Pasul 8 comentat

    „Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri (pe care le-am rănit) şi am consimţit (am devenit dispuşi) să reparăm aceste rele (să facem reparaţii tuturor)."

Paşii 8 şi 9 vizează relaţiile personale. 

Ce facem?

(1) Mai întîi, aruncăm o privire în urmă, pentru a încerca să descoperim unde am greşit       (2) apoi încercăm, cu vigoare, o reparare a răului pe care l-am făcut; şi 

(3) în al treilea rînd, după ce am eliminat astfel reziduurile trecutului, ne gîndim serios la cum am putea dezvolta, folosind noile cunoştinţe achiziţionate despre sine, cele mai bune relaţii posibile cu fiecare fiinţe umane pe care o cunoaştem.

Nu este o treabă simplă. Este o sarcină de care ne putem achita cu o pricepere mereu îmbunătăţita cu timpul, dar o sarcină care niciodată nu se va încheia cu adevărat. Învăţarea traiului în cea mai deplină pace, cooperare şi frăţie cu toţi semenii, bărbaţi sau femei, oricine ar fi, este o experienţă fascinantă şi emoţionantă. 

Fiecare membru AA a descoperit că poate progresa prea puţin pe acest nou drum în viaţă, pînă nu face cu adevărat o investigaţie exactă şi fără rezerve a trecutului sau, pentru a şti ce urme au lăsat ravagiile provocate de el în viaţa semenilor. Pînă la un anumit nivel, a făcut aceasta investigaţie prin inventarul moral, dar acum a sosit vremea necesităţii de a-şi dubla eforturile, pentru a vedea cîţi oameni a rănit şi în ce mod. Aceasta redeschidere de vechi răni emoţionale - unele vechi, altele poate chiar uitate, iar unele care încă supurează dureros - poate părea, la prima vedere, o operaţie chirurgicală fără sens. Dar, dacă se porneşte cu bunăvoinţă, atunci marile avantaje ale acestei acţiuni vor apărea atît de repede, încît, pe măsură ce se topesc obstacole după obstacole, durerea se va potoli.

Obstacolele sînt, totuşi, reale. 

(1) Primul şi cel mai greu de trecut este legal de iertare. În clipa în care cugetăm la o relaţie strîmbă sau ruptă cu cineva anume, emoţiile pornesc în defensivă. Ca să scăpăm de privitul în faţă al lucrurilor rele pe care le-am făcut noi altora, ne concentrăm cu ură asupra răului pe care ni l-au făcut nouă persoanele respective. Această atitudine este reală mai ales atunci cînd vreun om ne-a făcut cu adevărat mult rău. Triumfători, ne legăm de comportamentul incorect al acelei persoane şi-l folosim ca o scuză perfectă, pentru a minimaliza sau a da uitării propria noastre comportare.

Aici este mare nevoie să ne stăpînim, sută la sută. Nu prea are sens să rîdă ciob de oale sparte. Să ne amintim, că nu numai alcoolicii sînt victime ale emoţiilor dereglate. În plus, este de obicei - adevărat că apucăturile noastre, pe cînd beam, au agravat defectele altora. Nu odată ne-am împins prietenii pînă la limita răbdării şi am reuşit să-i facem negri de mînie chiar şi pe acei oameni care nu dădeau nici două parale pe noi. În multe situaţii avem de-a face chiar cu tovarăşi de suferinţă, cărora le-am adîncit durerile. Dacă tot vine vorba să cerem iertare pentru noi-înşine, de ce n-am începe prin a-i ierta noi pe ei, o dată pentru totdeauna?

(2) Pe cînd ne făceam lista persoanelor pe care le-am rănit, mulţi dintre noi ne-am izbit de încă un obstacol. Am fost puternic şocaţi cînd ne-am dat seama că ne pregăteam să ne prezentăm în faţa celor pe care îi răniserăm, ca să ne admitem purtarea noastră detestabilă. Fusese şi aşa destul de stînjenitor să admitem totul, lui Dumnezeu, nouă înşine şi unei alte fiinţe umane. Dar perspective de a face cu adevărat o vizită, sau numai de a scrie o scrisoare, tocmai celor în cauză, acum ne-a copleşit de tot, în special la gîndul că nu valorăm mai nimic în ochii celor mai mulţi dintre ei. Mai erau şi cazuri în care unii nici nu erau, din fericire, conştienţi de răul pe care li-l făcuserăm. De ce nu se poate, ne tînguiam noi, să dăm uitării acele fapte? La ce să ne mai şi gîndim la acei oameni? Cam aşa arătau căile prin care frica făcea conspiraţie cu trufia, ca să zădărnicească întocmirea unei liste cu toţi cei pe care i-am rănit.

(3) Unii dintre noi ne-am mai văzut confruntaţi şi cu un obstacol de o cu totul altă natură. Ţineam morţiş ca, pe cînd beam, noi n-am făcut rău nimănui decît nouă înşine. Familiile noastre n-au suferit, pentru că ne plăteam toate datoriile şi nu beam decît rareori acasă. Asociaţii noştri n-au suferit pentru că, de obicei, ne vedeam de treabă în afaceri. Reputaţia noastră nu suferise, pentru că puţini ştiau că beam. Cei care ştiau, ne asigurau cîteodată de faptul că o beţie zdravănă nu era decît o greşeală a unui om cumsecade. Atunci, ce rele să fim făcut? În nici un caz mai multe decît ar putea repara cîteva scuze, prezentate în treacăt.

Această atitudine este, desigur, rezultatul uitării intenţionate. Este o atitudine pe care n-o poate schimba decît o cercetare profundă şi onestă a motivelor şi acţiunilor noastre.

Deşi, în unele cazuri, nu mai putem repara nimic, iar în altele, este de preferat să întîrziem cu reparaţiile o vreme, este necesar să examinăm, cu precizie şi în amănunt, modul în care i-a afectat viaţa noastră trecută pe alţii. În multe situaţii, vom constata că răul făcut altora este minor, dar pe noi ne chinuie un grav şoc emotiv din cauza celor făcute. Conflictele emoţionale dăunătoare foarte profunde, uneori chiar complet date uitării, persistă în subconştient. La vremea la care s-au produs, poate că ne-au provocat atît de violente tulburări emoţionale încît ne-au deteriorat viaţa şi personalitatea cît se putea mai rău.

(Nota - obiectivul nu este doar repararea greselilor care urmeaza la Pasul 9 ci si continuarea cunoaşterii de sine incepută la pasul 4 cu depistarea trasaturilor de caracter care ne-au cauzat necazuri). 

Dacă obiectivul reparării greşelilor noastre faţă de alţii este primordial, nu este mai puţin necesar să desprindem, din examinarea relaţiilor noastre personale, toate informaţiile pe care le putem obţine, oricît de mici, despre sine şi despre dificultăţile noastre fundamentale. Deoarece relaţiile proaste cu alte fiinţe umane au fost aproape întotdeauna cauza imediată a nenorocirii noastre, inclusiv a alcoolismului, nici un alt teren nu poate fi mai propice investigaţiei şi mai bogat în informaţiile care ne interesează. O reflectare calmă şi înţeleaptă, asupra relaţiilor personale, ne poate adînci cunoaşterea de sine. Putem vedea bine în spatele defectelor noastre de suprafaţă, ca să le înţelegem pe cele din adîncime, defecte care au fost uneori responsabile pentru întreg tiparul vieţii noastre. Am descoperit că un examen amănunţit şi profund este binefăcător şi merită tot efortul.

Apoi, s-ar putea să ne întrebăm ce anume să înţelegem prin "am făcut necazuri" altor oameni. Ce fel de "necazuri" îşi fac - de fapt ­oamenii, unii altora? Pentru a defini termenul de "necazuri" într-un mod practic, am putea spune că este vorba de rezultatul ciocnirii instinctelor, ciocnire care produce rău fizic, mental, emoţional sau spiritual altora. Spiritul nostru, mereu arţăgos, stîrneşte furia în ceilalţi. Minciunile şi înşelăciunile noastre îi privează pe alţii nu numai de bunurile lor lumeşti, ci şi de securitatea emoţională şi de pacea sufletească. De-a dreptul îi invităm să devină dispreţuitori şi răzbunători. Comportarea noastră sexuală egoistă poate da naştere geloziei, suferinţei şi unei puternice dorinţe de răzbunare.

Aceste grosolane devieri în purtare sînt departe de a fi lista completă a relelor pe care le facem. Să ne gîndim la cîteva dintre cele mai subtile, care pot fi uneori tot atît de dăunătoare. Să presupunem că în viaţa de familie sîntem zgîrciţi, iresponsabili, nesimţiţi sau distanţi. Să presupunem că sîntem iritabili, critici nerăbdători şi lipsiţi de umor. Să presupunem că-l potopim cu atenţia noastră pe unul dintre membrii familiei şi-i neglijăm pe ceilalţi. Ce se întîmplă, cînd încercăm să dominăm întreaga familie, fie printr-o lege de fier, fie prin neîncetate directive amănunţite despre cum ar trebui să trăiască toţi, de la o oră la alta? Ce se petrece, cînd ne bălăcim în deprimare şi autocompătimire - care mustesc în fiecare por al nostru şi de care îi contaminăm pe toţi din jur? 

O asemenea listă de necazuri făcute altora - din cele care fac viaţa dificilă şi, deseori, de neîndurat, alături de noi, alcoolici activi - poate fi continuate aproape la infinit. Cînd ducem cu noi asemenea trăsături de personalitate, la serviciu, la cumpărături, în societatea prietenilor, ele pot produce tot atîtea necazuri cîte le au produs acasă.

După ce (1) am investigat cu grijă întreaga gamă a relaţiilor umane şi (2) după ce am hotărît cu precizie care trăsături de caracter au dăunat altora şi i-au tulburat, (3) putem începe să scotocim în memoria noastră, în căutarea persoanelor pe care le-am ofensat. 

N-ar trebui să fie prea greu să-i reperăm pe cei mai apropiaţi şi mai grav afectaţi. Apoi, cu fiecare an din trecut pe care îl trecem în revistă, pînă unde ne ajute memoria, (4) vom sfîrşi prin a compune o listă lungă de nume de oameni pe care i-am afectat, într-un fel sau altul. 

Este necesar, desigur, să cumpănim cu grijă fiecare situaţie. Vom vrea să ne vedem propriile noastre fapte şi să le admitem, iertînd răul, real sau imaginar, care ni s-a făcut nouă. Este necesar să evităm să judecăm în mod extremist, atît pe noi-înşine, cît şi pe cei implicaţi. Nu trebuie să exagerăm, nici defectele noastre, nici ale lor. Ţinta noastră neclintită va fi să ne păstrăm un punct de vedere ponderat şi obiectiv.

Atunci cînd creionul (deci se lucrează în scris, nu în minte) se va împiedica, ne vom întări şi însenina, amintindu-ne ce însemnătate a avut experienţa acestui Pas pentru alţi membri AA. 

Este începutul sfîrşitului izolării de semeni şi de Dumnezeu.

CONCLUZIE LA PASUL 8

Este începutul sfîrşitului izolării de semeni şi de Dumnezeu.

Obiectivul Pasului 8 nu este doar repararea greselilor care urmeaza la Pasul 9 ci si continuarea cunoaşterii de sine incepută la pasul 4 cu depistarea trasaturilor de caracter care ne-au cauzat necazuri. 

Pentru că

Putem vedea bine în spatele defectelor noastre de suprafaţă, ca să le înţelegem pe cele din adîncime, defecte care au fost uneori responsabile pentru întreg tiparul vieţii noastre. Am descoperit că un examen amănunţit şi profund este binefăcător şi merită tot efortul.

Prima parte

Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri (pe care le-am rănit) =

De ce?

Conflictele emoţionale dăunătoare foarte profunde, uneori chiar complet date uitării, persistă în subconştient. La vremea la care s-au produs, poate că ne-au provocat atît de violente tulburări emoţionale încît ne-au deteriorat viaţa şi personalitatea cît se putea mai rău.

Cum?

1 - am investigat cu grijă întreaga gamă a relaţiilor umane (pare o continuare a inventarului moral mai in profunzime) (examinăm, cu precizie şi în amănunt ne arata textul)

2 - am hotărît cu precizie care trăsături de caracter au dăunat altora (exemplu in text: sîntem zgîrciţi, iresponsabili, nesimţiţi sau distanţi. ... sîntem iritabili, critici, nerăbdători şi lipsiţi de umor.) (mai intai fac o listă de necazuri făcute altora)

3 - abia acum putem începe să scotocim în memoria noastră, în căutarea persoanelor pe care le-am ofensat.

Vom sfîrşi prin a compune o listă lungă de nume de oameni pe care i-am afectat, într-un fel sau altul.

A doua parte

Am consimţit (am devenit dispuşi) să reparăm aceste rele (să facem reparaţii tuturor)."

De ce?

Să depăşim  prin bunăvoinţă cele trei obstacole menţionate anterior.

Cum?

1 - Vom vedea propriile noastre fapte şi (constientizare)

2 - le admitem (intelegere si acceptare), 

3 - iertînd răul, real sau imaginar, care ni s-a făcut nouă. (transformare - schimbare de perspectivă)

Experienţă personală

Pasul 8 este minimalizat de cele mai multe ori. Oamenii se aruncă direct în Pasul 9 să scape repede de cerutul scuzelor. 

Un prieten din AA a aflat de la sponsorul lui că sunt supărat pe el. Sponsorul i-a sugerat că ar fi bine să facă reparaţii. Persoana respectivă, după ceva timp, mi+a trimis un mail:

- Îmi cer scuze dacă te-am rănit ...

Zic, ok, omul este în program, face Pasul 9, 

-  ... dar nu stiu ce am făcut !!!

Hopa. Îşi cere scuze, dar nu ştie de ce.

Dacă nu ştie de ce, înseamnă că nu consideră că a gresit. Nu consideră că a greşit, nu are ce comportament să schimbe. Nu schimbă comportamentul, îl va repeta şi mă va răni din nou. Nu pot să îi accept scuzele. Nu sunt sincere şi nu reflectă schimbarea. Şi asta pentru că nu a făcut un efort minim de a-şi analiza comportamentul să conştientizeze unde a greşit, să admită greşeala şi să facă corecţia. Adică Pasul 8.

Scuzele nu au folosit la nimic nici mie , nici lui.

Scopul capitolului 3

 Cartea spune clar că nu poți da ceva ce nu ai primit. Undeva pe drum s-a renunțat la a lucra programul din carte, apoi în apărarea lor au început să măsoare succesul prin, de cât timp ești abstinent? Mai degraba decât prin calitatea acelei sobrietăţi. La început se aștepta ca toată lumea să lucreze la program, să aibă o experiență spirituală. Celor care nu au vrut să facă asta li s-a spus că pot pleca pentru că nu vă putem ajuta dacă nu faceți asta. Deci la începuturi calitatea de membru se baza pe

calitatea sobrietății mai degrabă decât cantitatea de sobrietate

Astăzi vedem tot felul de oameni în AA. Vedem persoane care sunt aici de 6 luni. Au un sponsor bun. Au intrat imediat în program. Au lucrat pașii, au avut o trezire spirituală și râd mereu, se simt bine și se distrează, ajută mereu AA și fac tot ce pot pentru alți alcoolici. Sunt și alții care sunt de 6-8-10 ani. Au tratat lucrurile ca la cafenea. Au luat câteva, dar au lăsat ceea ce nu au vrut. Acum sunt mai bine decât înainte. Dar nu știi niciodată în ce fel de stare intra când dai de ei. Într-o zi sunt sus, a doua zi sunt jos. Sunt ca un yo-yo. Apoi vedem niște oameni care sunt aici de 15-16-18-20 de ani. N-au făcut niciodată un pas și sunt al naibii de mândri de el. Și ei sunt cei care spun: „Dacă vrei ceea ce avem noi și ești dispus să faci orice pentru a-l obține”. Unii dintre acești tipi se simt atât de prost încât ai vrea să le cumperi o băutură. Știi că s-ar simți mai bine cu o băutură.

Deci nu vorbim aici de cantitatea de sobrietate. Vorbim despre calitatea sobrietății. Și numai cei care au avut experiența spirituală poate ajuta pe altul să aibă o experiență spirituală. Pur și simplu nu poți oferi ceva ce nu ai.

Parcă îl vedem pe Bill gândindu-se la asta. Și probabil că își spune: „Nu le va plăcea ideea de experiență spirituală așa cum nici mie nu mi-a plăcut la început.” Ne amintim că avea o aversiune față de aceste lucruri. El și Ebby s-au certat despre asta pentru o perioadă lungă de timp. „Trebuie să le spun exact ce se va întâmpla cu ei dacă nu au această experiență spirituală." Și mai scrie un capitol pe care l-a numit Mai multe despre alcoolism. Și în acest capitol vorbește despre un singur si doar un singur lucru. Vorbește despre nebunia alcoolismului.

Pașii sunt programul

  Istoria AA 

Paul Martin, Chicago, Date of Sobriety 15 august 1947

 „Pașii sunt programul” 

Cu siguranță, este privilegiul meu să folosesc o parte din el, niciuna dintre el sau pe tot. Indiferent de abordarea mea, sunt încă membru al acestei Frații. Tradiția Trei garantează acest lucru. Totuși, mi se pare că în acest moment apare o confuzie considerabilă. Nu trebuie să fac nimic ca membru al AA. Pe de altă parte, pentru a urma programul și a obține rezultatele pe care le garantează, sunt o serie de lucruri pe care trebuie să le fac.

 Este dreptul meu să folosesc șase dintre pași, trei dintre ei sau deloc, dar ceea ce am atunci este altceva decât programul AA. În acel moment, ceea ce am este propria mea invenție. Este un produs al prostiei mele arogante și al refuzului meu, încă o dată, de a fi atent și de a urma instrucțiunile…….

 Un program fragmentat mă va lăsa fragmentat. Utilizarea unei părți a rețetei produce rezultate inadecvate. „Cei care nu își revin sunt oameni care nu pot sau nu vor să se dea complet programului simplu,….”

PRACTICA SI OBISNUINTA

 Se vorbește mult despre lucrul Pașilor și menținerea abstinenței, puțin despre practicarea principiilor lor și a trăi în abstinență. pentru aceasta este necesară explorarea bogăției înțelepciunii din acea frază memorabilă care încheie cei Doisprezece Pași: „practicăm aceste principii în toate domeniile vieții noastre”.

Deși în general ignorate și înțelese greșit, acele șapte cuvinte sunt cruciale. Ele marchează calea care duce dincolo de a nu bea către atingerea celor trei obiective cheie ale recuperării în AA: 

(1) creșterea spirituală, 

(2) dezvoltarea caracterului și 

(3) sobrietatea emoțională. 

Acestea sunt cele care ne vor aduce libertatea și bucuria de a trăi pe care ni le promite programul.

„Aceste principii” sunt pașii *** cu 

(1) activitățile pe care fiecare dintre pași le solicită și cu 

(2)  calitățile necesare pentru a le face bine. 

(*** Conform Big Book pașii sunt principiile: Iată paşii pe care i-am făcut şi care sunt sugeraţi ca program de recuperare: 1. Am admis că eram neputincioşi ... 12. ... să punem în aplicare aceste principii în toate domeniile vieţii noastre. ...

Nici unul dintre noi n-a reuşit să urmeze toate aceste principii în mod absolut. Nu suntem sfinţi. Ceea ce contează este că suntem dispuşi să progresăm pe baza unor repere spirituale. Principiile aşternute mai sus sunt ghiduri pentru progres.)

 „În toate domeniile vieții noastre” înseamnă în toate situațiile morale din viață, acelea care implică acțiuni corecte sau greșite, a face bine sau a face rău. 

„Practica” înseamnă a face în mod repetat acțiunea corectă și intenția consecventă a acesteia.

Experiența a arătat întotdeauna că, dacă repetăm ​​suficient o acțiune, aceasta va deveni un obicei, adică ceva la care nu trebuie să ne gândim prea mult, ci în schimb să facem mai mult sau mai puțin automat și cu un minim de efort conștient și deliberat. Ne va fi mai ușor de făcut și, prin urmare, o vom face mai bine.

Suntem ceea ce facem în mod repetat, sugerau anticii, din care rezultă că, așa cum suntem, așa și trăim.

Activitățile încorporate în Pași pot fi înțelese ca discipline spirituale, iar calitățile necesare pentru a le face bine, precum și trăsăturile de caracter pot fi înțelese ca virtuți. Acestea sunt tipurile de principii pe care suntem chemați să le practicăm și să le transformăm în obiceiuri. Noțiunea de obișnuire este intrinsecă ambelor. 

O disciplină este „Antrenamentul care se așteaptă să producă un anumit caracter sau model de comportament, în special acel antrenament care produce îmbunătățiri morale sau mentale” (American Heritage Dictionary). O virtute este exact asta, un anumit caracter sau model de comportament, o trăsătură morală bună sau excelentă produsă de antrenament.

Putem privi virtuțile ca obiective sau scopuri, calități spirituale, trăsături de caracter și dispoziții mentale și emoționale la care aspirăm; disciplinele ca mijloc prin care ne străduim spre ele.

În AA, transformarea personală are loc prin harul lui Dumnezeu printr-un proces interactiv de 

(1) trezire spirituală și 

(2) practicarea principiilor spirituale. 

Trezirea permite practica, iar practica promovează trezirea. Ambele provin din predare și smerenie, mai întâi forțate asupra noastră prin înfrângere și umilire și apoi îmbrățișate liber ca drum către libertate.

Făcând devenim și devenind ne schimbăm. A schimba înseamnă a schimba obișnuința cu altă obișnuință, încetând să exersezi, de exemplu, furia și lăcomia și frica și practicând în schimb iertarea, generozitatea și credința.

Rezumatul pașilor din Big Book

  REZUMATUL PAȘILOR DIN BIG BOOK

A.) „...problema băuturii...” (17:1)

        B.) „... o soluție comună...” (17: 3)

                C.) „...un program practic de acțiune...” (9:6)

A.) Problema: „... Eram plini de frică...” (52: 2)

Pasul unu [onestitate]

 „...Alcoolismul ca boală, o boală fatală.” (92: 2)

 „Dacă, când vrei cu sinceritate, descoperi că nu poți renunța complet la [obsesia mentală], sau dacă atunci când bei, nu ai puțin control asupra cantității pe care o iei [compulsiune fizică], probabil că ești alcoolic.” (44: 1)

                 [Mental:] „Sunt neliniștiți, iritabili și nemulțumiți, cu excepția cazului în care pot experimenta din nou sentimentul [obsesia mentală] de ușurință și confort care vine imediat de la luarea de câteva băuturi....” (xxviii: 4)

                 [Fizic:] „După ce au cedat din nou în fața dorinței, așa cum fac atât de mulți [iau o băutură], și se dezvoltă fenomenul poftei [compulsiei fizice], trec prin etapele binecunoscute ale unei sindroame, apărând cu remuşcări, cu hotărârea fermă de a nu mai bea. Acest lucru se repetă iar și iar….” (xxix: 0)

 „... Principala problemă a centrilor alcoolici în mintea lui [obsesia mintală], mai degrabă decât în ​​corpul său [compulsia fizică].” (23: 1)

                 „Am fost nebun? Am început să mă întreb, pentru că o astfel de lipsă îngrozitoare de perspectivă părea aproape să fie tocmai asta.” (5: 5)

                 „Alcoolicii investigați erau încă copilărești, sensibili emoțional și grandiosi.” [12&12, 123: 0]

                 „Aveam probleme cu relațiile personale, nu ne puteam controla natura emoțională, eram pradă mizeriei și depresiei, nu ne puteam câștiga existența, aveam un sentiment de inutilitate, eram plini de frică, eram nefericiți, nu am putut părea să fim de real ajutor altor oameni...” (52: 2)

B.) Soluția: „…Încetează să te joci cu Dumnezeu.” (62: 3)

Pasul doi [Speranță]

 „Arde ideea în conștiința fiecărui om că se poate face bine, indiferent de oricine.” (98: 2)

 „... S-ar putea să suferi de o boală pe care doar o experiență spirituală o va învinge.” (44: 1)

                     „...Dacă această persoană nu poate experimenta o schimbare psihică completă, există foarte puține speranțe de recuperare.” (xxix: 0)

                     „Par a fi în natura unor uriașe deplasări și rearanjamente emoționale.” (27:4)

 „... Schimbarea personalității suficientă pentru a duce la recuperarea după alcoolism....” (567: 1)

                     „(Dr. Jung) Ideile, emoțiile și atitudinile care au fost cândva forțele călăuzitoare ale vieții acestor oameni sunt aruncate dintr-o dată într-o parte și un set complet nou de concepții și motive încep să le domine.” (26: 1; 27: 4)

                     „Cele mai multe dintre experiențele noastre sunt ceea ce psihologul William James numește „varietatea educațională”, deoarece se dezvoltă lent pe o perioadă de timp.” (567: 4)

 „Cu puține excepții, membrii noștri constată că au folosit o resursă interioară nebănuită pe care o identifică în prezent cu propria lor concepție despre o Putere mai mare decât ei înșiși.” (567: 4)

 „Cei mai mulți dintre noi cred că această conștientizare a unei Puteri mai mari decât noi înșine este esența experienței spirituale. Membrii noștri mai religioși o numesc „conștiința lui Dumnezeu.”” (568: 0)

                     „În primul rând, a trebuit să renunțăm să ne jucăm de-a Dumnezeu. Nu a funcționat.” (62: 3)

                     „Când, deci, îți vorbim despre Dumnezeu, ne referim la propria ta concepție despre Dumnezeu. Acest lucru este valabil și pentru alte expresii spirituale pe care le găsiți în această carte. Nu lăsați nicio prejudecată pe care o puteți avea împotriva termenilor spirituali să vă descurajeze să vă întrebați cu sinceritate ce înseamnă ei pentru tine.” (47: 1)

 „Considerăm că nimeni nu trebuie să aibă dificultăți cu spiritualitatea programului. Voința, onestitatea și spiritul deschis sunt elementele esențiale ale recuperării. Dar acestea sunt indispensabile.” (568: 3)

                         „Pentru noi, Tărâmul Spiritului este larg, încăpător, cuprinzător; niciodată exclusiv sau interzis pentru cei care caută cu seriozitate. Este deschis, credem noi, tuturor...”. (46: 2)

                         „… [Obiectul] principal este să vă permită să găsiți o Putere mai mare decât dvs., care vă va rezolva problema.” (45: 2)

C.) Programul de acțiune: „... Ne oprim... și întrebăm....” (87: 3)

Pasul trei și mai departe [Încredere]

 „A însemnat distrugerea egocentrismului.” (14: 1)

 „...Singurul efort necesar fiind acela necesar să se respecte câteva reguli simple.” (xxix: 1)

                     „Aproape niciunul dintre noi nu ne-a plăcut căutarea de sine, nivelarea mândriei noastre, mărturisirea neajunsurilor pe care procesul le cere pentru desăvârșirea cu succes. Dar am văzut că a funcționat într-adevăr la alții…”. (25: 1)

                     „Egoism – egocentrism! Aceasta, credem noi, este rădăcina necazurilor noastre. (62: 1)

                     „Așa că necazurile noastre, credem noi, sunt în esență făcute de noi. Ele apar din noi înșine, iar alcoolicul este un exemplu extrem de auto-voință, deși de obicei nu crede așa. Mai presus de orice, noi alcoolicii trebuie să scăpăm de acest egoism. Trebuie, sau ne ucide!” (62: 2)

                     „El este Principalul; noi suntem agenții Lui”. (62: 3)

 PASUL 4 [Curaj] „În continuare ne-am lansat într-un curs de acțiune viguroasă... un efort obositor de a face față și de a scăpa de lucrurile din noi înșine care ne blocau [de la puterea superioară]. Lichiorul nostru a fost doar un simptom. Așa că a trebuit să ajungem la cauze și condiții.” (63:4)

                     „Unde am fost egoişti, necinstiţi, egoişti şi înspăimântaţi?” (67: 2) „...Motive necinstite sau egoiste”. (86:2)

                     „Ne-am recunoscut greșelile cu onestitate și am fost dispuși să clarificăm aceste lucruri.” (67: 2)

                     „Dacă ați luat deja o decizie [Pasul 3] și ați făcut un inventar al handicapurilor mai mari [Pasul 4], ați făcut un început bun.” (71: 0)

                     „Când boala spirituală este depășită, ne îndreptăm mental și fizic.” (64: 3)

 PASUL 5 [Integritate] „De obicei considerăm insuficientă o autoevaluare solitară.” (72: 2)

                     „...Au spus altcuiva toată povestea vieții lor.” (73: 0)

                     „Avem un inventar scris și suntem pregătiți pentru o discuție lungă.” (75: 1)

                     „Ne punem în buzunar mândria și mergem la ea, luminând fiecare întorsătură de caracter, fiecare crăpătură întunecată a trecutului. Odată ce am făcut acest pas, fără să reținem nimic, suntem încântați. Putem privi lumea în ochi.” (75: 2)

 PASUL 6 [Bunavoința] „...Dă drumul....” (76: 1)

 PASUL 7 [Umilință] „...Lăsați-L pe Dumnezeu....” (76: 1)

 PASUL 8 [Compasiune] „Avem o listă cu toate persoanele cărora le-am rănit [Pasul 4] și cărora suntem dispuși să le reparăm. Am făcut-o când am făcut inventarul. Ne-am supus unei autoevaluări drastice.” (76: 3)

 PASUL 9 [Justiția] „Acum avem nevoie de mai multe acțiuni, fără de care descoperim că „Credința fără fapte este moartă.” … Acum mergem la semeni și reparăm daunele făcute în trecut.” (76: 3)

                     „Dacă suntem meticuloși... Căutarea de sine va scăpa... Frica de oameni și de nesiguranța economică ne va părăsi. ... Dacă muncim pentru ei.” (83:4)

 PASUL 10 [Perseverență] „Continuați să urmăriți egoism, necinste, resentimente și frică. Când acestea apar, Îi cerem imediat lui Dumnezeu să le îndepărteze. Le discutăm imediat cu cineva și ne reparăm repede dacă am făcut rău cuiva. Apoi ne îndreptăm cu hotărâre gândurile către cineva pe care îl putem ajuta. Dragostea și toleranța față de ceilalți sunt codul nostru.” (84: 2)

(watch, ask, turn)

 PASUL 11 [Conștientizarea spirituală] „... Să ne gândim la cele douăzeci și patru de ore care urmează. … Îi cerem lui Dumnezeu să ne îndrume gândirea, mai ales cerând ca ea să fie divorțată de autocompătimirea, motivele necinstite sau egoiste.” (86:2)

                     „... Ne oprim... și întrebăm...” (87: 3)

                        „... Ne spunem cu umilință de multe ori în fiecare zi: „Facă-se voia Ta!” (88: 0)

 PASUL 12 [Serviciul] „…Nimic nu va asigura atât de mult imunitatea la băutură, cât munca intensivă cu alți alcoolici. Funcționează atunci când alte activități eșuează. Aceasta este a douăsprezecea sugestie a noastră: transmiteți acest mesaj altor alcoolici! Poți ajuta când nimeni altcineva nu poate. … Amintiți-vă că sunt foarte bolnavi.” (89: 1)

                     „Principalul lucru este să fie dispus să creadă într-o Putere mai mare decât el însuși și că trăiește după principii spirituale.” (93: 0)

                     „... Încrede-te în Dumnezeu [Pașii 1 – 3] și curată casa [Pașii 4 – 8 și 9 – 10 – 11].” (98: 2)

                     „Ajutându-i pe alții [Pasul 12]….” (97: 1)

                     „...Fii treaz, grijuliu și de ajutor, indiferent de ceea ce spune sau face cineva.” (99: 1)

De unde știi dacă ai o experiență spirituala ?

  

Dacă, când îți dorești cu sinceritate, descoperi că nu poți renunța complet, sau dacă atunci când bei, nu prea ai control asupra cantității pe care o consumi, probabil că ești alcoolic. Dacă acesta este cazul, este posibil să suferiți de o boală pe care doar o experiență spirituală o va învinge. (pag. 44, Ediția a 4-a AA)

Dacă ești un „adevărat” alcoolic și dacă doar o „experiență spirituală” îți va cuceri suferința, atunci este important să știi ce este o experiență spirituală, cum să o obții și, cel mai important, cum să o recunoști atunci când o ai.

Ce este o experiență spirituală?

Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi, (pag. 567-568, ediția a 4-a) definește experiența spirituală ca:

• „... schimbarea personalității suficientă pentru a duce la recuperarea de la alcoolism s-a manifestat printre noi în multe forme diferite.”
• „...o modificare profundă în reacția lui la viață; că o asemenea schimbare cu greu ar fi putut fi realizată de unul singur.
• „...membrii noștri constată că au folosit o resursă interioară nebănuită pe care o identifică în prezent cu propria lor concepție despre o Putere mai mare decât ei înșiși. Majoritatea dintre noi cred că această conștientizare a unei Puteri mai mari decât noi înșine este esența experienței spirituale.”

Cum realizăm o experiență spirituală?

Lucrând cei 12 pași conform instrucțiunilor din primele 103 pagini din Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi.

Ei bine, exact despre asta este vorba în această carte. Obiectivul său principal este să vă permită să găsiți o Putere mai mare decât dvs., care vă va rezolva problema. Asta înseamnă că am scris o carte despre care credem că este atât spirituală, cât și morală. Și înseamnă, desigur, că vom vorbi despre Dumnezeu. (pag. 45, Ediția a 4-a AA)

Spre ușurarea noastră, am descoperit că nu trebuie să luăm în considerare concepția altcuiva despre Dumnezeu. Propria noastră concepție, oricât de inadecvată, a fost suficientă pentru a face apropierea și a realiza un contact cu El. De îndată ce am admis posibila existență a unei Inteligențe Creatoare, a unui Spirit al Universului care stă la baza totalității lucrurilor, am început să fim posedați de un nou simț al puterii și al direcției, cu condiția să luăm alți pași simpli. Am constatat că Dumnezeu nu face relații prea dure cu cei care Îl caută. Pentru noi, Tărâmul Spiritului este larg, încăpător, cuprinzător; niciodată exclusiv sau interzis celor care caută cu seriozitate. Este deschis, credem noi, tuturor oamenilor. (pag. 46, Ediția a 4-a AA)

Cum arată o experiență spirituală?

Epistemologia sau teoria cunoașterii este ramura a filozofiei care studiază natura, metodele, limitările și validitatea cunoștințelor și a credinței. (Din Wikipedia , enciclopedia liberă)

„Așa cum l-am înțeles” – ceea ce înseamnă că atunci când vorbesc despre Dumnezeu, mă refer cu adevărat la propria mea experiență, care este tot ce știu – mi-a fost revelat individual. Este ca și cum ai explica sexul unei fecioare. Dacă nu ai făcut sex, s-ar putea să-l înțelegi din punct de vedere intelectual, s-ar putea să fi văzut chiar un film despre el, dar experiența personală este necunoscută – este extraterestră. Dar odată ce ai făcut sex, acum ai repere recunoscute pentru a identifica experiența. Același lucru este valabil și pentru identificarea cum este o relație cu Dumnezeu sau cu Puterea Superioară.

Autorii Big Book, bărbați și femei care s-au recuperat dintr-o stare a minții și a corpului aparent fără speranță, toți cei care au pretins că au avut o experiență spirituală sau o trezire, o descriu astfel:

Stabiliți pe o astfel de bază (Pasul 3) am devenit din ce în ce mai puțin interesați de noi înșine, de propriile noastre mici planuri și design. Din ce în ce mai mult am devenit interesați să vedem cu ce am putea contribui la viață . Pe măsură ce simțeam că curge o nouă putere, pe măsură ce ne bucuram de liniște sufletească, pe măsură ce descoperim că putem înfrunta viața cu succes, pe măsură ce devenim conștienți de prezența Lui , am început să ne pierdem frica de azi, mâine sau de apoi. Am renăscut. (pag. 63, Ediția a 4-a AA)

Odată ce am făcut acest pas (5), fără să reținem nimic, suntem încântați . Putem privi lumea în ochi. Putem fi singuri într-o pace și ușurință perfectă. Fricile noastre cad de la noi . Începem să simțim apropierea Creatorului nostru . Poate că am avut anumite credințe spirituale, dar acum începem să avem o experiență spirituală . Sentimentul că problema băuturii a dispărut va veni adesea puternic. Simțim că suntem pe Broad Highway, mergând mână în mână cu Spiritul Universului. (pag. 75, Ediția a 4-a AA)

Dacă avem grijă de această fază a dezvoltării noastre (Pasul 9), vom fi uimiți înainte de a ajunge la jumătatea drumului. Vom cunoaște o nouă libertate și o nouă fericire . Nu vom regreta trecutul și nici nu dorim să închidem ușa . Vom înțelege cuvântul seninătate și vom cunoaște pacea . Indiferent cât de departe am mers pe scară, vom vedea cum experiența noastră îi poate ajuta pe alții. Acel sentiment de inutilitate și autocompătimire va dispărea . Ne vom pierde interesul pentru lucrurile egoiste și vom câștiga interes pentru semenii noștri . Căutarea de sine va scăpa . Întreaga noastră atitudine și viziune asupra vieții se vor schimba .Frica de oameni și de insecuritatea economică ne va părăsi . Vom ști intuitiv cum să gestionăm situațiile care ne-au dezamăgit . Ne vom da brusc seama că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putea face pentru noi înșine . (pag. 83-84, Ediția a 4-a AA)

Dragostea și toleranța față de ceilalți este codul nostru. Și am încetat să luptăm cu orice sau cu cineva, chiar și cu alcoolul . Căci până în acest moment sănătatea mintală va fi revenit . Rareori ne va interesa lichiorul . Dacă suntem tentați, ne dăm înapoi ca de la o flacără fierbinte . Reacționăm în mod normal și sănătos și vom descoperi că acest lucru s-a întâmplat automat. Vom vedea că noua noastră atitudine față de băutură ne-a fost dată fără nici un gând sau efort din partea noastră. Doar vine! Acesta este miracolul. Nu ne luptăm cu ea și nici nu evităm ispita . Ne simțim ca și cum am fost plasați într-o poziție de neutralitate în siguranță și protejați. Nici măcar nu ne-am jurat. În schimb, problema a fost eliminată. Nu există pentru noi. Nu suntem nici îngâmfați și nici nu ne este frică . Așa reacționăm atâta timp cât ne menținem în stare spirituală aptă. (pag. 84-85, Ediția a 4-a AA)

Potrivit autorilor Big Book, acestea sunt reperele recunoscute care ne spun că avem o experiență spirituală sau o trezire.

• De unde știi dacă ai o experiență spirituală?

Durerea este piatra de incercare

 Al zecelea pas pentru mine este să fiu atent la ceea ce se întâmplă în interiorul meu. Este un pas bun de făcut când lucrurile merg bine, dar este absolut necesar oricând mă simt inconfortabil. Egoismul, necinstea, resentimentele și frica sunt chiar lucrurile care îmi blochează legătura cu Dumnezeu, Cel care are toată puterea. Am învățat printr-o experiență dureroasă că fără să curgă prin mine puterea lui Dumnezeu, nu am cum să mă pot bucura cu adevărat de viața mea.

Am trăit într-o stare de suferință cronică înainte de a mi se oferi un moment de claritate care m-a condus la Alcoolicii Anonimi. Habar nu aveam cauza, așa că am ajuns la concluzia că așa este viața. Dacă te-ai fi așezat lângă mine la bar și mi-ai fi spus despre problemele tale, ți-aș fi spus: „La ce te aștepți? Viața este un sandviș de rahat și este întotdeauna ora prânzului.” Spuneam asta ca să fiu drăguț, dar o parte din mine chiar credea că este adevărat.

Am băut împotriva durerii până când, în cele din urmă, alcoolul a încetat să funcționeze. Oh, m-am îmbătat în regulă, dar băutura nu a ucis termitele fricii care au roade zi și noapte la temelia vieții mele. Am trecut prin iad împreună, tu și cu mine. Astăzi simt o profundă compasiune pentru mine și pentru toți alcoolicii de pretutindeni pentru durerea psihică pe care am îndurat-o pentru a ne câștiga locul.

Înainte de AA m-am amorțit durerea cu droguri și alcool. Nu mi-am dat seama că eu îmi amorțeam și fericirea și bucuria. Pe atunci singurul sentiment pe care l-am simțit era furie, indignare. Am crescut în conștientizare de-a lungul anilor. Astăzi sunt mult mai sensibil la durere și suferință. Refuz să merg foarte mult cu orice disconfort înainte de a arunca o privire la el. Al zecelea pas este o modalitate perfectă de a descoperi ce se întâmplă.

Al zecelea pas ne amintește că durerea este piatra de încercare a întregului progres spiritual. Sunt recunoscător pentru oceanul de experiențe dureroase prin care am înotat în timpul vieții înainte de AA și după aceea. Aveam nevoie de fiecare experiență dureroasă pentru a ajunge acolo unde sunt astăzi. N-aș fi reușit nici dacă era doar unul mai puțin.

Pain is the touchstone

Experiențe spirituale

  

     „Marele fapt este doar acesta și nimic mai puțin: am avut experiențe spirituale profunde și eficiente (Complet explicat-Anexa II)...” Aici apare un axterics în carte care nu trebuie neglijat pentru înţelegerea a ceea ce este o experientă spirituală.
     În cele din urmă, se ajunge la soluția comună a alcoolicului: o experiență spirituală profundă și eficientă. Acum, ce face asta?
      (p. 25, par. 3) „...care au revoluționat întreaga noastră atitudine față de viață, față de semeni și față de universul lui Dumnezeu. Faptul central al vieții noastre de astăzi este certitudinea absolută că Creatorul nostru a intrat în inimile noastre și trăiește într-un mod care este într-adevăr miraculos. El a început să realizeze acele lucruri pentru noi pe care nu le-am putea face niciodată singuri.

     El spune că această experiență spirituală - și observăm că produce o atitudine - ne revoluționează întreaga atitudine față de semeni și față de universul lui Dumnezeu. Aceasta pare ceea ce căuta Dr. Silkworth când a spus, dacă nu putem avea o schimbare psihică (există foarte puține speranțe de recuperare.) (p. xxvii, par. 1) Noi spunem că această experiență spirituală va produce acea experiență psihică. Schimbare. Acestea sunt lucruri ale minții, atitudini, nu ale corpului. Acestea sunt schimbarea, în interiorul minții. 
    
     Ar fi foarte greu să continuăm dacă am avea o concepție greșită a termenului, experiență spirituală. 
     Să mergem la pagina 569 și să aruncăm o privire la ce se înţelege prin experiență spirituală.
Există  doi termeni, „experiență spirituală” și „trezire spirituală”. Deci imediat vedem că există două moduri prin care putem face acest lucru. ?"
     (p. 569, par. 1) „Termenii „experiență spirituală” și „trezire spirituală” sunt folosiți de multe ori în această carte, care, la o lectură atentă, arată că schimbarea personalității suficientă pentru a duce la recuperarea după alcoolism s-a manifestat printre noi în multe forme diferite.' ?"
     Spune citirea atentă. Noi, bețivii, nu facem prea multă lectură atentă. Dar dacă citim cu atenție, putem vedea că spune că această experiență spirituală aduce schimbări de personalitate suficient de bune, pentru a ne recupera din alcoolism. Deci asta face,
      (p. 569, par. 2) „Totuși, este adevărat că prima noastră tipărire a dat multor cititori impresia că aceste schimbări de personalitate, sau experiențe religioase, trebuie să fie în natura unor răsturnări bruște și spectaculoase-. Din fericire pentru toată lumea, această concluzie este eronată. ?"

 (Anexa II, p. 569, par. 2) „În primele câteva capitole sunt descrise o serie de schimbări revoluţionare bruşte. Deși nu era intenția noastră să creăm o astfel de impresie, mulți alcoolici au ajuns totuși la concluzia că, pentru a se recupera, trebuie să dobândească o „conștiință a lui Dumnezeu” imediată și copleșitoare, urmată imediat de o schimbare vastă a sentimentelor și perspectivei.
     Cititorii care citesc cartea și mulți oameni care încă nu citesc Anexa II au impresia cărții, din cauza schimbării bruște a lui Bill în viața lui Bill. Există o serie de experiențe spirituale bruște menționate în carte. Cititorul care citește asta fără să citească apendicele, îi vine ideea că singurul mod în care mă voi recupera este să am același lucru brusc pe care l-a avut Bill. El a spus, încearcă să scoată scutece. Nu este adevarat.
      Se spune: (p. 569, par. 4) „Printre membrii noștri în creștere rapidă de mii de alcoolici, astfel de transformări, deși frecvente, nu sunt în niciun caz regula”.
     Oamenii, încă astăzi, au experiențe spirituale bruște în AA. Dar acest lucru este foarte rar. Și aceasta nu este în niciun caz regula.
      (p. 569, par. 4) „Majoritatea experiențelor noastre sunt ceea ce le numește psihologul William James. „varietatea educațională”...”
     Majoritatea oamenilor din AA au astăzi o experiență spirituală a varietății educaționale. În varietatea educațională putem vedea că te vei schimba pe măsură ce înveți, educațional. Pe măsură ce învățați și aplicați, va avea loc o schimbare treptată.
     În varietatea educațională a experienței spirituale, se spune: (p. 569, par. 4) „...se dezvoltă lent pe o perioadă de timp. Destul de des, prietenii noului venit sunt conștienți de diferență cu mult înainte ca el să fie el însuși.
     Bill a spus la începuturile sale în discuția cu Dr. Tiebout că aproximativ zece la sută din primii o sută de oameni au avut experiențe spirituale bruște. Restul au avut o schimbare treptată. A avut loc pe o perioadă de timp. 
     Pe măsură ce lucrează programul, se schimbă treptat pe o perioadă de timp. Când în sfârșit își dă seama... persoana care trece prin varietatea educațională: (p. 569, par. 4) „În sfârșit își dă seama că a suferit o modificare profundă în reacția sa față de viață că o astfel de schimbare cu greu ar fi putut fi făcută de el însuși.

     În varietatea educațională, am lucrat programul, am lucrat pașii și facem ceea ce ni se spune. În sfârșit ne dăm seama că ceva s-a întâmplat în viața noastră. Aceasta este o trezire spirituală. Tipul brusc este o experiență spirituală. 

În varietatea educațională, devenim conștienți de schimbare - este o trezire spirituală. Ambele sunt la fel de eficiente. Oricare dintre ele va avea loc ca rezultat al Pașilor. Și ambele vor produce o schimbare de personalitate suficientă pentru a se recupera de alcoolism.
    
     În trezirea spirituală: (p. 569, par. 4 p. 570, par. 1-2) „au exploatat o resursă interioară nebănuită (în partea de sus a p. 570) pe care o identifică în prezent cu propria lor concepție despre o Putere mai mare. decât ei înșiși.
     „Cei mai mulți dintre noi cred că această conștientizare a unei Puteri mai mari decât noi înșine este esența experienței spirituale”.
     Când avem conștientizarea că ne-am schimbat, este același lucru care se întâmplă într-o experiență spirituală.
      (p. 570, par. 2-4) „Membrii noștri mai religioși o numesc „conștiința lui Dumnezeu”.
     „Cel mai ferm dorim să spunem că orice alcoolic capabil să-și confrunte cu onestitate problemele în lumina experienței noastre se poate recupera, cu condiția să nu-și închidă mintea la toate conceptele spirituale. El poate fi învins doar printr-o atitudine de intoleranță sau de negare beligerantă.
     „Considerăm că nimeni nu trebuie să aibă dificultăți cu spiritualitatea programului. Voința, onestitatea și deschiderea la minte sunt elementele esențiale ale recuperării. Dar acestea sunt indispensabile.
     Fie că este vorba de o experiență spirituală, fie de o trezire spirituală care va avea loc (încet) pe o perioadă de câteva luni. Unul este brusc, unul este alături, amândoi produc același lucru, o schimbare de personalitate suficientă pentru se recupera din alcoolism. Și fie - de fiecare dată când cineva a lucrat vreodată pașii, cei Doisprezece Pași, el este garantat - asta este ceea ce garantează cei Doisprezece Pași, singurul lucru pe care cei Doisprezece Pași îl produc este o trezire spirituală sau o experiență spirituală. Oricare dintre ele va fi produsă ca rezultat al acestor Pași.
 (p. 570, par. 5) „Există un principiu care este un obstacol împotriva oricărei informații, care este o dovadă împotriva tuturor argumentelor și care nu poate să nu țină un om în veșnică ignoranță - acel principiu este anterior disprețului. la investigație."
     Vezi tu, neînțelegând ce înțeleg ei prin experiență spirituală, am disprețuit acest termen în absolut, pe baza a ceea ce văzusem că se întâmplă cu ani în urmă, când eram un copil mic. Când o ținem cu dispreț, atunci nimic nu se va întâmpla. Dar acum că mi-au explicat sensul cuvântului experiență spirituală, atunci am o atitudine complet diferită față de el. Aceasta nu este deloc o afacere atât de rea. O experiență spirituală nu este altceva decât o schimbare de personalitate suficientă pentru a ne recupera din boala alcoolismului.