MEDITAȚIE
Încetișor, dar sigur, am ajuns în măsură să accept greșelile celorlalte persoane, la fel și virtuțile lor. Programul mă învață să „iubesc întotdeauna ceea ce este mai bun la ceilalți – și niciodată să nu mă tem de ceea ce au mai rău”. Aceasta este abia o ușoară tranziție de la vechiul meu mod de a gândi, dar încep să văd că toți oamenii – inclusiv eu – suntem, într-o anumită măsură, bolnavi emoțional, precum și faptul că de multe ori greșim. Mă apropii eu
de adevărata toleranță? Încep eu să văd ce înseamnă iubirea adevărată față de colegii mei din Program?
Rugăciunea de azi:
Fie ca Dumnezeu să-mi dea suficientă toleranță pentru orice defect sau simptome bolnăvicioase de insensibilitate față de ceilalți, astfel încât să pot iubi calitățile pe care le au bune în ei. Fie ca Dumnezeu să mă instruiască în adevăratul sens al iubirii – care trebuie să includă răbdare și iertare. Fie ca eu să nu trec cu vederea greșelile celorlalți pe care îi iubesc, dar să încerc să-i înțeleg.
Ce să-mi amintesc azi:
Iubirea înseamnă înțelegere.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Pe măsură ce învăț să mă iubesc pe mine și, la rândul lor, să îi iubesc și pe ceilalți necondiționat, am început să înțeleg mai bine aceste cuvinte ale lui Sf. Augustin: „Iubirea înlătură ceea ce am fost, astfel încât să putem fi ceea ce nu am fost”. Tot mai mult și mai mult, simt enorma putere a acestei iubiri în cadrul Programului; pentru mine, cuvintele „ne pasă”, înseamnă și „iubim”. Doar pentru azi, voi încerca eu să fiu iubitor prin fiecare gând și
acțiune?
Rugăciunea de azi:
Mă rog ca eu să simt imensitatea și puterea iubirii pe care o găsesc aici în Program. Fie ca propria mea compasiune să se alăture energiei iubirii care ne aparține tuturor. Fie ca mie să îmi pese din toata inima, pentru ca prietenii mei din Program să își mențină abstinența și să învețe să trăiască cu ea confortabil și creativ. Să nu mă îndoiesc niciodată că ei nu își doresc același lucru pentru mine.
Ce să-mi amintesc azi:
Atunci când îmi pasă, toate se întâmplă.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Thomas Merton scria: „Începutul iubirii înseamnă să îi lăsăm pe cei pe care îi iubim să fie ei inșiși și să nu încercăm să-i forțăm astfel încât să se potrivească imaginii noastre. În caz contrar, iubim doar imaginea propriei persoane, pe care o descoperim că se reflectă în ei”. Pe măsură ce învăț să-mi înlocuiesc dependența auto-distructivă cu o dependență sănătoasă față de Program și cei 12 Pași, descopăr că bariera tăcerii și dușmăniei se topesc.
Acceptându-ne unii pe ceilalți așa cum suntem, am învățat din nou să iubim. Îmi pasă mie suficient de mult de ceilalți din Program pentru a continua să lucrez cu ei atâta timp cât este necesar?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să dovedesc suficient altruism pentru a-i iubi pe ceilalți așa cum sunt, și nu așa cum mi-aș dori eu ca ei să fie, doar pentru că îmi oglindesc imaginea sau îmi hrănesc ego-ul. Fie ca eu, totuși, să o las mai moale în nerăbdarea mea de a iubi – acum, că sunt capabil să simt iubire din nou – și să mă întreb pe mine însumi dacă iubesc cu adevărat pe cineva, sau doar îmi iubesc reflexia imaginii mele în acea persoană. Fie ca eu să-mi îndepărtez „egoul” din calea iubirii mele.
Ce să-mi amintesc azi:
Iubirea este necondiționată.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Cofondatorul AA, Bill Wilson, spunea: „Mi se pare că scopul fiecărei ființe umane este să crească, așa cum a plănuit Dumnezeu, aceasta fiind esența fiecărei creaturi în dezvoltare. Căutarea noastră trebuie să fie în concordanță cu ceea ce ne oferă realitatea, care include cea mai bună definiție și simțire a iubirii pe care o putem obține. Dacă capacitatea de a iubi există în ființa umană, atunci trebuie să existe cu siguranță și în Creatorul ei”. Mă voi
ruga eu astăzi, nu atât de mult să fiu iubit, ci cât să iubesc mai mult?
Rugăciunea de azi:
Doamne, dă-mi răbdare de o viață de om, în a căuta cel mai bun răspuns la întrebarea: „Ce este iubirea?”. Fie ca eu să știu că iubirea mi se va contura clar, în episoade, pe măsură ce voi îndeplini diverse roluri în viață – ca și copil, iubit(ă), părinte, profesor, prieten, ființă spirituală. Fie ca eu să fiu recunoscător pentru experiența mea ca dependent, care adaugă o dimensiune specială rostului iubirii.
Ce să-mi amintesc azi:
Toată iubirea reflectă iubirea lui Dumnezeu.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Programul mă învață că nu există prea mulți oameni care să poată afirma clar că iubesc pe toată lumea. Cei mai mulți dintre noi trebuie să recunoaștem că am iubit puțini oameni și am fost destul de indiferenți față de mulți alții. Cât despre restul lumii, ei bine, fie că îi displăceam, fie că îi uram cu adevărat. Noi, cei din Program, am aflat că avem nevoie de ceva mult mai bun pentru a ne menține echilibrul. Ideea că putem iubi posesiv doar pe
câțiva, că putem să-i ignorăm pe cei mai mulți și să continuăm să ne temem sau să urâm pe oricine, trebuie abandonată – chiar dacă puțin câte puțin. La întâlniri, încerc eu să mă concentrez mai mult pe mesaj decât pe mesager?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să înțeleg că în recuperarea mea – dar și în întreaga mea viață de persoană dependentă chimic - nu este loc pentru dușmănie toxica sau indiferență apatică. Una dintre cele mai importante idei pozitive pe care trebuie să o țin minte, este aceea că toate ființele umane, ca și copii ai lui Dumnezeu, formează o frăție a iubirii. Fie ca mie să-mi fie greu să urăsc un frate.
Ce să-mi amintesc azi:
Ascultă mesajul. Nu-l judeca pe mesager.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Unul dintre cele mai importante lucruri pe care le caut și le găsesc în Program este să mă adaptez la lucruri așa cum sunt ele și să fiu capabil să iubesc fără să încerc să intervin sau să controlez pe altcineva, oricât mi-ar fi de apropiat. Învățarea acestora este uneori dureroasă, dar recompensa este viața însăși – deplină și senină. Mă ajută pe mine Programul să revin la o gândire senină și rațională, astfel încât să-mi pot aborda relațiile
interpersonale cu iubire și înțelegere?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să-i respect suficient pe aceia pe care îi iubesc, pentru a-i lăsa liberi – să încetez să-i controlez, manipulez, să uneltesc intrigi și să-i scot din încurcături. Fie ca eu să-i iubesc suficient de mult pentru a-i lăsa să-și facă propriile lor greșeli și să-și asume responsabilitatea pentru ele. Fie ca eu să învăț să mă detașez.
Ce să-mi amintesc azi:
Iubirea înseamnă să lași libertate.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Puțini dintre noi sunt în întregime eliberați de sentimentul de vinovăție. Poate ne simțim vinovați pentru cuvintele sau faptele noastre, ori pentru lucrurile nefăcute. Poate ne simțim vinovați chiar pentru acuzațiile false sau iraționale aduse de alții. Atunci când sunt chinuit de un sentiment de vinovăție care mă macină, este evident că nu pot să fac în acea zi tot ce aș fi capabil să fac. Astfel, trebuie să scap de vinovăție – dar nu lăsând-o la o
parte, sau ignorând-o, ci identificându-i și corectându-i cauza. Am reușit eu într-un final să învăț să „păstrez lucrurile simple …”?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să învăț să nu mă las „învinovățit”, să fiu făcut vinovat atunci când nu consider că sunt. Din moment ce fără îndoială că mai există urme de vinovăție de pe urma alcoolismului meu, nu am nevoie de un surplus de vinovăție nejustificată. Mă bazez pe Dumnezeu să mă ajute să clarific aceste lucruri și să mă eliberez de aceste rămășițe chinuitoare de vinovăție, care, justificate sau nu, trebuie să fie recunoscute și înlăturate.
Ce să-mi amintesc azi:
Verdictul de vinovăție nu este dat pentru toată viața.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Un prieten din Program m-a învățat să privesc într-un nou mod vinovăția excesivă, sugerându-mi că vinovăția nu este altceva decât reversul mândriei. Un regret adecvat pentru ceea ce s-a întâmplat este normal, spunea acesta. Dar vinovăția nu este normală. Am învățat de atunci că a ne condamna pentru greșelile pe care le-am făcut este la fel de rău ca a-i condamna pe ceilalți pentru ale lor. Nu suntem cu adevărat împuterniciți să emitem judecăți, nici
măcar față de noi înșine. Mi se mai întâmplă uneori „să mă biciuiesc până la sânge” atunci când mi se pare că dau greș?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să fiu vigilent față de păstrarea rolului de vinovat, cu mult timp după ce ar fi trebuit să îl las în urmă. Fie ca eu să știu diferența dintre regret și vinovăție. Fie ca eu să recunosc faptul că vinovăția pe termen lung poate să indice o impresie exagerată a importanței propriei persoane, dar și o dovadă de ipocrizie. Fie ca Dumnezeu să-mi fie singurul judecător.
Ce să-mi amintesc azi:
Vinovăția poate fi, de fapt, reversul mândriei.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Unii dintre noi, recent veniți în Program, nu rezistă să nu spună oricui îi ascultă, cât de „groaznici” am fost. Așa cum ne exageram uneori modestele realizări prin mândrie, tot așa ne exageram și defectele prin vinovăție. Ca într-o competiție, „mărturiseam totul”, crezând uneori că expunerea pe larg a păcatelor noastre era adevărata umilință și o mare calitate spirituală. Doar pe măsură ce am progresat în Program, ne-am dat seama că teatrul pe care îl
făceam și poveștile depănate au fost mai degrabă forme de exhibiționism. Odată ce ne-am dat seama de asta, am început să ne apropiem de o oarecare umilință. Îmi dau eu seama că, până la urmă, nu sunt chiar așa de important?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să învăț că este o mare diferență între adevărata umilință și dramatica umilire de sine. Fie ca eu să fiu pus față în față cu faptele mele dacă pretind, fără să îmi dau seama, să fiu în centrul atenției și să fiu mai presus și mai bețiv decât toți prin poveștile „aventurilor” mele. Fie ca eu să fiu atent ca relatările mele despre prostiile făcute pe vremea când beam, să nu capete grandoarea unor fapte de eroism.
Ce să-mi amintesc azi:
Nu voi ieși în evidență prin „alcool-logul” meu (nota trad., de la „monolog de alcoolic”).
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Când mă aștept mai puțin, mintea mea vicleană de dependent încearcă să mă tragă înapoi către vechile idei și moduri de comportament. De fapt, mintea mea este expertă in sădirea și cultivarea sentimentelor negative în sufletul meu – sentimente ca invidia, frica, anxietatea sau vinovăția. Imediat ce descopăr unul dintre aceste sentimente otrăvitoare crescând în mine, trebuie să îi vin de hac. Dacă nu, cu cât mă gândesc mai mult la el, cu atât va fi mai
puternic; și cu cât devine mai puternic, cu atât mă voi gândi mai mult la el – până ajung la obsesie. Când vor apărea sentimentele negative, „le voi identifica, mi le voi asuma și voi renunța la ele” ...?
Rugăciunea de azi:
Ar trebui să știu – și mă rog să nu uit asta niciodată - că cea mai bună modalitate pentru ca sentimentele mele să scoată tot ce e mai bun în mine, este să pretind că ele nu există. Ca și un copil răsfățat, se manifestă atunci când nu sunt băgate în seamă. Dar tot ca și copiii, sunt aici, sunt ale mele și sunt responsabil pentru ele. Fie ca eu să învăț să fiu atent la sentimentele mele, chiar dacă uneori mi-ar plăcea să cred că nu-mi aparțin.
Ce să-mi amintesc azi:
Identifică-le, asumăți-le și renunță la ele.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Vinovăția este o armă vicleană împotriva armoniei unei persoane dependente, o armă care continuă sa se furișeze cu răbdare în fiecare dintre noi. Sunt multe moduri, unele subtile, de a utiliza această armă împotriva noastră; poate fi cu iscusință mânuită, de exemplu, în încercarea de a ne convinge că Programul nu funcționează cu adevărat. Trebuie să mă protejez constant împotriva vinovăției și acuzațiilor pe care mi le aduc legate de trecut. Dacă e
necesar, trebuie să mă re-iert în mod constant, să mă accept ca fiind un amestec între bine și rău. Fac eu tot posibilul să tind spre un anume progres spiritual? Sau mă voi împăca cu ideea că perfecțiunea spirituală îi este imposibilă omului?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să caut acum și mereu înăuntrul meu orice urmă mocnită de vinovăție care ar putea, atunci când nu sunt atent, să dăuneze scopului meu. Fie ca eu să mă opresc din a-mi face singur rău și a-mi scoate în evidență propriile imperfecțiuni – toate acele calități mai slabe, care mă îndepărtează de la sinele meu ideal și „perfect”. Fie ca eu să nu mai încerc să ating perfecțiunea imposibilă și inumană, ci doar să fiu împlinit din punct de vedere spiritual.
Ce să-mi amintesc azi:
Sunt o ființă umană – o parte bună, o parte mai puțin bună.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
MEDITATIE
- 13 Iunie -
Eu nu cred că Programul și cei 12 Pași funcționează doar pentru că am citit acest lucru într-o carte sau pentru că i-am auzit pe alții spunând asta. Cred asta pentru că văd alți oameni recuperându-se și pentru că și eu sunt, de asemenea, în recuperare. Nu mai cred că sunt „neajutorat și lipsit de speranță”. Când văd schimbarea având loc cu mine și cu alți oameni, știu că Programul funcționează. Când un reporter tv l-a intrebat pe filosoful Jung dacă
crede în Dumnezeu, acesta a răspuns șoptit: „Eu nu cred – eu știu”. Știu eu că Programul funcționează?
Rugăciunea de azi:
Arată-mi finaluri fericite, vieți refăcute, personalități reechilibrate, punți reconstruite, pentru a nu pune pe baza credinței faptul că Programul funcționează. Fie ca eu să-l văd funcționând pentru alții și pentru mine. Fie ca eu să fiu recunoscător pentru succesul real dovedit de Program. Fie ca această certitudine să mă ajute să găsesc credința de care am nevoie pentru a urma cei 12 Pași.
Ce să-mi amintesc azi:
Programul funcționează.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
La un moment dat, pe măsură ce ne implicăm tot mai mult în Program, ajungem să conștientizăm cu adevărat importanța onestității și a sincerității pentru recuperarea noastră. Când realizăm asta, unul dintre primele lucruri pe care reușim să le recunoaștem este că, în trecut, comportamentul nostru a fost departe de a fi sănătos sau rezonabil. De îndată ce putem admite acest lucru – fără rușine sau jenă – descoperim o altă dimensiune a libertății. Mă
aștept eu ca, pe măsură ce progresez în recuperare, viața mea să devină tot mai senină și mai bogată?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să știu, chiar și atunci când fac puternicul Prim Pas, care poate să fie primul gest de onestitate pe care l-am făcut de ceva timp, că onestitatea are nevoie de practică. Vechiul meu „eu” - derutat, haotic - este la fel de diferit de eul onest spre care tind, precum noaptea de zi. Fie ca eu să-mi dau seama că va fi nevoie de mai multe răsărituri mohorâte pentru a mă schimba.
Ce să-mi amintesc azi:
Onestitatea are nevoie de practică.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
A învăța să trăiești în pace, parteneriat și fraternitate cu toți bărbații și femeile, este o aventură fascinantă și uneori foarte emoționantă. Dar mulți dintre noi descoperim că nu suntem capabili să avansăm prea mult în această nouă aventură a vieții, până când nu ne facem timp pentru o analiză exactă și pe larg a epavei umane pe care am lăsat-o în urmă. Am făcut eu o listă cu toate persoanele pe care le-am rănit, așa cum îmi sugerează Pasul Opt, și
am consimțit să îmi repar aceste greșeli?
Rugăciunea de azi:
Fie ca Dumnezeu să-mi dea onestitatea de care am nevoie, nu doar pentru a mă analiza pe mine și a descoperi ce se află cu adevărat acolo, dar și pentru a vedea în ce mod i-a afectat pe cei din jur comportamentul meu bolnav și iresponsabil. Fie ca eu să înțeleg că dependența mea nu este - așa cum credeam eu cândva – o boală a singurătății și că indiferent de cât de singur mă simțeam, minciunile și șmecheriile mele s-au răspândit în jurul meu în cercuri largi de suferință.
Ce să-mi amintesc azi:
Minciuna se propagă la infinit.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Pasul Nouă din Program ne spune: „Ne-am îndreptat greșelile direct față de acele persoane acolo unde a fost cu putință, dar nu și atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora”. A îndrepta lucrurile acolo unde am greșit poate să fie extrem de greu, ca să nu spunem și mai mult decât atât. Efectul acestei acțiuni este că, cel puțin, ne dezumflă ego-ul și ne pune la pământ mândria. Chiar și aceasta este în sine o răsplată, deci cu atât mai
mult repararea greșelilor va aduce după sine recompense și mai mari. Atunci când mergem la o anumită persoană și îi spunem că ne pare rău, ne cerem scuze, reacția este aproape de fiecare dată una pozitivă. Bine-înțeles, avem nevoie de curaj, însa rezultatele justifică din plin această acțiune. Am făcut eu tot ce am putut ca să-mi îndrept toate greșelile posibile?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să îmi pun nădejdea în Puterea mea Superioară, ca să mă oprească atunci când încep să mă strecor pe lângă responsabilitatea Pasului Nouă. Fie ca eu să simt acel val de eliberare și ușurare care vine atunci când îi spun unei persoane căreia i-am greșit, cu voce tare: „Am greșit. Am făcut greșeli. Îmi pare sincer rău”. Fie ca eu să nu mă îngrijorez pentru că aș putea să distrug acea crustă fragilă a ego-ului meu, pentru că ce voi descoperi dincolo de aceasta va fi mult mai matur.
Ce să-mi amintesc azi:
Îndreptarea greșelilor este binecuvântată.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Disponibilitatea de a ne asuma consecințele faptelor noastre din trecut și, în același timp, asumarea responsabilității asupra bunăstării celorlalți, reprezintă esența Pasului Nouă. Pe de-o parte, o simplă cerere de scuze va fi rareori suficientă pentru a ne îndrepta greșelile față de cineva pe care l-am rănit. În schimb, o adevărată schimbare de atitudine poate face minuni în compensare pentru relele pe care le-am făcut în trecut. Dacă am cauzat cuiva
vreun prejudiciu material, voi recunoaște că îi sunt dator și îl voi plăti cât de repede posibil. Îmi voi lăsa eu mândria la o parte și voi face primii pași către reconciliere?
Rugăciunea de azi:
Doamne, arată-mi cele mai bune căi de a-mi „îndrepta direct greșelile”. Uneori, simpla recunoaștere a unei greșeli poate să aducă împăcarea cuiva și să-mi ridice de pe umeri povara vinovăției. Alteori, pentru repararea greșelilor e nevoie de puțină creativitate. Fie ca eu să fiu conștient pe deplin că, dincolo de schimbările din comportamentul meu, nu pot face acest Pas Nouă decât dacă îmi pasă de ceea ce simt ceilalți și dacă sunt preocupat cu adevărat de felul în care se simt ceilalți, aducând, totodată, schimbări în comportamentul meu.
Ce să-mi amintesc azi:
În primul rând îmi pasă, apoi îmi cer scuze.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Astăzi, cred că am dreptul la progres spiritual. Am dreptul la maturitate emoțională. Am dreptul să îmi placă să fiu cu mine însumi, ceea ce mă face o companie și mai plăcută cu ceilalți. Mai am dreptul de a avea bunavoință – o bunăvoință profundă, completă – de a-mi îndrepta greșelile față de cei pe care i-am rănit. Pentru că acum mă pot accepta pe mine așa cum sunt, pot să-i accept și pe ceilalți așa cum sunt ei – nu pe deplin, însă într-o măsură mult
mai mare decât în trecut. Am început eu să fiu prieten cu Dumnezeu și astfel cu mine însumi?
Rugăciunea de azi:
Fie ca Dumnezeu să-mi arate că e un lucru bun să îmi placă de mine însumi , chiar și atunci când îmi repar vechile greșeli și încerc să mă reconstruiesc din țăndări. Fie ca eu să îmi spun mereu că acum sunt diferit, că m-am schimbat și că sunt o persoană mai bună, mai sănătoasă și mai înțeleaptă și că am luat niște decizii înțelepte. Ca această „nouă persoană” ce sunt, fie ca eu să găsesc că îmi este mai ușor să îndrept ceea ce s-a întâmplat cu mult timp în urmă, pe când mă aflam la un alt nivel spiritual. Fie ca cei pe care i-am rănit, să accepte cu mai mare ușurință încercările mele de a mă revanșa.
Ce să-mi amintesc azi:
E perfect normal să mă plac pe mine însumi.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Programul ne învață că există un singur motiv care ne limitează dorința de a face dezvăluiri complete privind răul făcut. E vorba de situația în care o dezvăluire completă ar răni în mod serios persoana față de care vrem să ne îndreptăm greșelile. Sau, la fel de important, dacă ar răni alte persoane. Cu greu am putea să ne eliberăm de povestea unor relații extraconjugale, de exemplu, pe umerii unei soții sau ai unui soț care nu bănuiește nimic despre
aceste relații. Atunci când îi împovărăm cu nepăsare pe ceilalți cu ceea ce am făcut noi, nu reușim câtuși de puțin să ne ușurăm propria povară. Uneori, „a spune tot” poate fi o mare neglijență din partea noastră. Astfel, atunci când ne reparăm greșelile, trebuie să avem tact, să fim sensibili, resectuoși și umili – fără a fi slugarnici. Asemeni unui copil a lui Dumnezeu, stau eu pe picioarele mele, fără a mă târâi în fața nimanui?
Rugăciunea de azi:
Fie ca Dumnezeu să îmi arate că ura față de propria persoană nu ajută cu nimic în îndreptarea greșelilor față de ceilalți. Așa cum nu ajută nici joaca de-a nepăsarea. Cu cea mai mare umilință, voi cere îndrumarea Lui, pe măsură ce voi încerca să mențin un echilibru matur în relațiile interpersonale, chiar și în cazul celor ocazionale sau fragile.
Ce să-mi amintesc azi:
Îndreptarea greșelilor e un semn de însănătoșire.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Când facem Pasul Nouă, trebuie să avem bunăvoința de a fi absolut onești. Însă, e evident că recurgerea la „onestitatea absolută” poate destrăma familii, sau distruge în întregime anumite relații, dacă nu e adaptată fiecărei situații. Nu trebuie să ținem nimic ascuns, prin înșelăciune și mândrie; s-ar putea să fie necesar să ținem pentru noi anumite lucruri, dar prin discreție și respect pentru ceilalți. Dar momentul și felul în care spunem adevărul – sau
tăcem – poate face diferența dintre integritatea autentică și completa ei absență. Sunt eu recunoscător pentru fructele adevărului pe care, prin îndurarea lui Dumnezeu, am fost privilegiat să le primesc?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să am înțelepciunea de a conștientiza linia subțire care desparte tactul de lipsa de onestitate. În ardoarea mea de a-mi repara greșelile, fie ca eu să nu fac pe tipul încântător sau lingușitor care o ține una și bună: „Tu esti atât de bun, iar eu sunt atât de rău”. Ambele situații sunt forme ale lipsei de onestitate și ne atrag din nou spre zilele de dependență activă, în care jucam diverse roluri. Fie ca eu să le recunosc.
Ce să-mi amintesc azi:
Tactul înseamnă o selectivitate onestă.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
„Direct” este cuvântul cheie în Pasul Nouă. Sunt momente în care, din nefericire, mulți dintre noi care speră ca repararea indirectă a greșelilor să fie suficientă, scutindu-ne astfel de durerea și de presupusa umilire de a-i aborda personal pe oameni și de a le spune despre greșelile noastre. Acesta este o eschivare și nu ne va aduce niciodată acea eliberare de greșelile din trecut. Ne arată că încercăm încă să apărăm ceva ce nu merită apărat,
agățându-ne de un anumit comportament pe care ar trebui să-l abandonăm. Motivele uzuale pentru a evita repararea directă a greșelilor, sunt mândria și frica. Pe măsură ce îmi îndrept greșelile față de ceilalți, îmi dau eu seama că beneficiile pe termen lung îmi revin tot mie?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să fiu sigur că cele mai mari recompense pentru încercarea de a mă îndrepta și de a-mi repara personal greșelile, îmi aparțin până la urmă mie. Dar, fie ca eu să evit a-mi îndrepta greșelile doar pentru beneficiul meu – de a fi iertat, apreciat, de a mă putea lăuda cu „noul eu”. Umflarea ego-ului și încercarea de a-i mulțumi pe ceilalți nu fac parte din noua persoană care sunt. Doamne, salvează-mă de oportunism.
Ce să-mi amintesc azi:
Fără îngâmfare sau mulțumirea altora.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
În momentul în care ne gândim la o relație încâlcită sau întreruptă cu o altă persoană, emoțiile noastre intră în defensivă. Pentru a evita să privim relele pe care i le-am făcut acelei persoane, ne concentrăm pe resentimente asupra relelor pe care el sau ea ni le-a făcut nouă. Cu un sentiment de triumf, ne folosim de cel mai nesemnificativ comportament greșit ca de o scuză perfectă pentru a minimaliza sau uita propriile greșeli. Trebuie să ținem minte că
noi nu suntem singurii mistuiți de emoții bolnăvicioase. Deseori, aveam de-a face cu alți colegi care mai suferă încă, inclusiv cu cei la al căror necaz am contribuit și noi. Dacă am de gând să-mi cer scuze pentru mine, ce-ar fi să încep prin a-i ierta pe ei?
Rugăciunea de azi:
Atunci când dau vina pe cineva sau caut greșelile altora, fie ca Puterea mea Superioară să-mi îndrepte privirea spre „preșul meu”, sub care mi-am strecurat cu atâta dibăcie sentimentele de vinovăție. Fie ca eu să privesc aceste comportamente ca pe ceea ce sunt de fapt.
Ce să-mi amintesc azi:
Vinovăția este un resentiment întors pe partea cealaltă.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Mulțumirea de sine este dușmanul meu, ușor de recunoscut la ceilalți, însă dificil de identificat și de acceptat la mine însumi. Mulțumirea de sine înseamnă, pur și simplu, siguranța că avem dreptate, luând de bun faptul că ne-ar fi imposibil să greșim. Chiar mai mult decât atât, înseamnă ca îi judec pe ceilalți prin prisma a ceea ce cred eu că e corect. O astfel de atitudine blochează înțelegerea și bunătatea și pare să justifice la noi anumite trăsături
pe care le-am considera inacceptabile la alte persoane. Am eu tendința să presupun că punctul meu de vedere este întotdeauna corect?
Rugăciunea de azi:
Doamne, ajută-mă să evit mulțumirea de sine, respectiv starea de a mă afla într-un punct mort. Atunci când sunt încrezut, încetez să mai cercetez. Dacă presupun că am întotdeauna dreptate, nu sunt niciodată atent la propriile mele greșeli, greșeli care pot astfel să îmi scape. Fie ca eu să fiu deschis spre învățare. Fie ca eu să continui să cresc cu inima, mintea și spiritul.
Ce să-mi amintesc azi:
Mulțumirea de sine blochează progresul.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Scopul primar al Programului este eliberarea de dependență; fără această libertate nu avem nimic. Dar asta nu înseamnă că aș putea spune, de exemplu: „Abstinența este unica mea grijă. În afara băutului meu, sunt o persoană deosebită, așa că odată ce am abstinența, le am pe toate”. Dacă mă amăgesc cu astfel de nonsensuri înșelătoare, voi progresa atât de puțin cu rezolvarea adevăratelor probleme ale vieții mele și cu responsabilitățile mele, încât cel mai
probabil voi continua să mă întorc la dependența mea. De aceea, Pasul Doisprezece ne spune „să practicăm aceste principii în toate domeniile vieții noastre”. Trăiesc eu doar pentru a fi liber de dependența chimică, sau și pentru a învăța, pentru a fi de folos și pentru a iubi?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să savurez și să fiu recunoscător pentru abstinența mea, pentru că odată cu ea încep toate lucrurile bune în viața mea. Dar ajută-mă să nu mă opresc doar la ea și să renunț la a încerca să mă cunosc pe mine însumi, natura lui Dumnezeu și cea a umanității. Libertatea din dependență este prima libertate. Fie ca eu să fiu sigur că mult mai multe libertăți vor veni în viața mea – libertatea față de îngustimea minții, față de sentimentele tulburi și ascunse, față de supra-dependența de ceilalți, față de o existență lipsită de Dumnezeu. Fie ca Programul care a reușit să-mi răspundă unor nevoi acute, să-mi răspundă și celor cronice.
Ce să-mi amintesc azi:
Abstinența este doar începutul.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Dacă voi ajunge vreodată la concluzia auto-mulțumitoare cum că nu mai am nevoie de program, fie să îmi amintesc repede că programul poate face mai mult decât să mă ajute să fac față chinului de a trai în sclavia dependenței. Fie ca eu să țin minte că pot face pași mult mai mari în a mă împlini pe mine, pentru că Programul și cei 12 Pași sunt o filozofie – un stil de viață. Voi depăși eu vreodată nevoia mea față de Program?
Fie ca Puterea mea Superioară să mă îndrume prin cei 12 Pași, nu doar odată, ci din nou și din nou, până când ei vor deveni principiile de ghidare ale existenței mele. Pașii nu sunt doar un seminar scurt despre cum să îmi îmbunătățesc rapid viața; aceștia sunt viața mea, viață care mi-a fost redată de Puterea Superioară și prin prietenia cu colegii mei aflați în recuperarea din adicții. Împreună ne recuperăm prin cea mai bună metodă cunoscută.
Ce să-mi amintesc azi:
Pas cu pas, de la sclavie la o viață abundentă.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Câți dintre noi și-ar permite să spună „Sunt abstinent, sunt fericit. Ce altceva mi-aș mai putea dori sau face? Sunt bine așa cum sunt”. Experiența ne-a învățat că prețul plătit pentru o astfel de automulțumire arogantă – sau, mai politicos spus, pentru autosuficiență - este o alunecare inevitabilă, marcată, mai devreme sau mai tarziu, de o trezire cruntă. Trebuie să creștem spiritual, altfel ne vom degrada. Pentru noi, starea noastră de fapt poate să fie
valabilă doar pentru astazi, niciodată pentru mâine. Trebuie să ne schimbăm; nu putem sa rămânem aceiași. Sunt eu tentat uneori să mă culc pe lauri?
Rugăciunea de azi:
Fie ca eu să mă uit în jur și să văd că toate creaturile vii sunt fie în creștere, fie în deteriorare; nimic din ceea ce e viu nu e static, viața merge înainte. Fie ca eu să fiu dus înainte de acest curs al vieții, fără să-mi fie frică de schimbare, detașându-mă de piedicile care mă trag înapoi și care îmi întrerup progresul.
Ce să-mi amintesc azi:
A trăi înseamnă a schimba.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Puțin câte puțin, îmi depășesc tendința de a amâna. Întotdeauna obișnuiam să las lucrurile pe mâine și, bineînțeles, ele nu erau făcute niciodată. În loc de „Fă acum!”, motto-ul meu era „Și mâine e o zi”. Când eram beat, îmi făceam planuri grandioase; când îmi reveneam, eram prea ocupat să mă pun pe picioare ca să încep ceva. Am învățat în program că e mult mai bine să fac o greșeală din când în când, decât să nu fac nimic. Învăț eu să fac lucrurile
acum?
Fie ca Dumnezeu să-mi vindece obiceiul de amânare și să mă ajute „să ajung la timp la biserică”. Fie ca eu să mă eliberez de haosul auto-impus, o viață întreagă, al amânării: cărți nereturnate la bibliotecă, întâlniri ratate pe jumătate, lucrări predate cu întârziere, programări nerespectate, mâncare parțial gătită. Fie ca eu să fiu sigur că, dependent fiind, am avut o viață dezordonată, iar acum, ca dependent în recuperare, am nevoie de ordine. Fie ca Dumnezeu să-mi dea seninătatea de care am nevoie pentru a face ordine și a-mi organiza viața de zi cu zi.
Nu mă voi lăsa distras de tendința mea de a amâna.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Aproape zilnic aflu despre coincidențe aparent misterioase din viețile prietenilor mei din Program. Din când în când, trăiesc și eu astfel de „coincidențe”: atunci când apar în locul potrivit, la momentul potrivit; când sun un prieten care, fără să am inițial vreo idee, are nevoie disperată de acea convorbire tocmai în acel moment; când îmi aud „povestea” într-un grup necunoscut dintr-un alt oraș. Astăzi, am ajuns să cred că multe dintre așa-numitele
„coincidențe” sunt, de fapt, mici miracole ale lui Dumnezeu care preferă să rămână anonim. Sunt eu mereu recunoscător pentru miracolul recuperării mele?
Fie ca această conștientizare a Puterii Superioare care lucrează în viețile noastre, să crească în finețe pe măsură ce învăț, zi de zi, din aceste „coincidențe” care sfidează statistica: boli care își înving prognosticul, salvări miraculoase de la moarte, întâlniri întâmplătoare care ne schimbă cursul vieții. Atunci când cele mai de neînțeles lucruri se întâmplă, fie ca eu să le percep ca pe niște noi miracole ale lui Dumnezeu. Propriul meu miracol care sfidează moartea este o dovadă suficientă pentru mine.
Ce să-mi amintesc azi
Viața mea este un miracol
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Odată ce ne-am predat și am venit la Program , mulți dintre noi s-au întrebat ce vor face cu atâta timp liber. Toate acele ore pe care le petreceam înainte planificând, ascunzând, căutându-ne alibiuri, îmbătându-ne, în sevraj, punându-ne pe picioare, manipulând cu poveștile noastre – și toate celelalte – amenințau să devină ore libere pe care trebuia să le umplem cu ceva. Aveam nevoie de o nouă energie care înainte a fost absorbită de băut. Curând ne-am
dat seama că este mult mai ușor să înlocuim o activitate veche cu una nouă și diferită, decât să o oprești pur și simplu pe cea veche fără să pui nimic în schimb. Îmi recanalizez eu mintea și energia?
Rugăciunea de azi:
Mă rog ca, odată eliberat din sclavia alcoolismului, să mă întorc către Puterea mea Superioară pentru a descoperi cum să-mi umplu timpul, constructiv și creativ. Fie ca aceeași Putere care face ca anumite drumuri să se intersecteze și anumiți oameni să se întâlnească, să mă ghideze și pe mine către locuri noi și mai bune.
Ce să-mi amintesc azi:
Coincidența poate fi mai mult decât o întâmplare.
Sursa - Programul Sf. Dimitrie
Am învățat în Program că secretul nu este doar să mă opresc din băut, ci și să mă mențin oprit și să învăt cum să nu mă apuc din nou. Întotdeauna mi-a fost relativ ușor să mă opresc, chiar și numai pentru că eram incapabil să mai continui. Dumnezeu știe că m-am oprit de mii de ori. Pentru a mă menține abstinent, a trebuit să-mi formez un plan pozitiv de acțiune. A trebuit să învăț să trăiesc abstinent, să-mi dezvolt noi obiceiuri, noi interese și noi
atitudini. Sunt eu mereu flexibil în această nouă viață? Îmi exersez eu libertatea de a abandona obiectivele limitate?
Rugăciunea de azi:
Mă rog ca viața mea de acum să fie plină de noi modele, de noi prieteni, noi activități și noi perspective. Am nevoie de ajutorul lui Dumnezeu pentru a-mi revizui stilul de viață pentru a cuprinde toate noutățile de care am nevoie. De asemenea, am nevoie și de câteva idei personale. Fie ca independența mea față de substanțe sau comportamente compulsive să mă ajute să iau decizii cu o minte deschisă și limpede, clarvazatoare.
Ce să-mi amintesc azi:
A mă opri înseamnă a începe.
Sursa - Programul Sf Dimitrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu