
nelinişteau. În urma căutărilor mele, am dat peste părinţii mei, care
suferiseră foarte mult de pe urma faptului că m-am izolat de ei; angajatorul
meu, care era îngrijorat de absenţele mele, de pierderile de memorie, de
toanele mele; precum şi prietenii mei, pe care îi evitam fără niciun fel de
explicaţie. După ce am fost pus în faţa realităţii suferinţelor pe care le-am
provocat, Pasul Opt a căpătat un nou înţeles. Nu mai sunt neliniştit şi mă simt
curat şi uşor.
16
august
AM RUPT LEGĂTURA
S-ar
putea ca în clipa următoare să ne întrebăm ce avem în vedere atunci când
spunem că le-am „făcut necazuri” celor apropiaţi? La urma urmei, ce fel de
„rele” îşi provoacă oamenii unul altuia? Pentru a defini într-o manieră
practică cuvântul „rele”, am putea să-l numim rezultatul coliziunii
instinctelor, care le provoacă oamenilor prejudicii de ordin fizic, mental,
emoţional sau spiritual.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Mergeam
la întâlnirile legate de Pasul Opt, gândindu-mă întotdeauna că „nu prea i-am
rănit pe alţii, mai mult pe mine”. Dar a sosit clipa în care mi-am întocmit
lista şi n-a fost chiar aşa de scurtă cum îmi imaginam. Ori îmi plăcea de tine,
ori nu-mi plăcea, ori aveam nevoie de ceva de la tine – mai simplu nici că se
putea. Oamenii nu făcuseră ceea ce voiam eu să facă, iar relaţiile apropiate
scăpaseră de sub control din cauza solicitărilor neîntemeiate ale partenerilor
mei. Erau acestea cumva „păcatele omisiunii”? Din cauza bolii mele, am cam rupt
legătura cu lumea – nu trimiteam niciodată scrisori de felicitare, nu
răspundeam la telefoane, nu eram disponibil şi nici nu luam parte la viaţa
altora. Ce plăcere a fost să analizez aceste relaţii, să-mi fac inventarele în
linişte, doar în preajma lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, şi să progresez
pe zi ce trece, dornic de a fi corect şi sincer în relaţiile mele!
17
august
ÎNDREPTAREA
GREŞELILOR
Deşi suferinţa provocată altora nu a fost cine
ştie ce mare, de multe ori vom descoperi că suferinţa emoţională provocată nouă
înşine a fost considerabilă.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Te-ai gândit vreodată că suferinţa provocată
vreunui partener de afaceri, sau poate vreunui membru de familie, este atât de
nesemnificativă încât chiar n-ar merita nici o scuză, căci e foarte probabil că
nici măcar nu-şi vor aduce aminte de ea? Dacă acea persoană, precum şi
suferinţa ce i-am provocat-o, persistă în conştiinţa mea, făcându-mă să mă simt
incomod, sau poate chiar vinovat, atunci îi trec numele acelei persoane în
„lista de reparaţii” şi sunt dispus să-mi cer iertare sinceră, ştiind că, odată
ce această parte foarte importantă a recuperării mele este dusă la bun sfârşit,
mă voi simţi calm şi relaxat în ceea ce priveşte persoana respectivă.
18
august
ALINAREA
Conflicte emoţionale devastatoare, foarte
profunde, uneori aproape date uitării, persistă în subconştientul nostru.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Doar prin intermediul faptelor pozitive aş putea
să scap de reminiscenţele de vinovăţie şi ruşine pe care mi le-a lăsat
alcoolul. Pe parcursul aventurilor mele din perioada alcoolismului, prietenii
mei obişnuiau să spună: „De ce faci asta? Nu faci decât să-ţi provoci
suferinţă”. Nu prea aveam pe atunci habar de adevărul incontestabil al acestor
vorbe. Deşi i-am făcut şi pe alţii să sufere, o parte a comportamentului meu
m-a lăsat cu răni adânci în suflet. Pasul Opt îmi oferă o modalitate de a mă
ierta pe mine însumi. Atunci când îmi fac o listă cu cei pe care i-am rănit,
îmi alin mare parte din durerile ascunse. Corectându-mă, scap de pietrele de pe
suflet, contribuind astfel la recuperarea mea.
19
august
DE REFERINŢĂ
Facem din nou referire la listă (inventar). După
ce ne-am scos din minte greşelile pe care le făcuseră alţii, începeam cu
hotărâre să ne căutăm propriile greşeli. În ce momente am fost egoişti,
necinstiţi, înfricoşaţi şi mânaţi doar de propriile interese?
ALCOOLICII ANONIMI
Mă bucur de o libertate extraordinară atunci
când nu am nevoie de aprobarea neîntreruptă a colegilor mei de serviciu sau a
celor dragi mie. Îmi doresc să fi aflat mai devreme de acest Pas, deoarece -
odată ce mi-am construit un cadru de referinţă - mă simţeam în stare să fac
următorul lucru bun, ştiind că faptele se potrivesc situaţiilor şi că tocmai
asta trebuia făcut.
20
august
SPRE LIBERTATEA
EMOŢIONALĂ
De
vreme ce relaţiile deficitare cu alte persoane au reprezentat aproape
întotdeauna cauza imediată a nenorocirilor noastre, inclusiv a alcoolismului,
nic iun domeniu de cercetare n-ar fi putut oferi rezultate mai satisfăcătoare
şi mai de preţ decât acesta.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Voinţa
este un lucru ce mă caracterizează, fiindcă se pare că îşi face apariţia după o
anumită perioadă de timp, la început conştient, dar după aceea cu o oarecare
senzaţie de disconfort, îndemnându-mă să trec la fapte. În timp ce meditam la efectuarea Pasului Opt, dorinţa de a mă corecta în
faţa altora a venit ca o dorinţă de iertare a semenilor şi a mea. I-am iertat
pe cei din jur după ce am devenit conştient de contribuţia mea la dificultăţile
relaţiilor. Vroiam să simt pacea şi seninătatea, descrise în Promisiuni. În
urma lucrării primilor şapte Paşi, am devenit conştient de persoanele cărora le
provocasem suferinţă şi de faptul că eu eram inamicul meu numărul unu. Pentru
a-mi restabili relaţiile cu semenii, ştiam că va trebui să mă schimb. Vroiam să
învăţ să trăiesc în armonie cu mine însumi şi cu cei din jur, pentru ca şi eu,
la rândul meu, să mă pot bucura de libertatea emoţională. Începutul sfârşitului
izolării mele – de semeni şi de Dumnezeu – a venit atunci când mi-am întocmit
lista de la Pasul Opt.
21
august
ÎMI DAU TOATĂ SILINŢA
Stabilitatea mi s-a tras din încercarea de a
oferi, nu din stăruinţa de a primi.
OPERE ALESE ALE LUI BILL
Mă simt fericit atât timp cât încerc, din toată
inima şi din tot sufletul meu, să transmit şi altora ceea ce mi-a fost transmis
şi mie, fără a cere ceva în schimb. Înainte de a veni la programul Alcoolicilor
Anonimi, nu am fost niciodată în stare să ofer fără să cer ceva în schimb. Nu
prea ştiam că, odată ce ofer cu generozitate de la mine, voi începe să primesc,
fără să aştept sau să cer vreodată ceva în schimb. Ceea ce primesc astăzi în
dar este „stabilitatea”, aşa cum spunea şi Bill: stabilitate în ceea ce
priveşte programul meu AA; înăuntrul meu; dar mai presus de orice, în ceea ce
priveşte relaţia mea cu Puterea Superioară, pe care aleg s-o numesc Dumnezeu.
22
august
ÎN CĂUTAREA
ECHILIBRULUI EMOŢIONAL
Când
am evoluat şi mai mult, am descoperit că cea mai bună sursă posibilă de
echilibru emoţional este Dumnezeu Însuşi. Am descoperit că încrederea în
justeţea, iertarea şi iubirea Lui de netăgăduit este un lucru înţelept care îşi
va dovedi eficienţa acolo unde totul va da greş. Dacă aveam într-adevăr
încredere în Dumnezeu, n-am fi putut prea lesne să jucăm rolul lui Dumnezeu în
relaţia noastră cu semenii, şi nici nu ne-am fi simţit tentaţi să depindem în
totalitate de protecţia şi grija umană.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Toată
viaţa mea am depins de oameni pentru nevoile mele şi siguranţa de ordin
emoţional, dar astăzi nu mai pot trăi în felul acesta. Cu ajutorul îndurării divine,
mi-am recunoscut slăbiciunea în faţa oamenilor, a locurilor şi a lucrurilor.
Fusesem cu adevărat un „dependent de oameni”; oriunde m-aş fi dus, trebuia să
existe cineva care să-mi acorde câtuşi de puţin atenţie. Era genul de atitudine
care n-avea cum să nu ducă la ceva rău, deoarece cu cât mai mult depindeam de
oameni şi aveam nevoie de atenţie, cu atât mai puţin aveam parte de ea.
Am renunţat să mai cred că vreo forţă umană
m-ar putea scăpa de acea senzaţie pustiitoare. Deşi continui să rămân o persoană
plăpândă, care are nevoie să lucreze Paşii AA pentru a putea plasa acest
principiu deasupra personalităţii, doar Domnul cel iubitor mi-ar putea da pacea
sufletească şi echilibrul emoţional.
23
august
ADUCEM MESAJUL ÎN
CASELE NOASTRE
Am putea aduce acelaşi spirit al iubirii şi al
toleranţei în vieţile noastre familiale, uneori tulburate, ca şi cel pe care
îl aducem şi în grupul nostru AA?
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Membrii familiei mele suferă de pe urma
efectelor bolii mele. Iubindu-i şi acceptându-i aşa cum sunt – la fel cum îi
iubesc şi îi accept pe membrii AA – voi fi răsplătit cu dragoste, toleranţă şi
armonie în viaţa mea. Politeţea şi respectarea limitelor fiecăruia sunt nişte
practici necesare pentru toate aspectele vieţii mele.
24
august
O ENIGMĂ EFICIENTĂ
S-ar
putea să găsim explicaţii referitoare la experienţele spirituale, aşa cum sunt
cele care ni s-au întâmplat nouă, dar de multe ori am încercat să mi-o explic
pe a mea şi nu am reuşit decât s-o descriu. Cunosc sentimentul pe care mi l-a
lăsat şi rezultatele pe care le-a avut, dar îmi dau seama că s-ar putea să nu-i
înţeleg niciodată întru totul dedesubturile.
ÎN
VIZIUNEA LUI BILL
În
timpul unei întruniri a AA, am avut parte de o profundă experienţă spirituală
care m-a făcut să-mi scape următoare remarcă: „Sunt alcoolic!”. De atunci, nu
m-am mai atins de alcool. Pot să vă spun cuvintele pe care le-am auzit chiar
înainte să devin AA, şi în ce măsură m-au afectat acele cuvinte - dar de ce mi
s-a întâmplat lucrul acesta, nu ştiu să vă zic. Cred că o Putere Superioară mie
m-a ales ca să mă vindece, dar nu ştiu de ce. Încerc să nu mă îngrijorez sau să
mă întreb în legătură cu ceea ce încă nu cunosc; în schimb, cred că dacă voi
continua să lucrez Paşii, să aplic principiile AA în viaţa mea şi să-mi
împărtăşesc experienţa, mă voi îndrepta cu bucurie către o spiritualitate
profundă şi matură, în care voi descoperi noi şi noi lucruri. Până una-alta, mă
bucur că am fost înzestrat cu credinţa în Dumnezeu Şi cu posibilitatea de a
lucra Paşii şi de a-i ajuta pe alţii.
25
august
DARUL DE A STABILI
LEGĂTURI
Scapă-mă de sub jugul propriei personalităţi, ca
să pot îndeplini mai bine voia Ta.
ALCOOLICII ANONIMI
Pe vremea când eram un alcoolic înrăit, deseori
beam pentru a stabili legături cu ceilalţi din jur, dar nu am reuşit decât să
cad în ghearele singurătăţii alcoolice. Datorită modului de viaţă AA, am primit
darul de a stabili legături cu cei care sunt astăzi acolo, dar şi cu cei care
urmează să vină. Pentru acest dar fără preţ din partea lui Dumnezeu, voi fi
mereu recunoscător.
26
august
OFERIND
Deşi ştiau că trebuie să-i ajute pe alţi
alcoolici dacă voiau să rămână abstinenţi, motivul acesta a trecut pe plan
secund. Locul său a fost luat de fericirea pe care au descoperit-o atunci când
se dăruiau întru totul celor din jur.
ALCOOLICII ANONIMI
Pentru mine, aceste cuvinte se referă la un
transfer de putere, prin intermediul căruia Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu,
pătrunde în viaţa mea. Prin rugăciune şi meditaţie, deschid canalele, apoi îmi
stabilesc şi îmbunătăţesc contactul conştient cu divinitatea. După care, prin
acţiune, primesc puterea de care am nevoie pentru a-mi menţine în fiecare zi
abstinenţa. Păstrându-mi condiţia spirituală, oferind ceea ce cu atâta
generozitate mi-a fost oferit mie, am parte de o graţiere zilnică.
27
august
NE CONCENTRĂM
GÂNDURILE
Când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial,
încrederea într-o Putere Superioară pentru noi, cei din AA, a fost supusă la un
prim test important. Membrii AA au fost înrolaţi şi împrăştiaţi în toată lumea.
Vor fi în stare să suporte disciplina, să ţină piept atacurilor inamice şi să
îndure...?
ÎN VIZIUNEA LUI BILL
Îmi voi concentra gândurile asupra Puterii
superioare. Mă voi supune în totalitate acestei forţe dinăuntrul meu. Voi lupta
pentru această forţă, simţind vigoarea armatei spirituale aşa cum astăzi îşi
face simţită prezenţa în viaţa mea. Voi permite valului de unitate spirituală
să mă conecteze prin recunoştinţă, ascultare şi disciplină la această Putere
Superioară. Vreau să permit acestei forţe să mă însoţească în toate greutăţile
zilei. Dă, Doamne, ca Paşii pe care îi parcurg astăzi să-mi întărească vorbele
şi faptele; dă, Doamne, să ştiu că mesajul pe care îl port, oferit cu
generozitate de această forţă Superioară mie, trebuie să-l împărtăşesc şi
celorlalţi.
28
august
MAI SCĂPĂM DE O
POVARĂ
Arătându-le şi altora care
suferă felul în care am primit ajutor, este exact lucrul care ne face să credem
că viaţa merită trăită, în timp ce acum pentru noi... trecutul întunecat
este... soluţia pentru propria viaţă şi fericirea altora.
ALCOOLICII
ANONIMI
De cândsunt abstinent, am scăpat de multe
suferinţe: înşelarea partenerei, părăsirea celui mai bun prieten într-o
situaţie dificilă şi spulberarea speranţelor mamei mele în legătură cu viaţa
mea. În fiecare caz, cineva din program mi-a povestit de o problemă similară,
iar eu am fost în stare să povestesc ce mi s-a întâmplat mie. După ce am
terminat de povestit, amândoi am simţit că ni s-a luat o piatră de pe inimă.
29
august
PREFER
ANONIMATUL
Suntem siguri că atitudinea
umilă, exprimată prin anonimat, este cea mai mare protecţie de care ar putea
avea vreodată parte ALCOOLICII ANONIMI.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
De vreme ce în AA nu există nicio regulă, mă
situez acolo unde vreau să fiu, aşa că aleg anonimatul. Vreau ca Dumnezeu să mă
folosească, cu smerenie, drept una dintre uneltele Lui în acestui program. Sacrificiul
reprezintă arta de a oferi cu generozitate de la mine, permiţând atitudinii
smerite să-mi înlocuiască orgoliul. Datorită abstinenţei, îmi reprim dorinţa de
a striga lumii: „Sunt un membru AA” şi mă bucur de pace interioară şi fericire.
Îi las pe oameni să observe că m-am schimbat şi sper că mă vor întreba ce s-a
întâmplat cu mine. Pun principiile spiritualităţii înaintea judecăţii, a
cicălirilor şi a criticii. În grupul meu vreau să dăinuie iubirea şi grija,
astfel voi putea să evoluez.
30
august
SINGURA CONDIŢIE...
„La un moment dat... fiecare grup AA avea o
mulţime de reguli pentru membri. Fiecare era speriat, într-un chip prostesc, că
ceva sau cineva va răsturna barca... Lista întreagă era groaznic de lungă. Dacă
toate aceste reguli ar fi fost aplicate peste tot, nimeni n-ar fi putut să se
înscrie vreodată în AA.”
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Sunt mulţumit că Tradiţia Trei necesită din
partea mea doar dorinţa de a mă lăsa de băut. De ani de zile îmi tot încalc
promisiunile. În sânul comunită?ii nu trebuia să fac promisiuni, nu trebuia să
mă concentrez. A trebuit doar să asist la o şedinţă, într-o atmosferă tulbure,
ca să-mi dau seama că eram acasă. Nu trebuia să jur iubire infinită.
Aici, străinii mă îmbrăţişau. „Se îmbunătăţeşte pe zi ce trece”, îmi spuneau
ei, şi „În fiecare zi la rândul ei, poţi să o faci”. Nu mai erau străini, ci
prieteni grijulii. Mă rog Lui Dumnezeu să mă ajute să ajung la cei care au
nevoie de abstinenţă şi să mă menţină recunoscător!
31
august
UN PROGRAM UNIC
ALCOOLICII ANONIMI nu vor avea niciodată un
statut profesional. Am priceput întrucâtva vorbele din străbuni: „Ce dai, aceea
primeşti”. Am descoperit că, la nivel profesional, banii şi spiritualitatea nu
se intersectează.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Cred că ALCOOLICII ANONIMI este unicul tratament
eficient al alcoolismului, deoarece se bazează doar pe principiul
împărtăşirilor unui alcoolic către alt alcoolic. Iată de ce acest program este
unic. Când am hotărât că vreau să trăiesc abstinent, am chemat-o pe o femeie,
care ştiam că este membru AA abstinent, iar ea mi-a transmis mesajul Alcoolicilor
Anonimi. N-a primit nici o recompensă în bani, dar a fost răsplătită prin
faptul că a mai stat abstinentă încă o zi. Astăzi, nici eu nu pot pretinde să
fiu plătit altfel decât cu încă o zi fără alcool, aşa că în această privinţă,
sunt răsplătit generos pentru munca depusă.
1
septembrie
VOINŢA DE EVOLUA
Dacă urmează să primim şi alte daruri, trezirea
noastră trebuie să continue.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL
Abstinenţa umple golul dureros din suflet pe
care mi l-a lăsat alcoolismul. Deseori mă simt atât de bine fizic, încât cred
că mi-am terminat treaba. Totuşi, bucuria nu înseamnă doar absenţa durerii;
este darul trezirii spirituale neîntrerupte. Bucuria vine din studiul asiduu şi
neîntrerupt, din aplicarea în viaţa de zi cu zi a principiilor recuperării,
precum şi din împărtăşirea propriei experienţe cu ceilalţi. Puterea mea
Superioară prezintă multe oportunităţi pentru o trezire spirituală profundă.
Trebuie doar ca în procesul meu de recuperare să îmi pun la contribuţie voinţa
de a evolua. Astăzi sunt pregătit să evoluez.
2
septembrie
GĂSIREA UNUI „MOTIV
PENTRU CREDINŢĂ”
Voinţa de a evolua este esenţa întregii
dezvoltări spirituale.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL
O strofă dintr-un cântec sună cam aşa: „... şi
caut să găsesc un motiv pentru credinţă...”. Îmi aduce aminte că la un moment
dat nu eram în stare să găsesc un motiv să cred că viaţa mea era în ordine.
Deşi viaţa mea a fost salvată de intrarea în AA, după trei luni am ieşit în oraş
şi am băut din nou. Cineva mi-a spus: „Nu trebuie să crezi. Nu eşti tu oare dornic
să crezi că viaţa ta are un rost, deşi s-ar putea ca nici măcar tu să nu ştii
care este rostul acesta, sau poate că uneori să nu ştii ce comportament să
adopţi?” Când am observat cât de dornic eram să cred că într-adevăr viaţa mea
are un rost, abia atunci am putut să încep a lucra Paşii. Acum, când încep cu
„Sunt dispus...”, folosesc cheia care îmi deschide uşa spre acţiune, corectitudine
şi receptivitate faţă de Puterea Superioară care veghează asupra vieţii mele.
3
septembrie
CONSTRUIND O VIAŢĂ
NOUĂ
Credem că cel care spune că abstinenţa este de
ajuns e un nechibzuit.
ALCOOLICII ANONIMI
Când mă gândesc la Pasul Nouă, înţeleg că
abstinenţa fizică nu-mi este de ajuns. Trebuie să-mi aduc aminte de disperarea
pe care o simţeam înainte de deveni abstinent şi cât de dispus eram să merg
până în pânzele albe pentru aşa ceva. Totuşi, abstinenţa fizică nu este de
ajuns pentru cei din jurul meu, de vreme ce trebuie să înţeleg că darul lui
Dumnezeu este folosit pentru a-mi construi o nouă viaţă pentru familia mea şi
pentru cei dragi. La fel de important, trebuie să fiu dispus să-i ajut pe cei
care doresc să îmbrăţişeze modul de viaţă AA.
Mă rog Lui Dumnezeu să mă ajute să împărtăşesc
darul abstinenţei, astfel încât beneficiile sale să poată fi arătate şi celor
pe care îi cunosc şi îi iubesc.
4
septembrie
RECONSTRUCŢIA
Da,
pe viitor ne aşteaptă o lungă perioadă de reconstrucţie.
ALCOOLICII ANONIMI
Reconstrucţia
vieţii mele este primul scop al recuperării câtă vreme evit să beau acel prim
pahar, în fiecare zi la rândul ei. Sarcina aceasta se realizează
cel mai bine prin lucrarea Paşilor comunităţii noastre. Viaţa spirituală nu este o teorie; chiar are efect, dar trebuie s-o
trăiesc. Pasul Doi m-a făcut să pornesc pe calea dezvoltării spirituale; Pasul
Nouă îmi permite să trec la faza finală a paşilor iniţiali, care m-au învăţat
cum să trăiesc o viaţă spirituală. Fără îndrumarea şi forţa unei Puteri
Superioare, ar fi imposibil să treci prin diferitele etape ale reconstrucţiei.
Îmi dau seama că Dumnezeu lucrează pentru mine şi prin mine. Îmi dovedesc acest
lucru atunci când îmi dau seama că Dumnezeu, scăpându-mă de impulsul chinuitor de
a bea, a făcut pentru mine ceea ce n-am putut să fac eu însumi. Trebuie să
continui în fiecare zi să caut îndrumarea lui Dumnezeu. El îmi oferă graţierea
zilnică şi îmi va da puterea necesară reconstrucţiei.
5
septembrie
ECHILIBRUL
EMOŢIONAL
Acolo unde a fost cu
putinţă, ne-am reparat direct greşelile...
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Când îmi analizez perioada în care abuzam de
alcool, îmi amintesc de o mulţime de oameni cu care intram în contact, din când
în când, şi cărora le-am provocat necazuri cu furia şi sarcasmul meu. Nu mai
pot să dau de aceşti oameni, aşa că nu pot să-mi repar direct greşelile.
Singurele reparaţii pe care le pot face acestor indivizi cărora nu le pot da de
urmă, singurele schimbări în bine pe care le pot oferi, sunt reparaţiile
indirecte făcute altora cu care am avut tangenţă. Politeţea şi bunătatea,
practicate cu regularitate, mă ajută să trăiesc în echilibru emoţional, fiind
împăcat cu mine însumi.
6
septembrie
ÎNLĂTURAREA
LUCRURILOR CARE AMENINŢĂ ABSTINENŢA
... dar nu şi atunci când
le-am fi putut face vreun rău lor sau altora.
ALCOOLICII
ANONIMI
Pasul Nouă îmi redă senzaţia de apartenenţă,
nu numai la specia umană, dar şi la lumea cotidiană. În primul rând, Pasul mă
face să las deoparte siguranţa AA, astfel încât să mă pot ocupa şi de cei care
nu fac parte din AA, respectând doleanţele lor, nu ale mele. Este un demers înfricoşător, dar necesar, pentru a-mi putea relua viaţa
într-un ritm normal. În al doilea rând, Pasul Nouă îmi dă posibilitatea să
înlătur ameninţările la adresa abstinenţei mele, prin intermediul restabilirii
relaţiilor din trecut. Pasul Nouă îmi arată calea spre o abstinenţă mai senină,
dându-mi posibilitatea să scap de sechelele trecutului, ca nu cumva acestea să
mă doboare.
7
septembrie
„PORŢIUNEA
NOASTRĂ DE STRADĂ”
Suntem acolo să ne măturăm
porţiunea noastră de stradă, dându-ne seama că nu putem realiza nimic de
valoare până nu procedăm astfel, neîncercând niciodată să-i spunem ce să facă. Greşelile
lui nu se discută. Ne concentrăm asupra propriilor noastre greşeli.
ALCOOLICII ANONIMI
La scurt timp după ce m-am lăsat de băut, am
făcut reparaţiile faţă de tatăl meu. Cuvintele mele s-au pierdut în vânt
fiindcă îl învinuiam pentru necazurile mele. Câteva luni mai târziu, am făcut
din nou reparaţiile faţă de tatăl meu. De data aceasta am scris o scrisoare în
care nu-i mai aduceam învinuiri şi nici măcar nu aduceam vorba de greşelile
lui. A funcţionat, iar eu am priceput, într-un final! Sunt responsabil doar de
porţiunea mea de stradă şi – mulţumită lui Dumnezeu şi AA-ului – astăzi va
rămâne curată.
8
septembrie
„I-AM CERUT SĂ NE
APERE”
Cu totală
supunere, I-am cerut să ne apere şi să ne poarte de grijă.
ALCOOLICII
ANONIMI
Nu
puteam să am grijă de viaţa mea de unul singur. Am încercat, dar n-am reuşit.
„Păcatul fundamental” m-a târât spre cele mai adânci prăpastii posibile şi,
neputând nici măcar să funcţionez, am acceptat faptul că aveam cu disperare
nevoie de ajutor. Am încetat să mai lupt şi m-am supus în totalitate lui
Dumnezeu.
Abia
atunci am început să evoluez! Dumnezeu m-a iertat. O Putere Superioară ar fi
trebuit să mă salveze, deoarece doctorii nu credeau că mai am şanse să
supravieţuiesc. M-am iertat şi mă bucur de o libertate de care nu am mai avut
până acum parte. Mi-am deschis mintea şi sufletul în faţa Lui. Cu cât mai multe
învăţ, cu atât mai puţine ştiu – un adevăr umilitor – dar chiar vreau să
continui să evoluez. Mă bucur de seninătate, dar numai atunci când îmi las
viaţa în totalitate în grija lui Dumnezeu. Atât timp cât sunt sincer cu mine
însumi şi Îi cer să mă ajute, pot să-mi menţin această existenţă plină de
satisfacţii.
Încerc,
măcar astăzi, să-i fac voia Lui –abstinent.
Îi
mulţumesc lui Dumnezeu că astăzi pot să aleg să nu beau.
Astăzi,
viaţa e frumoasă!
9
septembrie
SE DESCHID NOI UŞI
Promisiunile se îndeplinesc în cazul nostru –
uneori repede, alteori încet.
ALCOOLICII ANONIMI
Promisiunile de care se vorbeşte în acest pasaj
încep treptat să mi se îndeplinească. Ceea ce mi-a dat speranţă a fost punerea
în practică a principiilor Pasului Nouă. Pasul mi-a dat posibilitatea să
înţeleg şi să-mi fixez obiective în ceea ce priveşte recuperarea.
Vechile obiceiuri şi comportamente nu dispar
uşor. Parcurgerea Pasului Nouă îmi dă posibilitatea să-i închid uşa în nas
beţivului din mine şi să încep un nou drum în calitate de alcoolic abstinent.
Oferirea unor reparaţii directe este foarte importantă pentru mine. Pe măsură
ce îmi revăd relaţiile şi comportamentul din trecut, sunt mai în măsură să duc
o viaţă abstinentă!
Deşi am câţiva ani de când nu mai beau, mai sunt
perioade în care trebuie să am grijă de obiceiurile din trecut, iar Pasul Nouă
funcţionează de fiecare dată când mă apuc de el.
10
septembrie
RECUPERAREA PRINTR-UN
REPREZENTANT?
Promisiunile se vor îndeplini întotdeauna dacă
facem efortul necesar.
ALCOOLICII ANONIMI
Uneori stau şi mă gândesc: „Cam exagerez cu
oferirea reparaţiilor! Nimeni n-ar trebui să se
umilească în halul ăsta!” Cu toate acestea, tocmai această smerire a sinelui mă
apropie şi mai mult de lumina spiritului. AA-ul este unica speranţă pe care o
am dacă vreau să continui să mă recuperez şi să duc o viaţă fericită, plină de
armonie şi înconjurat de prieteni.
11
septembrie
OFERIREA
REPARAţIILOR
Mai presus de orice, ar
trebui să încercăm să fim absolut siguri că nu amânăm din cauză că ne e teamă.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Faptul de a avea curaj şi de a nu-mi fi frică
sunt darurile pe care mi le oferă recuperarea. Îmi dau puterea să cer ajutor şi
să continui să ofer reparaţii cu demnitate şi atitudine smerită. Oferirea
reparaţiilor ar putea necesita o oarecare doză de sinceritate, care simt că-mi
lipseşte, dar - cu ajutorul lui Dumnezeu şi al înţelepciunii altora - pot să
ajung în miezul problemei şi să găsesc puterea de a acţiona. Reparaţiile mele
ar putea fi acceptate sau nu, dar, după ce termin cu ele, voi putea trăi cu
senzaţia libertăţii, şi voi fi conştient de faptul că eu sunt responsabil
pentru ziua de azi.
12
septembrie
SUNT
RESPONSABIL
Căci bunăvoinţa de a ne
asuma toate consecinţele faptelor din trecut şi totodată de a ne asuma
responsabilitatea pentru bunăstarea celorlalţi reprezintă exact spiritul
Pasului Nouă.
DOISPREZECE
PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
În timpul recuperării, şi cu ajutorul Alcoolicilor
Anonimi, aflu că lucrul de care mă tem cel mai mult este libertatea mea. Aceasta
mi se trage din tendinţa de a evita să-mi asum vreo responsabilitate: neg,
trec cu vederea, dau vina pe alţii, mă eschivez. Apoi, într-o bună zi,
analizez, recunosc, accept. Libertatea, vindecarea şi recuperarea ce îmi sunt
date să le trăiesc constau în analiză, recunoaştere şi acceptare. Învăţ să
spun: „Da, sunt responsabil”. Sunt liber doar atunci când pot să rostesc aceste
cuvinte cu sinceritate şi cu inima curată.
13
septembrie
REPARAREA
PREJUDICIILOR
Sănătate mintală, un bun simţ al coordonării,
curajul şi prudenţa – iată calităţile de care avem nevoie atunci când parcurgem
Pasul Nouă.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Oferirea reparaţiilor poate fi interpretată în
două feluri: în primul rând, ca o reparare a prejudiciilor, căci dacă i-am
stricat gardul vecinului, mă apuc să-l repar - ceea ce reprezintă o despăgubire
directă; cea de-a doua modalitate constă în schimbarea comportamentului, căci,
dacă acţiunile mele au adus cuiva prejudicii, îmi voi da zilnic silinţa să nu
mai fac şi alte necazuri. Îmi îndrept comportamentul, ceea ce reprezintă o
despăgubire indirectă. Care este cea mai bună abordare? Unica abordare
potrivită, cu condiţia că nu voi mai aduce şi alte prejudicii dacă voi proceda
astfel, este să le fac pe amândouă. Dacă am provocat suferinţă, atunci îmi
îndrept, pur şi simplu, comportamentul. Întreprinderea acţiunilor în acest sens
mă asigură de faptul că voi face despăgubiri corecte.
14
septembrie
PACEA SUFLETEASCĂ
Abordăm oare problema în cauză cu naşul sau
consilierul nostru spiritual, cerându-i cu toată seriozitatea îndrumarea şi
ajutorul lui Dumnezeu – luând între timp decizia de a face ceea ce trebuie,
atunci când se limpezesc lucrurile, indiferent de costuri?
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
Credinţa într-o Putere Superioară este o parte
însemnată a lucrării Pasului Nouă; iertarea, îndeplinirea la timp şi motivele
pertinente sunt celelalte ingrediente. Dorinţa mea de a parcurge Pasul este o
experienţă din ce în ce mai mare, care deschide calea spre relaţii noi şi
corecte cu oamenii cărora le-am provocat suferinţă. Acţiunile mele responsabile
mă apropie de principiile spirituale ale programului –iubirea şi serviciul.
Pacea sufletească, seninătatea şi o credinţă mai puternică vor urma cu
siguranţă.
15
septembrie
O VIAŢĂ NOUĂ
Da, există un înlocuitor, care reprezintă cu
mult mai mult decât atât. Este o camaraderie a Alcoolicilor Anonimi. ...În
sfârşit, viaţa va căpăta un sens.
ALCOOLICII ANONIMI
Viaţa este mai bună fără alcool. AA-ul şi
prezenţa unei Puteri superioare mă împiedică să beau, dar îndurarea divină îmi
este şi mai de folos; aduce sprijin în viaţa mea. Contactul cu programul AA îmi
oferă o înţelegere mai mare şi diferită a ceea ce reprezintă şi cu ce se ocupă
ALCOOLICII ANONIMI, dar, cel mai important, îmi arată cine sunt: un alcoolic
care are nevoie de experienţa neîntreruptă a programului Alcoolicilor Anonimi,
astfel încât să pot trăi viaţa pe care mi-a oferit-o Puterea Superioară.
16
septembrie
REZISTĂM – SAU CĂDEM
– ÎMPREUNĂ
...
nicio societate de oameni n-a avut vreodată o nevoie
mai urgentă de eficienţă continuă şi unitate permanentă. Noi, alcoolicii,
înţelegem că trebuie să lucrăm şi să rămânem împreună, altfel cei mai mulţi
dintre noi vor sfârşi în cele din urmă în singurătate.
ALCOOLICII
ANONIMI
Aşa
cum cei Doisprezece Paşi sunt scrişi într-o anumită succesiune dintr-un motiv
anume, la fel este şi cazul cu cele Douăsprezece Tradiţii. Primul Pas şi Prima
Tradiţie încearcă să-mi insufle suficientă atitudine umilă pentru a-mi da o
şansă la supravieţuire. Împreună reprezintă baza pe care se vor clădi Paşii şi
Tradiţiile ce vor urma. Procesul diminuării orgoliului îmi dă posibilitatea să
evoluez prin intermediul Paşilor în calitate de individ, iar prin intermediul
Tradiţiilor - în calitate de membru al unui grup. Acceptarea deplină a Primei
Tradiţii îmi dă posibilitatea să las deoarte ambiţiile personale, temerile şi
supărarea atunci când acestea intră în conflict cu bunăstarea generală,
permiţându-mi astfel să lucrez cu alţii pentru supravieţuirea noastră
reciprocă. Fără Prima Tradiţie nu prea am şanse să menţin unitatea necesară
pentru a lucra eficient cu alţii, de asemenea risc să-mi pierd Tradiţiile următoare,
comunitatea şi chiar viaţa.
17
septembrie
ELIBERAREA DE FRICĂ
Când, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am acceptat
resemnaţi soarta, atunci am descoperit că putem trăi împăcaţi cu noi înşine şi
să le arătăm celor aflaţi încă în suferinţă că şi ei ar putea depăşi aceleaşi
frici. Am descoperit că eliberarea de frică este mai importantă decât
eliberarea de dorinţă.
DOISPREZECE PAŞI ŞI
DOUĂSPREZECE TRADIŢII
În timpul perioadei mele de alcoolism activ,
valorile materiale mi-au condus multă vreme viaţa. Credeam că toate
proprietăţile mele mă vor face fericit, deşi încă mă mai simţeam pustiit după
ce am reuşit să le obţin. Prima dată când am trecut pragul AA-ului, am
descoperit un nou mod de viaţă. Ca rezultat al faptului că am învăţat să am
încredere în semeni, am început să cred într-o forţă superioară mie. Credinţa
mă elibera din ghearele propriilor capricii. După ce câştigurile materiale au
fost înlocuite cu darurile spiritului, viaţa mea a devenit din nou posibilă.
Apoi am ales să-mi împărtăşesc experienţa şi cu alţi alcoolici.
18
septembrie
RĂSPLĂTIT CU IUBIRE
PENTRU A MĂ PUTEA VINDECA
Toată filozofia egoismului nostru trebuia dată
la o parte. Aceasta nu se realizase cu ajutorul voinţei din trecut; a fost, în
schimb, o chestiune de dezvoltare a voinţei de a accepta
aceste noi certitudini ale existenţei. Nu am fugit şi nici nu am luptat. Ci am
acceptat. După care am devenit liberi.
GRAPEVINE, OPERE ALESE
Pot să fiu eliberat de vechea mea personalitate
subjugantă. După un timp voi recunoaşte şi voi crede în binele dinăuntrul meu.
Înţeleg că, pentru a mă putea recupera, Puterea mea Superioară m-a răsplătit cu
o iubire care mă înconjoară. Puterea mea Superioară devine acea sursă de iubire
şi forţă care menţine un miracol neîncetat în forul meu interior. Sunt
abstinent... şi sunt mulţumit.
19
septembrie
ACCEPTAREA
Am recunoscut că nu puteam să ne descotorosim de
alcool cu propriile resurse ce ne mai rămăseseră, aşa că am acceptat faptul că
încrederea într-o Putere Superioară (chiar dacă e vorba doar de grupul nostru
AA) ar putea face această treabă, considerată până acum imposibilă. Izbăvirea
de obsesia de a consuma alcool a început în clipa în care am fost în stare să
acceptăm întru totul aceste fapte.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL
Am obţinut libertatea doar atunci când am
acceptat să-mi las voinţa şi viaţa în grija Puterii mele Superioare, pe care o
numesc Dumnezeu. Seninătatea şi-a făcut loc prin haosul din viaţa mea atunci
când am acceptat că ceea ce mi se întâmpla reprezintă de fapt viaţa, şi că
Dumnezeu mă va ajuta în momentele mele dificile – şi prin multe altele, de
asemenea. De atunci, m-a ajutat în toate clipele dificile! Când accept
situaţiile ca atare, nu cum aş vrea eu să fie, pot să încep să evoluez şi să mă
bucur de seninătate şi pace sufletească.
20
septembrie
PUTEREA SUPERIOARĂ CA
ŞI CĂLĂUZĂ
Ai grijă ca relaţia ta cu El să fie una corectă,
iar tu şi semenii tăi veţi avea parte de nenumărate lucruri măreţe. Acesta este
pentru noi Marele Adevăr.
ALCOOLICII ANONIMI
Mi se părea o sarcină imposibilă să ai o relaţie
corectă cu Dumnezeu. Trecutul meu haotic m-a lăsat copleşit de sentimente de
vinovăţie şi remuşcări, şi mă întrebam cum ar putea avea efect „chestiunea asta
cu Dumnezeu”. Membrii AA mi-au spus că trebuie să-mi las voinţa şi viaţa în
grija lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Neavând încotro s-o apuc, am căzut
în genunchi şi am strigat: „Doamne, nu pot face asta. Te rog, ajută-mă!”. Doar
atunci când mi-am recunoscut slăbiciunea, o rază de lumină a început să-mi
mângâie sufletul, după care mi-a apărut şi voinţa de a-L lăsa pe Dumnezeu să-mi
controleze viaţa. Avându-L pe El ca şi călăuză, au început să mi se întâmple
lucruri măreţe, iar eu am descoperit începutul abstinenţei.
21
septembrie
ULTIMA PROMISIUNE
Brusc, ne vom da seama că Dumnezeu face pentru
noi ceea ce noi nu am putut face pentru sine.
ALCOOLICII ANONIMI
Prima Promisiune din Cartea cea Mare mi s-a
îndeplinit chiar în prima mea zi de abstinenţă. În acea zi Dumnezeu m-a ţinut
abstinent, iar eu i-am dat Lui voie să acţioneze în viaţa mea în fiecare zi
care a urmat după aceea. El îmi dă tăria, curajul şi îndrumarea de a face faţă
responsabilităţilor vieţii, astfel încât să pot fi în stare să întind o mână de
ajutor celor care vor să înceteze băutul şi să evolueze. El se manifestă
înăuntrul meu, făcându-mă un canal de transmitere a cuvântului, gândului şi
acţiunilor Sale. El lucrează cu forul meu interior, în timp ce eu acţionez în
exterior, căci El nu va face ceea ce pot să fac eu însumi. Trebuie să fiu
dispus să-L ajut pe Dumnezeu, astfel încât El să poată acţiona cu succes prin
intermediul meu.
22
septembrie
UN FILON NESECAT
Întocmai ca un căutător de aur sfrijit, cu
merindele pe terminate, târnăcoapele noastre au dat de aur. Bucuria eliberării
de chinurile frustrărilor nu a cunoscut limite. Tatăl simte că a dat de ceva
mai preţios decât aurul. Pentru o perioadă, ar putea
încerca să păstreze comoara doar pentru sine. S-ar putea să nu observe dintr-o
dată că n-a făcut decât să zgârie un filon infinit, care va da roade doar dacă
va continua să-l exploreze până la sfârşitul vieţii şi va insista să dăruiască
mai departe tot ce a dobândit.
ALCOOLICII
ANONIMI
De fiecare dată când vorbesc cu un nou-venit
în AA, trecutul mă priveşte drept în ochi. Observ durerea în ochii aceia plini
de speranţă, îmi întind mâna, iar apoi se întâmplă minunea: eu mă
vindec. Problemele mele dispar de fiecare dată când mă apropii de acest suflet
îndurerat.
23
septembrie
„EU AM FOST O
EXCEPŢIE”
El (Bill W.) mi-a spus simplu şi cu blândeţe:
„Crezi că eşti unul dintre noi?”
ALCOOLICII
ANONIMI
Pe când beam, eram convins că sunt o
excepţie. Credeam că eram deasupra necesităţilor neînsemnate şi că aveam
dreptul să fiu scuzat. Nu mi-am dat niciodată seama că, în contrabalansarea
tristă a atitudinii mele, era senzaţia constantă că nu mă aflam în locul
potrivit. La început, în AA, mă identificam cu ceilalţi doar în calitate de
alcoolic. Ce trezire minunată a fost pentru mine să-mi dau seama că, dacă oamenii
îşi dădeau cât mai mult silinţa, la fel o făceam şi eu! Toate durerile,
confuziile şi bucuriile pe care le simt aceştia nu constituie o excepţie, ci
fac parte din viaţa mea, la fel de mult ca şi în cazul celorlalţi.
24
septembrie
VIGILENŢĂ
Am înţeles adevărul care a
fost demonstrat în repetate rânduri: „Dacă eşti alcoolic, rămâi aşa pentru tot
restul vieţii”. Dacă începem să bem din nou după o perioadă de abstinenţă, în
scurt timp vom ajunge într-o stare mai proastă ca niciodată. Dacă avem de gând
să renunţăm la băutură, nu trebuie să avem nici un fel de reţinere şi nici un
fel de iluzie cum că, într-o bună zi, vom deveni imuni la alcool.
ALCOOLICII ANONIMI
Astăzi sunt alcoolic. Mâine nu voi fi cu nimic
mai diferit. Alcoolismul meu rămâne în mine, acum şi pentru tot restul vieţii.
Nu trebuie să uit niciodată cine sunt. Dacă nu voi recunoaşte şi nu voi
conştientiza în fiecare zi boala de care sufăr, alcoolul mă va ucide în cele
din urmă. Nu particip la un joc în care o pierdere este un dezavantaj temporar.
Mă lupt cu boala mea, pentru care nu există leac, ci doar acceptare şi
vigilenţă zilnică.
25
septembrie
TOATE LA TIMPUL LOR
Unii dintre noi au avut mult de suferit până au
aflat acest adevăr: cu serviciu sau fără – cu nevastă sau fără – pur şi simplu
nu vom înceta cu băutura atât timp cât avem mai multă încredere în oameni decât
în Dumnezeu.
ALCOOLICII ANONIMI
Înainte să intru în AA, aveam întotdeauna un
pretext pentru a bea: „Ea a spus...”, „El a spus...”, „Ieri m-au dat afară de
la lucru”, „Astăzi mi-am găsit o slujbă nemaipomenită”. Nici un aspect al
vieţii mele nu putea fi în ordine dacă reveneam la băutură. Abstinent fiind,
viaţa mi se ameliorează pe zi ce trece. Trebuie să-mi amintesc întotdeauna să
nu beau, să cred în Dumnezeu şi să mă implic activ în AA. Consider astăzi că
ceva ar fi mai presus de abstinenţă, de Dumnezeu, de AA?
26
septembrie
COPIII NOŞTRI
Alcoolicului i-ar putea fi greu să-şi
restabilească relaţiile prietenoase cu copiii săi... Cu timpul ei vor înţelege că a devenit un om nou şi, în felul lor, îi
vor da de înţeles acest lucru... Din acel moment, progresul se va realiza cu
repeziciune. După o astfel de reîntregire familială, apar de obicei rezultate
nemaipomenite.
ALCOOLICII
ANONIMI
În timp ce mergeam pe calea recuperării, am
primit un dar care nu poate fi cumpărat. Era o ilustrată din partea fiului meu
care este student, în care scria aşa: „Tati, nici nu-ţi dai seama cât de mult
mă bucur că totul e în ordine. La mulţi ani, te iubesc”. Fiul meu îmi spusese
că mă iubise şi înainte. Se întâmplase în timpul precedentelor Sărbători de
iarnă, atunci când îmi spusese, printre lacrimi: „Tati, te iubesc! Chiar
nu vezi ce-ţi faci cu mâna ta?” Nu vedeam. Atunci,
gâtuit de emoţie, am plâns, dar de data asta, când am primit ilustrata de la
fiul meu, lacrimile mele erau lacrimi de bucurie, nu de disperare.
27
septembrie
FĂRĂ NICI O REŢINERE
Când debordează de recunoştinţă, bătăile inimii
cu siguranţă vor da naştere unei iubiri sincere....
ÎN VIZIUNEA LUI BILL
În timp ce ofer sprijin celor din jur, dacă
reuşitele mele vor da naştere unei grandori, trebuie să reflectez asupra
lucrului care m-a adus în această stare. Ceea ce a fost oferit cu bucurie, cu
dragoste, trebuie să fie transmis mai departe fără nici o reţinere şi fără
aşteptări. Căci, pe măsură ce evoluez, descopăr că oricât de mult aş oferi
cuiubire, primesc mult mai mult în spirit.
28
septembrie
IUBIRE ADEVĂRATĂ
Experienţa practică ne demonstrează că nimic nu
va asigura imunitatea în faţa băuturii mai bine decât lucrul intens cu alţi
alcoolici.
ALCOOLICII ANONIMI
Activitatea năşitului îmi rezerva două surprize.
În primul rând, faptul că naşilor mei le păsa de mine. Ceea ce credeam că este
recunoştinţă semăna mai mult a iubire. Ei voiau ca eu să fiu fericit, să devin
şi să rămân abstinent. Conştientizarea acestei atitudini m-a împiedicat în
repetate rânduri să recurg la băutură. În al doilea rând, am descoperit că eram
în stare să-mi iubesc cu responsabilitate aproapele, fiind întru totul
preocupat de evoluţia acelei persoane. Înainte de aceasta, credeam că
abilitatea mea de a fi cu adevărat preocupat de bunăstarea altei persoane se
atrofiase din lipsă de exerciţiu. Unul dintre cele mai mari daruri pe care mi
le-a oferit programul a fost faptul că am aflat că pot să iubesc, fără
zgârcenie lăcomie sau nelinişte. Recunoştinţa pentru acel
dar m-a ţinut de multe ori departe de alcool.
29
septembrie
ASEMĂNARE PERFECTĂ
Strălucirea vieţilor
noastre constă în contactul frecvent cu noii-veniţi şi cu fiecare în parte.
ALCOOLICII
ANONIMI
La o şedinţă, un bărbat a venit beat, i-a
întrerupt pe cei care luau cuvântul, s-a ridicat în picioare şi şi-a scos
cămaşa, a mers clătinându-se înainte şi înapoi ca să-şi ia cafea, a cerut să
vorbească, iar în cele din urmă l-a numit cu un cuvânt obscen pe secretarul de
grup şi a plecat. M-am bucurat că a fost acolo – am avut încă o dată ocazia să
văd cum arătam eu. Dar, totodată, am văzut şi ceea ce încă mai sunt şi ceea ce
aş putea deveni. Nu trebuie să fiu beat ca să vreau să fiu excepţia şi centrul
atenţiei. Deseori mă simţeam abuzat şi răspundeam violent atunci când eram
tratat pur şi simplu ca un specimen periferic. Cu cât mai mult încerca bărbatul
să insiste că era diferit, cu atât mai bine îmi dădeam seama că eu şi cu el ne
asemănăm la perfecţie.
30
septembrie
CERCUL ŞI
TRIUNGHIUL
Cercul
reprezintă întregul univers al AA-ului, iar triunghiul reprezintă cele Trei
Moşteniri AA: Vindecarea, Unitatea şi Sprijinul. În lumea noastră minunată, am
descoperit eliberarea de obsesia noastră fatală.
AA AJUNGE LA MATURITATE
La
începutul vieţii mele în AA, m-am implicat în năşit, şi am descoperit că
explicaţia siglei societăţii noastre este foarte nimerită. În primul rând, un
cerc al iubirii şi al sprijinului cu un triunghi foarte bine echilibrat în
interior, baza căruia reprezintă Recuperarea noastră prin intermediul celor
Doisprezece Paşi. Iar celelalte două laturi reprezintă respectiv Unitatea şi
Sprijinul. Cele trei laturi ale triunghiului sunt egale. După ce am evoluat în
AA, în scurt timp am început să mă identific cu acest simbol. Eu sunt cercul,
iar cele trei laturi ale triunghiului reprezintă trei aspecte ale
personalităţii mele: fizicul, echilibrul emoţional, spiritualitatea - cea din
urmă constituind baza triunghiului. Luate ca un tot întreg, toate
cele trei aspecte ale personalităţii mele se traduc printr-o viaţă abstinentă
şi fericită.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu