„Amabilitatea, bunătatea, dreptatea și dragostea sunt principalele elementele cheie prin care putem intra în armonie cu practic oricine”. - 12&12
Dreptatea este principiul care ne înclină către relații bine ordonate și armonioase, oferindu-le altora ceea ce trebuie în fiecare situație. O practicăm prin reparaţiile de la pașii 8-10, unde încercăm să reparăm prejudiciile pe care le-am provocat și să ne reparăm relațiile.
Acești pași se concentrează pe forma de remediere a dreptăţii (schimb personal echitabil), celelalte două forme fiind comercială (schimb echitabil de bunuri) și distributivă (distribuția lor echitabilă). iar în cadrul remedierii, se subliniază latura reparatorie, în cazul în care căutăm să reparăm și să restabilim, mai degrabă decât latura retributivă, în care cautăm să pedepsim pe măsură.
Ca virtute personală, dreptatea este o trăsătură de caracter pe care o practicăm, nu ceva pe care îl cerem de la alții. Acolo unde alții ne-au făcut rău, încercăm să reparăm practicând un alt principiu, care este iertarea.
În practicarea dreptății, facem reparaţii pentru că le datorăm celor pe care i-am rănit, nu doar pentru a ne ușura vina, regretul sau remușcările. Deși aceste emoții ne pot muta inițial către o acțiune corectă și deși dorim să le ușurăm, acesta nu este scopul nostru principal.
Dreptatea este o virtute cardinală și, ca atare, este inerentă mai multor alte virtuți, astfel încât prin faptul că oferim mulțumirile noastre, că spunem adevărul, că suntem credincioși și că arătăm curtoazie și respect, de exemplu, suntem drepți și oferim altora ceea ce este le datorăm pe bună dreptate într-o anumită situație sau relație.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu