O conștiință impacata

  Abordăm Pasul 10, începem să punem în practică modul AA de viaţă, o zi după alta. 

Ne întrebăm: putem oare să ne păstrăm echilibrul emoţional, indiferent de condiţiile exterioare?

Trebuie să fim cu ochii pe calităţile şi defectele noastre, în permanenţă, punând în practică auto-examinarea şi auto-evaluarea. 

Ne formăm un obicei din cercetarea cu regularitate a sinelui, admitem şi acceptăm ceea ce descoperim şi încercăm să îndreptăm, cu răbdare şi perseverenţă, ceea ce este strâmb.

Dacă vrem într-adevăr să trăim senin avem nevoie de eliminarea mahmurelii sufletești, rezultatul suitei de emoţii negative - mînia, teama, gelozia şi celelalte ca ele. 

Inventarul 

Există inventarul-fulger, făcut oricând în parcursul zilei, dacă ne vedem copleşiţi de evenimente. 

Există inventarul pe care ni-l facem la capătul zilei, cînd trecem în revistă întîmplările din orele care tocmai s-au încheiat. Tragem linia şi facem bilanţul.

Mai există şi acele ocazii în care, fie singuri, fie în compania naşului AA ori a ghidului spiritual, facem o revizuire a progresului nostru de la ultima întîlnire. Mulţi membri AA recurg la asemenea curăţenii generale o dată sau de două ori pe an. 

Înainte de a ne întreba ce este un inventar-fulger, să vedem în ce fel de împrejurări poate funcţiona el eficient.

Faptul că ceva nu e în regulă cu noi - ori de cîte ori sîntem tulburaţi, din indiferent ce cauza - este o axiomă spirituală. Dacă cineva ne răneşte şi ne doare, greşeala este şi a noastră. 

mînia justificată

resentimentele noastre erau legitime sau nu.

 pe noi ne putea menţine într-o interminabilă criză emoţională. Aceste "beţii pe nebăute" ne-au dus adesea drept la sticlă Alte tipuri de tulburări - gelozia, invidia, auto-compătimirea şi orgoliul rănit - ne-au dus tot acolo.

Un inventar-fulger, făcut în toiul unor asemenea tulburări, poate fi de mare ajutor în direcţia potolirii furtunii interioare. Inventarul-ful­ger îşi găseşte aplicarea în situaţii care apar în tot cursul zilei. 

 Noi vom căuta progresul, nu perfecţiunea.

Cel dintîi obiectiv al nostru va fi dezvoltarea stăpînirii de sine. 

Aceasta este de prima importanţă. Cînd vorbim sau acţionăm pripit, capacitatea de a judeca cinstit şi de a fi toleranţi ni se evaporă într-o clipă. O singură tiradă răutăcioasă, un singur raţionament arţăgos ne-ar putea distruge o relaţie cu cineva, pentru o zi sau chiar pentru un an întreg. Nimic nu aduce mai mult folos decît abţinerea de la a spune sau a scrie ceva regretabil. Trebuie să evităm criticile pripite şi discuţiile pătimaşe şi furtunoase; la fel şi cu tăcerea dispreţuitoare şi cu îmbufnările. Acestea sînt capcane cu momeli puse de trufie şi de dorinţa de răzbunare. Prima noastră sarcină este să evităm aceste capcane. Cînd momeala este ispititoare, va trebui să facem un pas înapoi şi să reflectăm. Pentru că noi nu putem nici gîndi, nici acţiona în direcţia unui obiectiv pozitiv, pînă cînd stăpînirea de sine nu funcţionează automat.

Problemele dezagreabile sau neaşteptate nu sînt singurele lucruri care cer auto-control. Trebuie să fim la fel de prudenţi şi cînd începem să acumulăm o anumită doză de importanţă şi de succes material. Căci nu există alţi oameni care să-şi iubească triumfurile personale mai mult decît ni le iubim noi; am băut din cupa succesului ca dintr-un vin care reuşea întotdeauna să ne aducă exaltarea. Cînd norocul momentului ne surîdea, plonjam în fantezii despre victorii şi mai măreţe asupra oamenilor şi situaţiilor. Orbiţi astfel de încrederea trufaşă în forţele proprii, eram predispuşi la a face pe grozavii. Desigur, plictisiţi sau răniţi, oamenii s-au îndepărtat de noi.

Fiind acum abstinenţi în AA şi pentru că ne recîştigăm stima prietenilor şi asociaţilor, descoperim că încă avem nevoie de o atitudine vigilentă. Ca o asigurare împotriva pornirii de a "ne da mari", ne putem verifica mereu, amintindu-ne că astăzi sîntem abstinenţi numai prin îndurarea lui Dumnezeu şi că orice succes am înregistra noi, este mai mult succesul Lui, decît al nostru.

În fine, începem să vedem că oamenii, inclusiv noi-înşine, sînt într-o anumită măsură bolnavi spiritual şi se înşeală adesea; atunci, abordăm toleranţa adevărată şi înţelegem ce înseamnă, de fapt, reala iubire de semeni. Va deveni din ce în ce mai evident, pe măsură ce vom avansa, că nu are nici un rost să ne enervăm ori să ne simţim răniţi de oameni care, ca şi noi, suferă durerile creşterii.

O asemenea schimbare radicală a unghiului nostru de vedere va cere timp, poate chiar timp îndelungat. Nu mulţi oameni pot afirma că iubesc pe toată lumea. Majoritatea dintre noi trebuie să admită că n-am iubit decît puţini oameni; dar şi că am fost destul de indiferenţi faţă de mulţi, cîtă vreme nu ne-au făcut necazuri; iar pe ceilalţi - ei bine-nu i-am putut suferi sau i-am urît. Deşi aceste atitudini sînt destul de obişnuite, noi, cei din AA, descoperim că avem nevoie de ceva mult mai bun, ca să ne păstrăm echilibrul. Noi nu putem trăi cu sentimente de ură profundă. Trebuie chiar dacă numai puţin cîte puţin, să abandonăm ideea că am putea iubi posesiv pe cineva, că i-am putea ignora pe cei mai mulţi şi că am putea continua să nutrim frică sau ură faţă de orişicine se nimereşte.

Putem încerca să încetăm cu pretenţiile nerezonabile faţă de cei pe care îi iubim. Putem arăta blîndeţe, acolo unde n-am arătat-o în trecut. Cu cei antipatici putem începe să fim drepţi şi politicoşi, ba chiar ne putem da silinţa să-i înţelegem şi să-i ajutăm.

Ori de cîte ori greşim faţă de astfel de oameni, putem recunoaşte fără întîrziere - nouă înşine întotdeauna şi lor, atunci cînd recunoaşterea ar ajuta la ceva. Politeţea, blîndeţea, dreptatea şi iubirea sînt notele de baza ale intrării în relaţii armonioase cu practic oricine. Cînd avem vreo îndoială ne putem opri întotdeauna, spunînd: "Nu voia mea, ci a Ta să se facă." Şi ne putem întreba adesea: "Dacă fac eu altora ce aş dori să mi se facă mie - astăzi?"

Seara, poate chiar înainte de culcare, mulţi dintre noi îşi fac bilanţul zilei în scris. Acum este un moment prielnic să ne amintim că a ne face inventarul nu înseamnă doar să ne căutăm defectele. Ziua a fost săracă dacă nu am făcut cel puţin un lucru corect. De fapt, clipele dimineţii sînt, de obicei, bine umplute cu lucruri constructive. Intenţii bune, gînduri bune şi acţiuni bune sînt mereu la vedere, la îndemîna noastră. Chiar şi atunci cînd, deşi ne-am străduit din răsputeri, am eşuat, putem scoate în relief acel eşec din bilanţul nostru, ca pe unul dintre cele mai mari bunuri ale noastre. În astfel de condiţii, durerea eşecului este transformată în ceva pozitiv. Din asemenea dureri primim imboldul necesar pentru a progresa. Cineva, care ştia ce vorbeşte, remarca odată faptul că "durerea este punctul de plecare al oricărui progres spiritual." Noi, cei din AA, sîntem din tot sufletul de aceeaşi părere, căci noi ştim că durerile băutului trebuiau să vină înaintea abstinenţei, iar frămîntările sufleteşti - înaintea seninătăţii.

Parcurgînd coloana bilanţului zilei, este necesar să examinăm cu grijă motivaţiile fiecărui gînd, fiecărei fapte care n-au fost cum trebuie. În majoritatea cazurilor, aceste motivaţii nu vor fi greu de văzut şi înţeles. Cînd am fost orgolioşi, furioşi, geloşi, neliniştiţi sau speriaţi, am acţionat ca stare - şi asta-i tot. Aici nu este nevoie decît să recunoaştem că am gîndit sau acţionat greşit, să încercăm să vedem, cu ochii minţii, cum am fi putut proceda mai bine şi să luăm, cu ajutorul lui Dumnezeu, hotărîrea de a transmite învăţămintele lecţiilor de azi, în ziua de mîine, prin repararea - desigur - a ceea ce a fost neglijat.

Însă, în unele situaţii ne vom descoperi adevăratele motivaţii numai printr-o cercetare amănunţită. Există cazuri în care vechiul nostru duşman, arta de a găsi pretexte, s-a strecurat în spiritul nostru şi ne-a servit justificări pentru comportarea noastră cu adevărat rătăcită. Aici apare ispita de a ne imagina că am avut motive întemeiate, cînd în realitate, ele nu existau.

Am "criticat constructiv" pe cineva care merita să fie criticat, cînd, de fapt, motivul nostru fusese să ieşim cîştigători într-o inutilă discuţie în contradictoriu. Sau, dacă persoana criticată nu a fost de faţă, ne-am gîndit că i-am ajuta pe alţii s-o înţeleagă mai bine, cînd, în realitate, motivul nostru era să ne simţim superiori prin denigrarea celui absent. Uneori îi rănim pe cei dragi, pentru că trebuie "să-i punem la punct", cînd, de fapt, vrem să-i pedepsim. Eram deprimaţi şi ne plîngeam de starea noastră proastă, cînd, în realitate, cerşeam pentru milă şi atenţie deosebită. Această trăsătură stranie a minţii şi a sufletului, această dorinţă perversă de a ascunde un motiv nesănătos în dosul unuia bun, pătrunde în problemele umane, de sus pînă jos. Acest subtil şi înşelător "dar-eu-am-dreptate", poate fi dedesubtul celui mai mic gînd, al celei mai mici acţiuni. Esenţa modelării caracterului şi a traiului bun constă din a învăţa să localizăm, să recunoaştem şi să corectăm aceste slăbiciuni. Un regret onest pentru răul făcut, o recunoştinţă curată pentru cele primite şi dorinţa de a încerca să facem mai multe lucruri corecte mîine, vor fi bunurile pe care vom căuta să le acumulăm în permanenţă.

După ce am examinat ziua care se încheie, neomiţînd să luăm ­cum se cuvine - nota de cele făcute bine şi după ce ne-am cercetat inima, fără spaimă dar şi fără menajamente, Îi putem mulţumi, cu adevărat, lui Dumnezeu pentru binecuvîntarea primită şi putem adormi cu conştiinţa împăcată.

Un derapaj!

 La o întâlnire din seara asta, am auzit un tip vorbind despre ceea ce spun bătrânii de la o întâlnire ori de câte ori cand cineva are un „derapaj” și pur și simplu îmi place...

Un derapaj este atunci când treci pe lângă un bar și trotuarul este înghețat, așa că cazi în bar exact când cineva deschide ușa. Barmanul tocmai a spălat podeaua, așa că aluneci până la capătul barului, deschizi gura să țipi și chiar atunci, un patron îi dă băutura și ți se duce direct în gură și în gât. Și apoi înghiți. Asta, spun cei mai vechi, este un derapaj.

El a împărtășit și asta...

Când te-ai trezit în această dimineață,
TU ai luat decizia să nu te rogi sau să meditezi.
TU ai luat decizia sa nu mergi la o intalnire.
TU ai luat decizia să nu-ți suni sponsorul.
TU ai luat decizia de a-ți planifica ruta pentru a-ți lua băutura.
TU ai luat decizia de a cumpara bautura preferata.
TU ai luat decizia de a plăti banii pentru băutură.
TU ai luat decizia de a lua acea băutură.
TU ai luat decizia de a-ți exercita liberul arbitru.
Totul ține de TINE.

Originile inventarului moral

  

• Originile inventarului moral la Alcoolicii Anonimi. 

Scris de un membru al Alcoolicilor Anonimi.

Această pagină este despre Inventarul moral și rădăcinile sale istorice în AA. Pentru a „urma temeinic” calea fondatorilor trebuie să cunoaștem contextul instrucțiunilor Big Book. Pentru a cunoaște contextul este important să cunoaștem o parte din istoria lui. În acest fel, putem accesa programul incredibil de succes al fondatorilor și putem transmite acel mesaj alcoolicului care suferă încă.

 Pasul 4

„Am făcut un inventar moral amănunţit și fără teamă despre noi înșine”. 

Pasul 4 AA pag. 59

Se pare că nu a existat un mod anume în care fondatorii și pionierii AA au lucrat la al 4-lea pas, dar...

Au existat practic două stiluri originale pentru pasul 4:

Lista activelor și pasivelor (calităţi şi defecte) - Resentimentele, frica si vătămări.

Inventarul pe 3 coloane - resentimente, frică și vătămări (inclusiv comportament sexual).

Oricare e bun. Unii dintre noi le facem pe amândouă. În AA, toată lumea este liberă să facă Paşii cum dorește.

Dacă le faci pe amândouă, nu contează cu care începi. Experiența a arătat că ajută ca cineva să treacă din nou prin pași după câteva luni sau cam așa ceva. Astfel se învață mai bine și se învață să îi transmiţi și altora. Este destul de uimitor câte lucruri ies la iveală după o a doua lucrare a pașilor. Mult bine vine din asta.

Fundalul inventarului moral

„Așadar, ție, Dr.-ului Shoemaker, Grupurilor Oxford, lui William James și propriului meu medic, Dr. Silkworth, noi de la AA datorăm această binefacere extraordinară”. - Bill Wilson, în scrisoarea sa către Carl Jung.

Piatra de încercare și nașterea pasului 4

Rev. Sam Shoemaker este creditat de Bill Wilson drept sursa pentru învățăturile care au devenit parte a programului AA. Bill a participat la reuniunile grupului de la Oxford pe care Rev. Shoemaker le-a organizat în NYC. Rev. Shoemaker se spune că a fost puternic influențat de Henry B. Wright. Domnul Wright a predat la Yale.

Henry B Wright - The Will of God and A Mans Lifework, 1909, a fost o carte integrantă pentru Rev. Shoemaker și fondatorul grupului Oxford, Frank Buchman. Este compusă din studii scrise pentru studenții teologi. Cartea discută despre voia lui Dumnezeu și trăirea în voia lui Dumnezeu folosind standarde absolute.

Cele Patru Absolute au fost folosite de grupul Oxford pentru a găsi Voia lui Dumnezeu. Le-au luat de la Henry Wright, care le-a dezvoltat; utilizând munca domnului Robert E. Speers. Wright ajunge la cele 4 absolute întrebând: 

„Există standarde absolute de bine și rău? Cum a aflat Isus voia particulară a lui Dumnezeu pentru Sine?” 

Dr. Speers în 1902 a subliniat deja modul în care Isus a găsit voia lui Dumnezeu:

Puritate, onestitate, altruism și iubire.

În 1909, Henry Wright le-a extins pe acestea numindu-le:

„Standardele absolute ale lui Isus”.

Standardele absolute sunt prezentate de Wright ca fiind Voia lui Dumnezeu. El citează „Predarea Sinelui Absolut” ca cheie pentru a trăi în Voia lui Dumnezeu. Standardele Absolute ale lui Isus au devenit cunoscute ca cele Patru Absolute în Grupul Oxford și AA timpuriu. Acestea au fost originalele

„Active” din care a izvorât Inventarul nostru Moral.

Wrights vorbeşte despre „Piatra de încercare” – Poate, nașterea celui de-al 4-lea pas se găseşte în următorul fragment din Wrights – Voia lui Dumnezeu și munca de o viață a omului:

„Piatra de încercare îi ajută pe tineri să ajungă la anumite decizii în majoritatea problemelor care îi dezorientează despre ce au de făcut în legătură cu plăcerile îndoielnice, cum ar fi fumatul, băutul ... se vor întreba: pot să fac asta şi să rămân pur, onest, altruist şi iubitor? pentru că omul trebuie să fie absolut onest cu el însuşi în ceea ce priveşte aceste patru lucruri. exemplu practic: fumatul.

Să fumez? 

1. Îmi afectează asta puritatea - excită voluptatea? Dacă da, trebuie să mă opresc. Alternativa o găsesc în cuvintele lui Isus.

2. Îmi afectează onestitatea? Chiar dacă rămân pur, îmi mint părinti sau rudele? Dacă da, trebuie să mă opresc - minciuna este de condamnat.

3. Îmi afectează altruismul? Chiar dacă rămân pur şi onest, îi pot deranja pe alţii cu plăcerea mea personală. Devin egoist? Dacă da, trebuie să mă opresc - egoismul distruge sufletul.

4. Îmi afectează serviciul activ pe care îl fac în ajutorul altora? Chiar dacă rămân pur, onest şi altruist, fumatul îmi fură timpul şi energia. Viaţa este scurtă - trebuie folosit fiecare moment - a pierde timpul este şi energia este o crimă şi lipsa de iubire înseamnă moarte.”

Piatra de încercare pentru a găsi voia lui Dumnezeu: punctul 4 de mai sus se referă la Iubire (serviciul în folosul altora) foarte asemănătoare cu „Într-ajutorarea Lucrul cu ceilalţi”, nu-i așa?

Piatra de încercare folosește Cele Patru Absolute ca busolă morală sau inventar moral. Inventarul moral prezentat în „Piatra de atingere” de mai sus este atât de mult o „Comparație morală”, decât un inventar. „Cum se compară voința proprie cu Voia lui Dumnezeu ?” Pare să fie în esență ceea ce spune Wright aici. Este ușor de văzut cum s-ar fi putut obișnui Rev. Shoemaker să folosească acest simplu Inventar Moral. Este practic identic cu modul în care Dr Bob descrie folosind cele patru absolute. Simplu. Cu toate acestea, acest inventar în sine a fost insuficient pentru a produce sobrietate pentru Dr. Bob din grupul Oxford.

Evoluție rapidă: membrii grupului Oxford raportează că au împăturit o hârtie în sferturi, pun cele patru absolute în fiecare colț și scriu despre cum se potrivesc cu acestea. Un simplu inventar moral. Pe măsură ce AA a părăsit grupul Oxford, s-a dezvoltat lista de active și pasive. Avea doar cele Patru Absolute pe o parte și opusele, Furia, Necinstea, Egoismul și Frica vizavi de ele, în coloana pasivelor. În acest fel, s-ar putea face o privire mai profundă asupra fiecărei relații, cu un nou venit care încă învață onestitatea. În spital, înainte de Trezirea lui Bill, Ebby i-a cerut lui Bill să includă o listă de oameni pe care are Resentimente şi pe care i-a Vătămat. La un moment dat, fricile au fost incluse în listă. Inventarul pe 3 coloane a apărut când a fost scrisă Cartea Mare, dar fondatorii au spus că au continuat să folosească lista de active și pasive. Până atunci, pe lângă cele patru absolute, erau listate o varietate de active și pasive. Este interesant că al patrulea pas al nostru a venit de fapt din Active (calităţi) (Cele Patru Absolute) și nu din Pasive (defecte).

Natura vitală a predării la inventarul moral

Totul este să trăiești în Voia lui Dumnezeu. Există o declarație făcută într-unul dintre studiile lui Wright care pare vitală pentru originile întregului program al AA.

„Studiul IV - Principiul predării de sine implicat în a face voia lui Dumnezeu, una rezonabilă și fundamentală în alte departamente ale vieții” 

Wright spune clar:

„Rezolvarea dilemei; Realizarea deplină a sinelui este posibilă numai prin predarea de sine.”

William James, în Varieties of Religious Experience scrie:

„Având în vedere o anumită cantitate de iubire, indignare, generozitate, mărinimitate, admirație, loialitate sau entuziasm pentru predarea de sine , rezultatul este întotdeauna același. Toată acea paletă de obstacole, care în persoanele dresate și cu comportamente plictisite sunt impedimente suverane pentru acțiune, se dezintegrează deodată. Se îndepărtează convenționalitatea noastră, timiditatea, lenea și zgârcenia noastră, cererile noastre de precedent și îngăduință, de garanție și securitate, micile noastre suspiciuni, timidități, disperări, unde sunt acum?"

Cel mai mare psiholog american promovează spiritualitatea mai presus de psihologie! James spune aici că o predare deplină a sinelui și experiența spirituală care urmează șterge defectele caracterului, precum bulele care se sparg în soare! Acest pasaj vine cu mai mult de jumătate din carte cu o mulțime de exemple.

Există o secțiune în Big Book care este similară cu ceea ce au observat Wright și James. Secțiunea din Cartea Mare de la Pasul 10 ne spune ce se întâmplă când ne predăm în pașii 1 până la 3, facem Inventarul moral în 4 și 5, Ne predăm din nou în 6 și 7 și facem Reparaţii în 8 și 9, acum la Pasul 10:

Şi încetăm să ne mai războim cu oricine şi orice, inclusiv cu alcoolul, deoarece, dacă am ajuns la această etapă, înseamnă că ne-a fost redată sănătatea mintală. Acum, băutura ne stârneşte interesul mult mai rar. Dacă ispita apare din când în când, ne dăm la o parte, ca din faţa unui incendiu. Avem reacţii normale şi sănătoase şi constatăm că ele se produc automat. Ne dăm seama că noua atitudine fată de alcool ne-a fost dăruită - nu am obţinut-o printr-un jurământ sau angajament. Ea se produce, pur şi simplu! Acesta este miracolul vieţii noastre. Nu ne luptăm cu alcoolul şi nici nu evităm tentaţia. Ne simţim de parcă am fi plasaţi într-o poziţie de neutralitate - protejaţi, în afara primejdiei. N-am rostit nici un jurământ de abstinenţă. Problema a fost eliminată. Toate acestea fac parte din experienţa noastră actuală. Nu suntem nici plini de sine, nici timoraţi. Şi aceasta ne este mereu atitudinea, câtă vreme ne păstrăm vigoarea spirituală.

Aceste două secțiuni de mai sus, prima scrisă de William James și a doua de William Griffith Wilson (Bill), descriu același lucru. O experiență spirituală după predarea de sine. Defectele de caracter se dizolvă în lumina soarelui a spiritului. Animalele tenebroase ale voinţei proprii vor dispărea pur și simplu pe măsură ce lumina Voiei lui Dumnezeu va pătrunde în pădure.

Voia lui Dumnezeu și predarea

În The Will of God and a Mans Lifework Predarea este privită ca fiind esențială pentru a vedea unde sinele sau „voința umană” ne blochează de „voia lui Dumnezeu”. Wright susține că „realizarea deplină a sinelui” (trezirea spirituală) este „posibilă doar prin predarea de sine”. Această afirmație este o lovitură în dinți pentru un alcoolic care caută cu disperare o experiență spirituală pentru a învinge alcoolismul. Dacă ar exista un program care să simplifice acest lucru...

... Săriți înainte cu 30 de ani până în AA 1939. Cu siguranță o anumită providență a funcționat în dezvoltarea AA pentru a crește atât de puternic și incluziv din aceste rădăcini acoperite ale Predarii Sinelui, Inventarului Moral, Voiei lui Dumnezeu și Trezirii spirituale ulterioare. Numai Providența ar putea face acest lucru plăcut pentru un alcoolic cu voinţa de sine dusă la extrem!

Henry Burt Wright descrie în The Will of God and a Mans Lifework predarea ca fiind în relație directă cu cele 4 absolute. Predați-vă Voinței lui Dumnezeu.

Predarea de sine nu este menționată în exact acești termeni în Cartea Mare, dar principiul „predarii” este dens în carte. În mod ciudat, cuvântul „predare” nu apare niciodată în textul ediției I a Cărții Mari. Poate că Bill și new-yorkezii au avut o problemă cu termenul „predare”, deoarece în mod clar erau familiarizați atât cu principiul, cât și cu termenul. Ei găsesc zeci de alte moduri de a spune „predare”, explicând, în esență, în rugăciunile pasului 3 și al 7-lea. Dr. Bob și Ed Webster, evident, nu au avut nicio problemă cu termenul „predare”, deoarece este adesea folosit în The Little Red Book. 

Predarea de sine este sudată de Inventarul Moral. Păstrează un subiect altfel complex, absolut simplu și îi dă un scop. Nimic mai puțin de „Realizarea deplină a sinelui”, care ar putea fi numită și o Trezire Spirituală Bruscă. Majoritatea AA se mulțumesc cu sobrietate și cu o Trezire Spirituală treptată, dar durabilă. Acesta este un miracol în sine, dar designul AA pentru viață poate fi folosit și pentru o Trezire Bruscă în orice moment al sobrietății unei persoane.

Predarea Sinelui a fost fundamentul pentru Inventarul Moral. „Vrei să renunți la băutură? Ei bine, ce ești dispus să faci? Sunteți dispus să faceți Voia lui Dumnezeu? Apoi predați-vă sinele și priviți fără teamă cum vă măsurați Voința lui Dumnezeu. Ești absolut Pur? Sincer? Neegoist? Iubitor ? Acum că vezi cum ai măsura, ești dispus să repari mizeria? Să te predai voinței lui Dumnezeu? Să nu mai bei?" Ei bine, oricine cunoaște vreun bețiv știe că nu avem tendința să ne curățăm bagajele „Morale” atât de des sau atât de ușor. Este ușor de înțeles de ce inventarul a crescut de la cele 4 absolute pentru a include și alte defecte de caracter și „idealuri”.

Fondatorii au descoperit că Inventarul Moral, atunci când este intercalat (făcut sendviş!) în predarea de sine (Pasul 4 făcut sendviş între paşii 1-3 şi 6-7)), este eficient ca un instrument care duce la „Experiența Spirituală”. Inventarul Moral de unul singur nu ar face altceva decât să deprime un alcoolic care suferă încă. Fără o „Experiență Spirituală” majoritatea alcoolicilor nu s-ar opri să bea doar pe baza unui Inventar Moral. Acesta este, probabil, motivul pentru care Paşii 4 lungiţi prea mult timp sunt renumiţi pentru precipitarea recidivei printre cei nou intraţi în abstinenţă. Ca să nu mai vorbim de natura dureroasă a cunoașterii constante a amintirilor negative.  

... Dar a folosi Predarea de la pasul 3,  "imediat" urmată de un inventar moral și apoi a da cu ciocanul în cap încă o dată cu predarea de la paşii 6 şi 7! Pow. Acesta este un pumn KO pentru ego. Se știe că experiențel spirituale bruște apar atunci când acest proces este urmat din toată inima . Trezirile treptate sunt şi ele o garanție, mai ales dacă pașii 8-12 sunt lucrați imediat după aceea.

Doi giganți ai psihologiei și Trezirea bruscă a lui Bill 

Carl Jung a fost probabil al doilea cel mai faimos psihiatru din toate timpurile. Doar mentorul său, prietenul și, în cele din urmă , dușmanul său , Sigmund Freud a avut un impact mai mare pe teren. 

Carl Jung a făcut o declarație puternică când i-a spus lui Rowland H. că medicina sau psihologia (puterile umane) nu aveau de gând să salveze alcoolicii cronici ca el.

În scrisoarea lui Bill din 1/23/1961 către Carl Jung, el scrie:

„În primul rând, i-ai spus sincer despre lipsa de speranță , în ceea ce privește orice alt tratament medical sau psihiatric. Această declarație sinceră și umilă a ta a fost fără îndoială prima piatră de temelie pe care societatea noastră a fost construită de atunci.”

În 1952, în 12&12 Bill scrisese o declarație similară:

„Principiul că nu vom găsi nicio forță durabilă până când nu recunoaștem mai întâi înfrângerea completă este principala rădăcină din care întreaga noastră societate a izvorât și a înflorit.”

Jung i-a spus lui Rowland că starea lui era „fără speranță” și că, în cazuri rare , s-a cunoscut o experiență spirituală care o rezolvă. Rowland s-a alăturat grupului Oxford unde i-a spus lui Ebby această știre. Ei au început să lucreze pe calea Grupului Oxford către o experiență spirituală bazată pe principiile: auto-supravegherea, mărturisirea, restituirea și dăruirea de sine în slujba celorlalți.

Ebby a intrat în serviciu să-l vadă pe Bill la Spitalul Towns. Ebby l-a condus pe Bill prin ceea ce acum cunoaștem ca pașii 1 până la 8 în acea zi. Bill s-a predat și a avut o experiență extraordinară de trezire spirituală la scurt timp după aceea. Ebby s-a întors a doua zi cu o copie a Varieties of Religious Experience (1902) și i-a dat-o lui Bill în spital. În acea carte, Predarea este citată de William James drept cheia pentru majoritatea, dacă nu pentru toate experiențele spirituale pe care le-a studiat. Bill a declarat că această carte l-a convins că „deznădejdea” (lipsa de speranţă) sau „prăbușirea ego-ului în profunzime” este numitorul comun pentru majoritatea experienței spirituale sau „experienței de conversie”, așa cum se referea el la acea vreme.

William James , „Părintele psihologiei americane” și unul dintre cei mai mari filozofi americani. Este autorul cărții Varieties of Religious Experience. Capodopera care este citată de două ori în Cartea Mare. 

În 1961, Bill îi scrie lui Carl Jung despre cartea lui William James, Varieties of Religious Experience:

Această carte m-a făcut să îmi dau seama că majoritatea experiențelor de conversie, indiferent de varietatea lor, au ca numitor comun colapsul ego-ului în profunzime. - Bill Wilson

Acum, Bill era convins că psihologia nu era calea. El a descoperit că Admiterea înfrîngerii, Prăbuşirea egoului în adâncime , Disperarea (lipsa de speranţă) sau Predarea conduc la experiența spirituală necesară pentru a învinge alcoolismul. Dacă adăugați principiul Predării la principiile grupului Oxford pe care Ebby le-a adus lui Bill, veți obține practic cei 12 pași ai AA: Predarea de sine - 1, 2, 3, 6, 7 și 11, Studiu de sine - 4 și 10, Mărturisire - 5, Restituire (reparaţii) - 8, 9 și 10, continuat cu Dăruirea de sine în slujba altora - 12.

În cazul lui Bill, Predarea, Inventarul Moral și Confesiunea au fost folosite ca instrumente de zdrobire a ego-ului pentru a produce o experiență de trezire bruscă. Aceasta a fost o lovitură chirurgicală rapidă pentru ego-ul lui Bill. O zguduire bruscă în timp ce era într-o stare deznădăjduită. Dacă Bill ar fi părăsit spitalul, s-ar fi vindecat fizic, ar fi început să se simtă mai bine și apoi ar fi fost dus încet prin acest proces, cel mai probabil nu ar fi avut experiența spirituală pe care se întemeiază AA. Cea mai mare parte a puterii constă în impulsul și forța dată predarii din starea de deznădejde totală. Timpul este esențial aici pentru a pătrunde.

Inventarul moral transmis de la Oxford Group a evoluat substanțial  în AA. De la folosirea celor Patru Absolute și a „înfruntării păcatelor” așa cum a făcut Bill, la revizuirea unei liste de defecte de caracter, apoi la lista de active și pasive și apoi la Inventarul pe 3 coloane pe care membrii New York/New Jersey l-au inclus în Big Book. Inventarul moral a devenit parte a predarii profunde de sine. Servind ca o modalitate de a vedea unde sinele „bloca” o persoană de la o experiență spirituală; căutând eliberarea din robia sinelui cu ajutorul lui Dumnezeu. Cu blocurile (sinele) acum eliminate, ar putea avea loc o experiență spirituală bruscă sau graduală.

Inventarul moral nu a fost conceput ca un proces lung și anevoios de introspecție de sine. Acest lucru ar fi fost considerat grandios sau centrat pe sine; opusul a ceea ce încercau să facă fondatorii. Inventarul zilnic a continuat ulterior și a fost adesea folosit un Pasul 4 anual, dar Pasul 4 inițial a fost destul de simplu și rapid. Au vrut să obțină o persoană cât timp erau încă într-o stare fără speranță. „Până la pământul negru al deznădejdii”, cum a spus Dr. Silkworth. Acest lucru trebuie făcut destul de curând după ce o persoană încetează să bea, altfel se va vindeca și ego-ul își va recăpăta controlul.

1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 și 8 au fost dintr-o lovitură. Admiterea înfrângerii - Predare 1, 2, 3. Vedeți și împărtășiți unde egoul ne blochează de la Voia lui Dumnezeu, 4 și 5, întoarceți-l către predare în 6 și 7, convertiți greşelile (defectele) în Active (calităţi) cu 8&9 și ieşi total din ego cu 10, 11 și 12. Este o mișcare simplă și fluidă de predare de sine care duce la o experiență spirituală profundă care poate învinge alcoolismul. A psihologiza sau a prelungi acest proces înseamnă a rata o oportunitate enormă. 

Egoism, egocentrism!

Pg 62 din Big Book subliniază „deciziile bazate pe voinţa proprie”: 

„Egoism — egocentrism. Aceasta, credem noi, este
rădăcina necazurilor noastre. Mânați de o sută de forme de frică,
auto-amăgire, auto-căutare și autocompătimire, călcăm pe
degetele semenilor noștri și ei se răzbună. Uneori
ne rănesc, aparent fără provocare, dar constatăm invariabil
că la un moment dat în trecut am luat  decizii
bazate pe sine,  care mai târziu ne-au pus în situația de a fi răniți.”

„Așa că necazurile noastre, credem, sunt în esență
făcute de noi . Ele apar din noi înșine, iar alcoolicul este un
exemplu extrem de revoltă de sine, deși de obicei
nu crede așa. Mai presus de orice, noi alcoolicii trebuie
să scapăm de acest egoism.Trebuie, sau ne ucide! Dumnezeu
face asta posibil. Și adesea nu pare nicio modalitate de  a scăpa
complet de sine  fără ajutorul Lui.”

Predarea de sine este construită cu măiestrie de Bill în Cartea Mare. El chiar începe să-l facă foarte clar când ajunge la pagina 62. Există o întrebare importantă care ajută la sudarea predării de pasul 4: „ O decizie bazată pe voinţa proprie te-a pus mai târziu în situația de a fi rănit de această persoană?”  Acest lucru păstrează concentrarea pe sine. Scopul Inventarului Moral este să vedem unde voința proprie ne-a învins și unde voia lui Dumnezeu ar putea rezolva mizeria în care ne aflăm. „Voința proprie te face să eșuezi. Voia lui Dumnezeu te poate salva”. Predarea de sine este cheia.

Discutând aceste lucruri începe să se întâmple un lucru revoluționar. Nu este doar faptul că încetăm să ne concentrăm asupra celorlalți și începem să ne uităm la propria noastră parte. Dar vedem unde gândurile despre sine ne-au determinat să facem rău altora. Fiecare dintre defectele noastre de caracter provine din acest gând obișnuit despre sine. Nu sunt altceva decât gânduri. Problema se concentrează în mintea noastră. Gândirea noastră. Problema noastră este egoul. Egoism, egocentrism! Apoi ne predăm cu abandon complet în pașii 6 și 7. Dintr-o dată, putem începe să experimentăm ceva mult mai puternic decât sinele nostru . Practicarea programului puternic prezentat în cei 12 pași continuă să uzeze acest obicei de a gândi la sine. În acest fel putem intra din ce în ce mai profund într-o experiență inițială de trezire. Se aprofundează mereu...

Defecte

Mai întâi, am căutat să depistăm acele defecte ale personalităţii noastre care ne-au cauzat nereuşitele. Convinşi fiind că egoismul, manifestat în diverse forme, a fost cel care ne-a înfrânt, i-am studiat modurile de manifestare cele mai frecvente. Resentimentul este cauza "numărul unu" a durerilor noastre. - pag. 64 AA

Pionierii AA au numit pasivele „deficiențe sau defecte de caracter” (Chuck C. în marea sa carte A New Pair of Glasses, a spus că Bill a folosit aceste cuvinte în mod interschimbabil, l-a întrebat pe Bill despre asta și Bill i-a spus că au însemnat același lucru pentru el atunci când scris). 

„Defecte” și „handicapuri mai mari” au fost, de asemenea, considerate același lucru, deși mulți oameni enumera defectele separat. Cu toate acestea, când Bill și Hank au pus „defecte” la pagina 64, se refereau la manifestările egoului, adică la pasivele, deficiențele sau defectele de caracter care urmau să fie revizuite. Dintre aceste defecte „Resentimentul este răufăcătorul numărul unu”. 

Într-un mod simplu, Lista de active și pasive și Inventarul pe 3 coloane dezvăluie în mod clar majoritatea acestor „defecte” ca provenind din gândirea egocentrică. renunţăm la acest ego vicios pentru a găsi libertatea. 

Confruntarea cu furia și resentimentele: Nu toată furia noastră va fi condusă de gândurile despre sine. Inventarul moral este excelent pentru a clarifica acest lucru - Care este partea mea? Ce se datorează obiceiurilor mele de gândire egocentrică și ce nu este partea mea? De exemplu, dacă o mamă beată își bate copiii, ei mai târziu pot avea resentimente față de mama lor, dar asta nu este vina copiilor. Nu au pus mingea să ruleze. Ea a facut. Este partea ei. Dar acum avem șansa să vedem unde ne-a făcut rău gândirea ei egoistă. 

Era egoistă, la fel ca noi. Bolnav spiritual. Ca și noi. O privim ca pe o persoană bolnavă, care suferă de o boală spirituală. În cele din urmă, acea mânie față de mama trebuie să fie pe deplin experimentată și întreaga gamă de emoții (frica de a o răni, vinovăție față de furie, furie, furie ucigașă, durere , tristețe, durere, pierdere, conexiune, dragoste...) conectate cu mama trebuie fi experimentat. Acesta este momentul în care adevărata iertare vine în mod natural. Pana atunci Cartea Mare ofera o aparare mai putin nociva impotriva acestor emotii latente sub forma compasiunii, intelegerii (rabdare, toleranta, mila). 

Vedem că mama ne-a făcut rău, ne-am supărat, dar nu e vina noastră. Genul de gândire egocentrică pe care îl căutăm în al 4-lea pas este atunci când, din furie față de mama, îi sabotăm cu răutate căsătoria cu tatăl nostru vitreg. Atunci le datorăm Reparaţii celor doi. Există furie adecvată, naturală, care poate fi eliberată fără să acţioneze şi să facă rău altora. În cele din urmă, învățăm să facem asta mai bine, dar în sobrietatea timpurie există instrucțiuni pentru a face față mâniei și resentimentelor la pag. 64-67. Acest lucru sugerează dezvoltarea compasiunii și înțelegerii, recunoscând că oamenii sunt bolnavi spiritual, la fel ca noi. Gândirea egocentrică blochează lumina spiritului atât pentru alții, cât și pentru noi înșine. Ei trebuie să facă propriul lor pas 4. Îl facem pe al nostru, ne vedem partea și ne curățăm partea de stradă. 

Unde sunt menționate „Activele” în Cartea Mare?

( Activ = Voia lui Dumnezeu sau calități dezirabile )

„Astăzi, unitatea remarcabilă a AA este unul dintre cele mai mari active pe care le are societatea noastră”. 

-Big Book înainte la ediția a II-a pg. xix

Merriam Webster dă definiția pentru MORAL:

[ legat de principiile de bine și rău în comportament: judecăți etice, morale .] 

Prin urmare, un Inventar Moral ar fi în mod necesar un inventar al binelui și al răului: voința proprie și Voia lui Dumnezeu, Activele şi Pasivele. Ce am greșit, ce am putea face în schimb, comportamentul egoist și idealurile lui Dumnezeu, calitățile nedorite și calitățile dezirabile. Dărâmături și măsuri corective.

Activele, așa cum fondatorii au folosit cuvântul,  nu sunt ceva pe care îl scriem pentru a spune cât de grozavi suntem. Sunt morale : idealuri sau calități dezirabile  care reprezintă „voia lui Dumnezeu” și ceva spre care ne străduim să obţinem. Ele sunt ceea ce am putea „face în loc” de defectele noastre de caracter și sunt întotdeauna înrădăcinate într- o putere mai mare decât noi înșine .

Listarea activelor nu este deloc obligatorie, dar este cu siguranță o tradiție AA la fel de sigură pe cât este Dr. Bob fondator. Cel de-al 4-lea pas al nostru s-a născut de fapt din Active, Cele Patru Absolute (link către vechea broșură AA care include un Pasul 4 Patru Absolute ) . Absolutele au fost partea de active a inventarului moral timpuriu al AA. 

Predarea nu este niciodată menționată în Cartea Mare, iar „Activele” sunt rar menționate. „Activele” nu lipsesc de fapt, dar sunt menționate doar de două ori în ediția I și de 3 ori în ediția a II-a. Nu te înșela. Ambele sunt  implicite . Deoarece am abordat deja „Predarea” , am putea la fel de bine să ne uităm la „ Active ” sau la lucrurile pentru care „luptăm” care au fost o trăsătură atât de proeminentă a activității de pas pe care fondatorii și pionierii au făcut-o. Acestea sunt, de asemenea, o parte vitală a Cărții Mari. 

Este important să se precizeze că partea de Active a listei de active și pasive este „Voia lui Dumnezeu”, „Calități de dorit”. The Big Book vorbește despre acești termeni de la început până la sfârșit, ei pur și simplu evită cuvântul Asset, probabil din același motiv pentru care au evitat cuvântul „predare”. Ei descriu fiecare lucru în termeni clari. Activele sunt doar un alt mod de a spune „voia lui Dumnezeu”. Predarea este doar un alt mod de a spune „... să ne lăsăm voința și viețile noastre în grija lui Dumnezeu așa cum L-am înțeles ”. 

Într-adevăr, toți pașii sunt despre renunțarea la voința proprie pentru Voia lui Dumnezeu. 

Active în Big Book...

Activele sunt menționate în mod special la pagina 124 în Cartea Mare: 

„Creștem prin disponibilitatea noastră de a face față și de a rectifica

erori transformându-le în active . Trecutul alcoolicului devine astfel principalul atu al familiei şi frecvent este aproape singurul!” pg 124 Big Book

Active în 12&12

12&12, pasul 4, pagina 46 este foarte clar despre active și pasive:

„Sponsorul subliniază probabil că noul venit are niște active care pot fi notate împreună cu pasivele sale”.

Pentru a lua aceste două afirmații în context , trebuie să ne referim la 12&12 din nou, deoarece este scris de același autor și spune aproape același lucru ca și Cartea Mare: 

„O privire continuă asupra activelor și pasivelor noastre și dorința reală de a învăța și de a crește prin aceste mijloace, sunt nevoile pentru noi.” pag. 88, Pasul 10 din 12&12. 

Creștem după active. 

Ele sunt nevoi pentru noi . 

Deci, atât Cartea Mare, cât și 12&12 spun același lucru, practic în același mod. Ne dezvoltăm analizând defectele de caracter și transformându-le în active (calităţi). În mod evident, Bill a considerat că este important să clarifice ce trebuie făcut în ceea ce privește Activele. Mai ales că „Activele” sunt menționate de multe ori în 12&12. Acestea nu sunt „afirmații zilnice”. El nu spune: „Bate-te pe spate pentru cât de grozav ești”. El nu spune: „Ești minunat așa cum ești” sau „Hrănește-ți copilul interior”.

El spune: Este  o necesitate pentru noi să învățăm cum să ne confruntăm cu defectele caracterului și să le transformăm în Active. Lista de active și pasive face acest lucru foarte simplu, deoarece opusul sau lucrul care corectează fiecare defect al caracterului este direct vizavi de acesta, în partea de active a paginii. Oricine a scris aceste fișe de lucru pentru inventarul pe 4 coloane a indicat activele drept „opțional”. Aici ei vă cer, în esență, punctele forte pe care le-ați avut înainte de a bea, totuși, nu așa a funcționat lista de active și pasive pe care o foloseau fondatorii. Pentru fondatori, activele erau calități ideale care reprezentau Voia lui Dumnezeu. Pasivele reprezintă voința proprie. Evident, acestea nu sunt altceva decât sugestii. Nu trebuie. Nimic obligatoriu, dar acesta este contextul. 

Vechea listă de active și pasive AA. 

The Big Book spune: „Ne dezvoltăm prin disponibilitatea noastră de a face față și de a rectifica erorile și de a le converti în active ”. pg 124 Cartea Mare

Active implicate în Cartea Mare

Exemplele de mai sus sunt destul de specifice. Există, de asemenea, multe exemple de „active” care sunt implicate în instrucțiunile Big Book pentru al 4-lea pas. 

Inventarul Comercial

La pagina 64 din Cartea Mare este sugerat un „ Inventar comercial ” pentru Pasul 4. Motivul de bază pentru un Inventar comercial este să aflăm ce avem și ce nu avem; ce are nevoie compania și ce nu. Aceasta implică examinarea bunurilor companiei, alias „active” (numite literal „ Active într-un bilanț”) și găsirea articolelor care sunt epuizate, defecte sau „de nevândut” în alt mod (pasive). Este puțin probabil ca vreo companie să folosească un „Inventar comercial” pentru a enumera doar lucruri greșite cu compania și nimic bun. 

Să luăm un exemplu la care ne putem raporta cu toții. Acum să nu-ți fie sete!

Dacă un bar pierde bani  și se gândește la faliment, se face un inventar comercial pentru a vedea ce avem în stoc. Uneori este logic să ne concentrăm mai ales pe articolele defecte care ne pierd bani. Dacă aflăm că berea noastră este defectă, putem vedea cât ne va costa să o înlocuim și câte butoaie trebuie să cumpărăm. Desigur, odată ce defectele companiei sunt descoperite, inventarul nu se oprește aici. Este întotdeauna despre a afla ce avem în stoc și ce nu. Dacă avem o mulțime de vin și băuturi alcoolice și tot ce ne trebuie este bere, atunci nu am vrea să știm asta? Desigur. Care sunt activele noastre? Cât vin și lichior avem? O mulțime! Ohhh. Sunt vesti bune. Poate noi nu trebuie să dăm faliment până la urmă.

Majoritatea dintre noi nu intrăm în AA cu o abundență de „Active”. Din acest motiv, ne concentrăm în primul rând pe defectele caracterului din Inventarul Moral. Dar enumerarea lucrurilor spre care să crești și spre care să aspirăm este o veche tradiție AA.

Idealuri

Idealurile sunt menționate adesea în Cartea Mare. În pasul 4, idealurile sunt menționate mai ales în relație cu Voia lui Dumnezeu. De asemenea, așa au folosit Assets. Cel mai elementar exemplu de „Activ” (în definiția pe care fondatorii o foloseau) este „Voia lui Dumnezeu”. Acest lucru se datorează faptului că știm că activele originale au fost cele Patru Absolute. Și știm că acestea au fost instrumente folosite pentru a discerne „voia lui Dumnezeu”. Întregul scop al acestor „Active” a fost să-i ajute pe oameni să vadă unde eşuau în a ajunge la „voia lui Dumnezeu” și unde ar putea face mai bine. Acest lucru este transmis în Cartea Mare în diferite moduri.

Rugăciunea Pasului 3 se încheie cu  „Fie să fac mereu voia Ta!” pg 63. Apoi Cartea Mare ne oferă instrucțiuni în numeroase moduri pentru a afla „Voia Lui”, mergând chiar atât de departe încât ne spune exact ce să-i cerem lui Dumnezeu:

„Îi cerem să ne îndepărteze  frica și să ne îndrepte atenția spre ceea ce El ar vrea să fim .” pg 68

Ce ar vrea să fim? Care este voia lui? Cartea ne spune în mod specific să găsim aceste Idealuri de la Dumnezeu. Dr. Silkworth folosește mai întâi termenul „ Idealuri ” în opinia doctorului - „ În aproape toate cazurile, idealurile lor trebuie să fie întemeiate într-o putere mai mare pentru ei înșiși, dacă doresc să-și recreeze viața. ” Cartea continuă explicând idealurile în secțiunea care acoperă vătămări și sex.

„L-am rugat pe Dumnezeu să ne modeleze idealurile și „să ne ajute să trăim conform lor.” pg 68

„Orice ar fi idealul nostru , trebuie să fim dispuși să creștem înspre el." pag. 68 (similar cu pagina 124 despre active )

„Să presupunem că nu ajungem la idealul ales ” pag. 70

„Ne rugăm cu stăruință pentru un ideal corect, pentru indrumare in fiecare situatie discutabila, pentru minte și pentru puterea de a face ceea ce trebuie.” pg 70

Dumnezeu modelează idealurile. Creștem spre ele. Solicităm Îndrumare, Sănătate și Putere. Așa că aici se referă la „ Idealuri ” exact ca la un „ Activ ”. Ambele sunt considerate „ voia lui Dumnezeu ”. Ambele sunt „întemeiate pe putere mai mare decât noi înșine”. În ambele cazuri creştem înspre ele. Acestea sunt calități de dorit pentru care să luptăm. Înlocuiți cuvântul „ideal” din exemplele de mai sus cu cuvântul „activ” și veți obține o imagine bună a modului în care au folosit lista de active și pasive.

Amintiți-vă, fondatorii considerau cele Patru Absolute ca fiind Voia lui Dumnezeu. Partea „Active” a listei lor consta din cele Patru Absolute. Deci, atunci când Cartea Mare se referă din nou și din nou la ideal, ei vorbesc despre Active, ceea ce este exact la fel cu a spune „Voia lui Dumnezeu”. Acestea sunt lucruri spre care să „Cresc”, să „Lupt pentru...” Nu lucruri la care suntem deja perfecți. 

 Un unghi complet diferit

„Ne-am întors la listă, pentru că aceasta deținea cheia viitorului.

Eram pregătiți să o privim dintr-un cu totul alt unghi.” pag 66

De fapt, aceasta înseamnă că încetăm să privim lista într-un mod negativ și o privim dintr-o direcție pozitivă. Inventarul moral înseamnă bine și rău. Nu doar greșit. Ei continuă să descrie înțelegerea și compasiunea ca modalități de a face față resentimentelor. Ei enumera toleranța, milă și răbdarea, bunătatea și seninătatea. Cu siguranță, aceste trăsături ar putea fi considerate „ Voia lui Dumnezeu ”, care este doar un alt mod de a spune „ Idealuri”, „Active” sau ceva gen „ Luptă pentru... ” sau „Crește spre”. Ce lucru frumos să-l prezinți unui nou venit pe măsură ce se împacă cu viața lor egocentrică.

„Acesta a fost cursul nostru: ne-am dat seama că oamenii care ne-au greșit au fost poate bolnavi spiritual.” pg 66 (compasiune)

„L-am rugat pe Dumnezeu să ne ajute să le arătăm aceeași toleranță , milă și răbdare pe care am acorda-o cu bucurie un prieten bolnav.” pg 67

„Dumnezeu ne va arăta cum să avem o perspectivă bună și tolerantă asupra fiecăruia.” pg 67

„Suntem în lume pentru a juca rolul pe care El ni-l atribuie. Doar în măsura în care facem ceea ce credem că El ar face-o pentru noi și ne bazăm cu umilință faţă de El, El ne ajută să ne potrivim calamităţii cu seninătate .” pg 68

Unul dintre cele mai clare exemple de enumerare a calităților pozitive sau de dorit, cum ar fi „Active” este atunci când spune „ce ar fi trebuit să facem în schimb?”

„Unde am fost noi de vină, ce ar fi trebuit să facem in schimb? Am scris totul pe hârtie și m-am uitat la listă.” pg 69

Ei spun clar să scriem ce am fi putut face în schimb. Care sunt defectele noastre? Ce ar vrea Dumnezeu să facem în schimb? Nu este doar să ne întrebăm care sunt punctele noastre forte sau abilitățile. Se întreabă: „ Care este idealul lui Dumnezeu ?” Dacă am fost necinstit, aș putea fi cinstit. Dacă am fost furios, aș putea fi pur. Dacă am fost egoist, aș putea fi neegoist. Dacă am fost speriat, aș putea fi iubitor. Acestea erau literalmente lucruri pe care le făceau fondatorii. Acesta este contextul în care a fost scrisă Cartea Mare. Dr. Bob a ținut discuții despre acest mod de a lucra cu cele patru absolute , care erau lista lui preferată de active. El a încercat să transmită această tradiție în întreaga sa sobrietate.

Dar trebuie să fim atenți să nu cădem în griji, remuşcări sau reflecţie morbidă, căci asta ne-ar diminua utilitatea pentru altii. După ce ne facem revizia, cerem iertarea lui Dumnezeu și întrebăm ce măsuri corective

ar trebui să fie luate. pag. 86

În fragmentul de mai sus este clar că Voia lui Dumnezeu este ghidul nostru. Orice „măsuri corective”, Amendamente, Idealuri, Active, Acțiune pe care Dumnezeu dorește să avem, le cerem. Nu contează dacă le numim „Active”, „Ideale”, „măsuri corective”, atâta timp cât căutăm Voia lui Dumnezeu mai presus de a noastră și reparăm daunele.

Am început să învățăm toleranță, răbdare și bunăvoință față de toți oamenii , chiar și dușmanii noștri, căci îi privim ca pe oameni bolnavi. pg 70 Cartea Mare

Activele au fost folosite pentru a ajuta la promovarea neînfricării

„Sponsorul subliniază că noul venit probabil are unele active care pot fi notate împreună cu pasivele sale. Acest lucru tinde să înlăture morbiditatea și să încurajeze echilibrul. De îndată ce începe să fie mai obiectiv, noul venit poate fără teamă , mai degrabă decât cu teamă, să se uite la propriile defecte”. - Pasul 4, 12 și 12, pagina 46

Neînfricarea este o parte semnificativă a drumului inițial pe care l-au parcurs fondatorii. Au descoperit „Voia lui Dumnezeu” folosind bunuri. Idealurile sau calitățile dorite oferă încurajare și îndrumare. Primul Pas Fără speranţă declanșează Colapsul Eului în Profunzime, urmat de Al 3-lea Pas Predarea Voinței lui Dumnezeu, care este urmat imediat de Inventarul Moral Neînfricat . Aici aflăm unde Voința Proprie ne-a cauzat neajunsurile, ceea ce dezumfla și mai mult ego-ul. Dacă este pe deplin acceptat, acesta este un loc dureros.

Încrederea în sine a eșuat. Ce facem? Aici activele (voia lui Dumnezeu) transformă  frica în credință . "Am fost egoist și i-am rănit pe cei pe care i-am iubit. Doamne, te rog, ajută-mă să fiu altruist și să-i ajut pe alții." Acest lucru nu numai că ne permite să aruncăm o privire neînfricoșată asupra noastră, dar Activele  pun bazele predării luate la pașii 6 și 7, precum și amendamentele de la 8 și 9. Tocmai am văzut deteriorarea voinței proprii de ce nu am face-o acum când vrem să lupţăm pentru Voia lui Dumnezeu?  Un inventar moral care omite activele ar lipsi o parte din acceleratorul care îl propulsează fără teamă prin Paşi. 

O listă de Active din Cartea Mare pg 67-70 : 

 

Ei, ca şi noi, sunt bolnavi spiritual (compasiune). Răbdare. Toleranţă. Milă. Utilitate. Amabilitate. Toleranţă. Onestitate. Bunăvoinţă. Încredere. Bazat pe Dumnezeu. Umilinţă. Seninătate. Putere. Credinţă. Curaj. Depășind frica. Sensibil. Evitând controversele. Idealuri sănătoase. Meditaţie. Sănătate mentală. Puterea de a face ceea ce trebuie. Ajutându-i pe alții. Minuțiozitate. Voință bună față de toți oamenii. 

Concentrarea asupra activelor este un exercițiu extrem de puternic pe care fondatorii l-au propus pentru noi. A zăbovi prea mult asupra defectelor de caracter este deprimant și centrat pe sine. Le predăm lui Dumnezeu. Ele se topesc cu o Experiență Spirituală. Acest lucru merge mult mai repede și este mult mai plăcut atunci când ne concentrăm pe idealurile, bunurile, calitățile dezirabile și măsurile corective ale lui Dumnezeu. Există o zicală veche, „ Lasă liliacul deoparte! ”, adică nu te mai zbate. Este timpul să vă bucurați de viață și să fiți de maximă slujire celorlalți. Ce modalitate mai bună de a-i ajuta pe alții decât să lupți pentru Bunuri bazate pe Voia lui Dumnezeu?

Fondatorul AA din Chicago descrie sponsorizarea cu Dr. Bob

Extras din povestea Big Book a lui Earl T, S-a vândut pe scurt:

„Miercuri în după-amiaza liberă a doctorului Bob, m-a dus la birou și am petrecut trei sau patru ore, în mod oficial, parcurgând programul în șase pași așa cum era la acea vreme. Cei șase pași au fost:

1. Deflație completă. 

2. Dependența și îndrumarea de la o Putere Superioară.

3. Inventarul moral. 

4. Confesiunea.

5. Restituire.

6. Continuarea lucrului cu alți alcoolici.

Dr. Bob m-a condus prin toți acești pași. La inventarul moral, el a adus în discuție unele dintre trăsăturile mele rele de personalitate sau defecte de caracter, cum ar fi egoismul, îngâmfarea, gelozia, nepăsarea, intoleranța, neclintirea, sarcasmul și resentimentele. Am trecut peste acestea pe larg și apoi, în cele din urmă, m-a întrebat dacă vreau să elimin aceste defecte de caracter. Când am spus da, am îngenuncheat amândoi la biroul lui și ne-am rugat, fiecare dintre noi cerând să ni se îndepărteze aceste defecte.

Această imagine este încă vie. Dacă trăiesc până la o sută  de ani, va ieși mereu în evidență în mintea mea. A fost foarte impresionant și îmi doresc ca fiecare AA să poată beneficia astăzi de acest tip de sponsorizare. "

• Originile inventarului moral