NARCOTICII ANONIMI - PASUL 10

“Ne-am continuat inventarul personal și ne-am recunoscut greșelile, de indată ce ne-am dat seama de ele”

Pasul Zece

91

Parcurgand primii Noua Pasi, vietile noastre s-au schimbat drastic – dincolo de ceea ce am asteptat noi atunci cand am venit pentru prima oara in NA Am devenit mai sinceri, mai umili si mai preocupati de semenii nostri si ni s-au diminuat frica, egoismul si resentimentele. Dar, chiar si aceste schimbari profunde nu au garantia de a fi permanente. Din cauza ca suntem bolnavi de dependența, putem oricand sa ne intoarcem la ceea ce am fost inainte. Recuperarea are un pret; ne cere vigilenta. Trebuie sa continuam sa facem toate lucrurile pe care le-am facut pentru propria recuperare pana acum. Trebuie sa continuam sa fim sinceri, sa avem incredere si credinta, sa fim atenti la propriile actiuni si reactii si sa evaluam daca acestea ne sunt favorabile sau nu. De asemenea, trebuie sa fim atenti la felul in care actiunile noastre ii afecteaza pe ceilalti, iar atunci cand efectele sunt negative sau daunatoare trebuie sa actionam cu promptitudine si sa ne asumam responsabilitatea pentru raul provocat si pentru repararea acestuia. Pe scurt, trebuie sa continuam sa ne facem inventarul personal si sa ne recunoastem greselile cu promptitudine.

Asa cum puteti constata, Pasul Zece ne cere in mare masura sa repetam munca pe care am depus-o de la Pasul Patru pana la Pasul Noua, dar intr-un format mai scurt. Formatul sugerat in acest ghid este unul care cuprinde, in general, elementele unui inventar personal. Poate ca unii dintre noi vor avea nevoie sa adauge intrebari care se concentreaza pe lucruri specifice care le afecteaza recuperarea.

Nasii pot fi de mare ajutor in aceasta problema. Asa cum am mai spus, acest ghid este un punct de plecare, si nu forma definitiva de lucru a fiecaruia dintre pasi.

· De ce este necesar Pasul Zece?

· Care este scopul continuarii inventarului personal?

· In ce fel ma poate ajuta sponsorul meu?

A SIMTI VERSUS A FACE

Folosim Pasul Zece pentru a crea si a mentine o constientizare continua a ceea ce simtim, gandim si, mai cu seama, a ceea ce facem. Inainte de a incepe un tipar constant al inventarului personal, este vital sa intelegem ce trebuie sa evaluam. Nu ne va fi de prea mare ajutor daca facem o lista cu sentimentele noastre, fara a le lega de actiunile pe care acestea le genereaza sau nu reusesc sa le genereze. Adesea, ni se poate intampla sa avem sentimente negative, chiar daca comportamentul este bun, sau invers. De exemplu, un membru NA. poate veni la o intalnire si cineva il intreaba: “Ce mai faci?”. El raspunde: “Groaznic”. Bineinteles ca acest om se refera la ceea ce simte. Nu se poate referi la ceea ce face, pentru ca face ceea ce trebuie: este la o intalnire NA., exprima cu sinceritate ceea ce simte si cere ajutorul unui alt membru care il poate sprijini.

92

Pe de alta parte, putem fi prea preocupati cu ingaduirea propriilor impulsuri si cu actionarea sub influenta defectelor de caracter. La suprafata, se poate sa ne simtim foarte bine. De obicei ne ia ceva timp pana observam golul care se creaza odata cu acest mod de viata. Evitam sa facem lucrurile care ne pot ajuta sa ne mentinem abstinenta. Suntem ingaduitori cu propriile impulsuri si incercam sa gasim calea cea mai usoara. Si stim unde ne vor duce toate acestea!

Pasul Zece ne va mentine constienti de tot ce se intampla cu noi insine, asa incat sa nu sfarsim prin a ajunge la nici una din aceste stari extreme. Nu trebuie sa ne blamam prea mult pentru ca nu ne simtim bine, ci, putem sa ne concentram pe actiunea pozitiva pe care o facem. Se poate sa descoperim ca, mutandu-ne atentia in acest fel, vom sfarsi prin a ne simti mai bine. Fiind in permanenta constienti de ceea ce facem, ne ajuta sa vedem tiparele distructive cu mult inainte ca acestea sa capete putere, asa ca nu va trebui sa dorim sa ne simtim bine cu orice pret, chiar si cu pretul a ceea ce este bine pentru noi.

Ca si dependenti*, avem tendinta de a judeca ceea ce simtim. Vrem sa oprim imediat tot ceea ce ne face sa ne simtim prost. Adesea nu luam in calcul ca ceea ce simtim este perfect logic atunci cand analizam si circumstantele.

De exemplu, multi dintre noi au probleme cu furia. Nu ne place cum ne face sa ne simtim. O judecam, ajungand la concluzia ca nu avem nici un drept sa o simtim, asa ca facem tot posibilul sa ne reprimam sentimentele de furie. Totusi, poate ca ne confruntam cu o situatie care poate face pe oricine sa simta furie. Poate ca suntem intr-o relatie in care celalalt nu ne trateaza cu respect. Poate ca la serviciu nu ni s-a acordat promovarea mult meritata. Reactia noastra la aceste situatii este furia. Nu am fost tratati cum se cuvine; bineinteles ca suntem furiosi. Acum este momentul in care propria recuperare ne poate propulsa la un nivel ridicat de respect de sine, sau momentul in care boala noastra ne poate tari inapoi in ceata groasa a depresiei si a resentimentelor.

Totul depinde de felul in care reactionam la propria furie. Daca tipam, injuram sau aruncam cu obiecte, ne vom distruge orice posibilitate de a ne imbunatati relatia sau locul de munca. Daca nu facem nimic si ne inabusim sentimentele de furie, vom deveni deprimati si plini de resentimente, si nici acest lucru nu va imbunatati situatia. Dar, daca facem o actiune pozitiva, menita sa imbunatateasca situatia, lucrurile pot lua o intorsatura mai buna; cel putin vom sti cand a venit timpul sa plecam si o vom putea face fara regrete.

Cateodata, singurul lucru pe care trebuie sa-l facem cu propriile sentimente este sa le simtim. Nu avem nevoie sa reactionam la ele. De exemplu, daca am pierdut pe cineva, vom simti tristete, si este posibil sa o simtim foarte mult timp. Tristetea se va duce atunci cand am suferit suficient. Nu ne putem permite sa lasam tristetea sa ne doboare intr-atat incat sa nu ne mai putem continua viata, dar trebuie sa ne asteptam ca ne va afecta. Poate ca vom avea probleme de concentrare sau ne va veni greu sa participam la activtati amuzante. Avem nevoie sa pastram un echilibru intre a nega propriile sentimente si a deveni coplesiti de ele; nu vrem sa mergem la nici una din aceste extreme. Aceasta pare a fi o idee destul de simpla – aproape ca se intelege de la sine – dar multi membri NA. spun, din propria experienta, ca este nevoie de ani de recuperare ca sa ajungem sa fim capabili sa pastram un echilibru mai tot timpul.

Astfel, Pasul Zece ne ofera libertatea de a simti propriile sentimente, ajutandu-ne sa vedem diferenta dintre a simti si a face.

93

· Exista momente in viata mea cand imi este neclara diferenta dintre sentimentele si actiunile mele? Dezvolta ideea.

BINE ŞI RĂU

Pasul Zece ne spune ca trebuie sa ne recunoastem greselile, de indata ce ne-am dat seama de ele. Se presupune asadar, ca ne dam seama atunci cand gresim, dar, adevarul este ca multi dintre noi nu ne dam seama – cel putin nu imediat. Avem nevoie de multa practica cu inventarul personal, ca sa devenim experti in constientizarea situatiilor in care gresim.

Haideti sa privim adevarul in fata! Atunci cand am intrat in recuperare, eram certati cu lumea din jurul nostru de ceva timp. Capacitatea noastra de supravietuire fusese redusa la un nivel de baza. Nu stiam prea bine cum sa comunicam cu ceilalti. Am inceput sa invatam asta in recuperare si, in timpul acestui proces am facut o multime de greseli. Multi dintre noi am trecut printr-o perioada in care am devenit foarte rigizi in ceea ce priveste valorile pe care ni le-am insusit in recuperare. Am aplicat aceasta rigiditate nu numai propriei persoane, dar si tuturor celor din jur. Credeam ca este principial si corect sa-i confruntam pe toti aceia al caror comportament era inacceptabil. Eram ipocriti si aroganti. Am gresit.

Sau, unii dintre noi, dupa ani si ani in care am fost pe post de pres pe care toti isi puteau sterge picioarele, am hotarit ca recuperarea ne cerea sa devenim indrazneti. Dar, am mers prea departe.

Aveam pretentia ca toata lumea sa se poarte cu noi perfect, tot timpul. Nimeni nu avea voie sa aiba o zi proasta sau sa nu ne raspunda la telefon. Toti trebuiau sa fie la dispozitia noastra, in orice moment, atunci cand aveam nevoie de sprijin emotional. Ceream cu furie sa fim tratati perfect in orice loc si circumstanta. Nu eram indrazneti. Eram imaturi si agresivi. Am gresit.

Putem sa sfarsim prin a gresi chiar si atunci cand altcineva ne face rau. Cum? Haideti sa zicem ca sponsorul nostru ne spune ceva care ne raneste. In loc sa-l confruntam pe sponsor in legatura cu asta, vorbim cu alti zece sau doisprezece prieteni NA. despre ceea ce sponsorul ne-a zis. Inainte ca saptamina sa se incheie, jumatate din membrii NA. din oras vorbesc despre ce lucru urat i-a spus un anumit sponsor unei anumite persoane pe care o sponsoriza – si asta daca povestea s-a pastrat in forma originala! Deci, situatia a debutat fara ca noi sa facem vreun rau, dar s-a sfarsit cu noi fiind responsabili pentru stirbirea reputatiei nasului nostru in cadrul programului NA. – chiar locul unde el are nevoie, ca si noi, sa i se permita sa faca greseli si sa progreseze in recuperare in propriul lui ritm.

· Au fost momente in recuperarea mea cand am gresit si nu mi-am dat seama de asta decat mai tarziu? Care sunt acele momente?

· In ce fel greselile mele imi afecteaza viata? Dar viata altora?

94

Este destul de greu sa ne dam seama atunci cand gresim iar recunoasterea greselilor poate fi o provocare si mai mare. La fel ca in Pasul Noua, trebuie sa avem mare grija sa nu facem si mai mult rau atunci cand ne recunoastem o greseala.

De exemplu, multi dintre noi ne dam seama ca am ranit pe cineva foarte apropiat, poate ca acea persoana a incetat sa ne mai vorbeasca, dar nu suntem foarte siguri ce am spus sau ce am facut gresit. In loc sa petrecem ceva timp analizand cu ce am fi putut gresi, sau in loc sa o intrebam pe acea persoana, hotaram ca putem acoperi toate posibilitatile cerandu-ne iertare la modul general: “Te rog sa ma ierti pentru tot ce am gresit fata de tine, de cand ne cunoastem”.

Pasul Zece ne cere sa petrecem ceva timp de reflectie personala pentru asemenea situatii. Daca analizam momentul in care atitudinea fata de noi a acelei persoane s-a schimbat si ne gandim si la comportamentul nostru chiar inainte de acel moment, sunt sanse mari sa ne dam seama cu ce am gresit. S-ar putea sa fie dureros sau jenant sa ne gandim la asta si cu siguranta vom avea nevoie de un efort considerabil dar, la fel sta treaba cu toti Pasii. Lenea este un defect de caracter ca oricare altul si nu ne putem permite sa ne lasam in voia ei. Totusi, daca suntem cu adevarat blocati si nu ne putem da seama cu exactitate ce am facut sau ce am spus gresit, nu se intampla nimic daca mergem la acea persoana si ii spunem ca am observat ca este suparata pe noi, ca ne pasa foarte mult de relatia noastra si ca vrem sa auzim ce are de spus. Celor mai multi dintre noi ne este frica de ceea ce vom auzi in astfel de situatii dar nu putem lasa frica sa ne opreasca de la a face Pasul Zece.

Mai este si alta cale prin care putem face ca incercarea de reparare a greselilor noastre sa fie total ineficienta: ne recunoastem greseala si imediat subliniem ce a facut cealalta persoana mai intai, provocandu-ne sa actionam asa cum am facut-o. De exemplu, sa spunem ca unul dintre copii nostri a avut un comportament nepotrivit iar noi am tipat la el si l-am jignit. Atunci cand ne recunoastem greseala, daca ii spunem copilului ca comportamentul lui ne-a facut sa ne purtam asa, tocmai i-am transmis un mesaj care justifica prima greseala si in acest fel gresim dublu.

Spre deosebire de procesul continut de la Pasul Patru pana la Pasul Noua, unde parcurgem evenimente din trecut, Pasul Zece are menirea de a ne tine in actualitate. Nu vrem sa lasam greselile neandreptate sa se adune. Avem nevoie sa incercam tot posibilul sa tinem pasul cu ceea ce facem.

Cea mai mare parte a efortului nostru va fi concentrat pe ajustarea constanta a perceptiilor. Daca descoperim ca am devenit negativi si ne plangem tot timpul, vom avea nevoie sa petrecem ceva timp gandindu-ne la lucrurile pentru care suntem recunoscatori. Avem nevoie sa fim atenti la felul in care reactionam atunci cand facem ceva gresit. Este oare primul nostru impuls acela de a ne gasi scuze?

Sustinem ca suntem victimele influentei negative a altcuiva, sau a propriei boli? Lasand toate scuzele la o parte, suntem responsabili pentru ceea ce facem. Poate fi foarte adevarat ca defectele noastre de caracter ne-au invins de data asta, dar, asta nu ne scuza comportamentul. Avem nevoie sa ne acceptam responsabilitatea si sa continuam sa consimtim sa ni se indeparteze toate aceste defecte de caracter.

95

· Ce inseamna pentru mine “ne-am recunoscut greselile, de indata ce ne-am dat seama de ele”?

· Au fost momente in recuperarea mea in care am inrautatit situatia incercand sa-mi repar greselile intr-un moment nepotrivit sau, dand vina pe altcineva pentru comportamentul meu?

Descrie.

· In ce fel recunoasterea greselilor, de indata ce mi-am dat seama de ele, ma ajuta sa-mi schimb comportamentul?

Pasul Zece subliniaza necesitatea continuarii inventarului personal si reafirma faptul ca facem asta in primul rand pentru a ne da seama cand gresim. Dar, cum putem recunoaste momentele in care gresim, daca nu avem si momente in care avem dreptate, ca si baza pentru comparatie?

Recunoasterea momentelor in care facem lucrurile asa cum trebuie si formarea valorilor personale fac parte din inventarul personal, ca si identificarea greselilor. Cei mai multi dintre noi avem probleme cu idea de a avea dreptate. Ne gandim la momentele cand am aparat cu ardoare vreo opinie, pentru ca stiam ca avem dreptate, dar, in lumina recuperarii, am ajuns sa intelegem ca nu aveam dreptate atunci cand “calcam in picioare” pe altcineva in vreo discutie. Sau, sa ne gandim la valorile personale.

Stim ca sunt bune pentru noi, dar daca insistam ca si altii sa traiasca dupa ele, nu mai avem dreptate, devenim ipocriti. Asa deci, cum putem deveni comfortabili cu idea de a avea dreptate? In primul si in primul rand, lucrand Pasii Sase si Sapte, ca sa nu permitem defectelor de caracter sa preschimbe actiunile noastre pozitive in actiuni negative. Apoi, trebuie sa ne dam seama ca va fi nevoie de timp, si de ceva greseli, ca sa fim pe deplin comfortabili cu noua noastra viata in recuperare.

· Au fost momente in recuperarea mea in care nu m-am simtit in largul meu sa recunosc ceva ce am facut bine? Descrie.

CÂT DE DES AR TREBUI S FACEM UN INVENTAR PERSONAL ?

Pentru ca telul nostru este acela de a constientiza încontinuu ceea ce se intampla cu noi, este de foarte mare ajutor daca, la sfarsitul fiecarei zile, lucram la Pasul Zece. Avem nevoie de consistenta rutinei zilnice pentru ca aceasta activitate sa devina un obicei si pentru a ne insusi principiile ei spirituale. Pe masura ce durata abstinentei noastre continue creste, de la zile la saptamani, la luni si la ani, descoperim ca inventarul personal a devenit o a doua natura. Descoperim ca verificarea continua a starii spirituale vine in mod natural, fara sa trebuiasca sa ne gandim prea mult la asta. Observam imediat atunci cand am pornit intr-o directie in care nu vrem sa mergem, sau cand suntem pe punctul de a face ceva care poate provoca rau. Devenim capabili de a ne corecta. Asa ca, frecventa inventarului personal poate sa depinda de propria experienta in recuperare. Poate ca la inceput unii dintre noi obisnuiam sa facem un inventar personal si la inceputul si la sfarsitul zilei, verificandu-ne astfel “temperatura” spirituala. Ideea este ca avem nevoie sa continuam sa facem asta pana devine un obicei, pana devine o a doua natura sa ne monitorizam continuu

96

propria recuperare si propria spiritualitate, sa observam imediat atunci cand “deraiem” si sa facem un efort sa schimbam situatia.

· De ce este important sa continuam sa facem inventarul personal pana devine o a doua natura?

UN INVENTAR PERSONAL

Urmatoarele intrebari se adreseaza diverselor domenii la care vrem sa ne uitam intr-un inventar personal. Poate ca vor fi si situatii in care sponsorul nostru vrea sa facem un inventar pentru un domeniu specific al vietii noastre, cum ar fi o relatie romantica sau comportamentul nostru la locul de munca, sau poate ca va avea si alte intrebari de adaugat la lista urmatoare. Este necesar sa ne consultam cu sponsorul nostru atunci cand parcurgem oricare Pas.

· Mi-am reafirmat astazi credinta intr-un Dumnezeu care ma iubeste si caruia Ii pasa de mine?

· Am cautat calauzirea Puterii mele Superioare astazi? Cum?

· Ce am facut astazi sa ma pun in slujba lui Dumnezeu si a oamenilor din jurul meu?

· Mi-a dat astazi Dumnezeu ceva pentru care pot fi recunoscator?

· Am credinta ca Puterea mea Superioara imi poate arata cum sa traiesc si cum sa ma pun in concordanta cu voia acestei Puteri?

· Am vazut vreunul din vechile tipare de comportament in viata mea astazi? Daca da, care ar fi acesta?

· Am fost astazi plin de resentimente, egoist, necinstit sau temator?

· Mi-am intins cumva singur capcana dezamagirii?

· Am fost bun si iubitor fata de toti?

· Mi-am facut griji pentru ieri sau pentru maine?

· Mi-am permis sa devin obsedat de ceva?

· Mi-am permis sa ajung prea infometat, furios, singur sau oboist?

· Ma iau prea in serios in orice domeniu al vietii mele?

· Sufar de vreo problema fizica, mintala sau spirituala?

· Am pastrat pentru mine ceva ce ar fi trebuit sa discut cu sponsorul meu?

· Am avut vreun sentiment extrem astazi? Care a fost acesta si de ce l-am avut?

· Care sunt domeniile vietii mele in care am probleme astazi?

· Care dintre defectele mele de caracter au jucat un rol in viata mea astazi? Cum?

· Mi-a fost frica astazi?

· Am facut ceva astazi ce as vrea sa nu fi facut?

· Sunt dispus sa ma schimb?

· A existat vreun conflict in oricare din relatiile mele astazi? Ce conflict?

· Imi pastrez integritatea personala in relatiile mele cu ceilalti?

· Astazi mi-am facut rau mie sau altora, fie direct sau indirect? Cum?

· Sunt dator cu scuze sau cu indreptarea greselilor?

97

· Unde am gresit? Daca as lua totul de la capat, ce as face diferit? Cum as putea sa fac sa fie mai bine data viitoare?

· Mi-am pastrat abstinenta astazi?

· Am fost bun cu mine insumi / insami astazi?

· Care au fost sentimentele pe care le-am simtit astazi? In ce fel am folosit aceste sentimente sa aleg actiuni care sa nu se abata de la principiile mele?

· Ce am facut sa le fiu de ajutor altora astazi?

· Ce lucruri am facut astazi , pentru care ma simt bine?

· Ce mi-a adus satisfactie astazi?

· Ce lucru am facut astazi pe care cu siguranta vreau sa-l repet?

· Am fost la o intalnire NA. sau am stat de vorba cu un alt dependent* in recuperare astazi?

· Care sunt lucrurile pentru care pot fi recunoscator astazi?

PRINCIPII SPIRITUALE

In Pasul Zece ne vom concentra pe autodisciplina, onestitate si integritate. Autodisciplina este esentiala pentru recuperare. Atunci cand eram robii patimii noastre nu eram concentrati decat asupra propriei persoane. Intotdeauna alegeam calea cea mai usoara, cedand impulsurilor si ignorind orice ocazie de maturizare. Daca a existat ceva in viata noastra care ne cerea un angajament oarecare, mai mult ca sigur ca respectam acel angajament doar daca nu era prea greu, daca nu statea in calea propriilor placeri, sau daca se intampla sa avem chef.

Auto-disciplina in recuperare ne cere sa facem anumite lucruri, indiferent daca avem sau nu chef. Avem nevoie sa mergem la intalniri in mod regulat chiar daca suntem obositi, ocupati, daca ne distram sau daca suntem cuprinsi de disperare. Avem nevoie sa mergem la intalniri in mod regulat chiar si atunci, in special atunci, cand simtim ostilitate fata de ceea ce ni se cere in recuperare. Mergem la intalniri, ne sunam sponsorul si lucram cu altii tocmai pentru ca am hotarit ca vrem recuperarea in NA. si toate aceste actiuni ne vor ajuta sa ne asiguram recuperarea continua. Cateodata facem toate acestea cu entuziasm. Cateodata este nevoie de toata vointa pe care o putem aduna ca sa le continuam.

Cateodata ele devin o parte atat de obisnuita a existentei noastre zilnice, incat aproape nici nu mai constientizam ca le facem.

· De ce este principiul auto-disciplinei necesar in acest Pas?

· In ce fel practicarea principiului auto-disciplinei in acest Pas imi afecteaza intregul proces de recuperare?

Principiul onestitatii isi are originea in Pasul Unu si este indeplinit in Pasul Zece. De obicei, in punctul acesta al recuperarii, suntem de-a dreptul fascinati de amploarea si adancimea pe care o capata onestitatea noastra. Daca inainte eram onesti in retrospectiva, fiind capabili sa ne recunoastem motivele mult dupa incheierea unei situatii, acum suntem

98

capabili sa fim onesti cu noi insine si despre noi insine in timp ce situatia este inca in desfasurare.

· In ce fel constientizarea propriilor greseli (onestitatea) ma ajuta sa-mi schimb comportamentul?

Principiul integritatii poate fi destul de complex, dar mai mult decat oricare, este cel care ne da capacitatea de a practica celelalte principii. De fapt, integritatea inseamna a sti ce principii avem nevoie sa punem in practica intr-o situatie data, si in ce masura. De exemplu, mergem la o intalnire

NA. si, in timp ce bem o cafea afara, cei din grupul in care ne aflam incep sa barfeasca despre un alt membru NA. care nu este de fata. Hai sa zicem ca discuta despre sotia celui mai bun prieten al nostru, cum ca aceasta ar avea o aventura, iar noi stim deja acest lucru, pentru ca cel mai bun prieten al nostru ne-a spus-o cu o seara inainte. Probabil ca ne va trebui toata integritatea de care dispunem ca sa stim ce avem de facut intr-o astfel de situatie. Deci, care sunt principiile spirituale de care avem nevoie aici? Onestitate? Toleranta? Respect? Stapanire? Probabil ca primul nostru impuls ar fi sa ne repezim sa condamnam barfa, pentru ca stim cat de mult il va afecta pe prietenul nostru sa stie ca o asemenea problema personala este discutata in public. Dar, poate ca facand acest lucru nu facem decat sa confirmam barfa, provocandu-i astfel prietenului si mai mult rau, sau, poate ca pozand in aparatori atat de avantati, sfarsim prin a-i umili pe cei implicati in discutie. De cele mai multe ori nu este nevoie sa dovedim ca avem integritate prin confruntarea unei situatii cu care nu suntem de acord. Sunt si alte lucruri pe care le putem face in asemenea situatii. Putem incerca sa schimbam subiectul, sau ne putem scuza si plecam de acolo. Oricare dintre aceste alegeri va transmite un mesaj subtil despre ceea ce simtim si, in acelasi timp, ne va permite sa nu ne tradam principiile si sa ne menajam prietenul pe cat posibil.

· In ce situatii in propria recuperare a fost necesar sa practic principiul integritatii?

· Cum am reactionat eu?

· Cand m-am simtit bine cu propria mea reactie si cand nu?

MERGÂND MAI DEPARTE

Unul dintre cele mai minunate lucruri la Pasul Zece este ca, cu cat il lucram mai mult, cu atat mai putin vom avea nevoie de a doua jumatate a pasului. Cu alte cuvinte, nu vom mai gresi atat de des.

La intrarea in recuperare, cei mai multi dintre noi nu fuseseram capabili niciodata sa avem o relatie de lunga durata, si, cu siguranta, nici o relatie in care sa ne rezolvam conflictele intr-o maniera sanatoasa si cu respect reciproc. Unii dintre noi am avut certuri crancene cu ceilalti, iar atunci cand certurile se terminau, nu vorbeam niciodata despre problemele care dusesera la conflict. Altii, aflati la cealalta extrema, nu ii contraziceam niciodata pe cei mai buni prieteni sau pe cei din familie. Parea mai usor sa

99

ne pastram distanta decat sa riscam sa generam un conflict caruia ar fi trebuit sa-i facem fata mai apoi. In cele din urma, unii dintre noi pur si simplu ne indepartam de orice relatie in care se ivea vreun conflict. Nu conta cat de mult raneam cealalta persoana; parea mai usor decat sa ne confrontam cu problema si sa construim o relatie mai puternica.

Pasul Zece ne da posibilitatea sa avem relatii pe termen lung, relatii de care avem atata nevoie. Pana la urma, depindem unii de altii cu propria viata. Cei mai multi dintre noi simtim ca avem o legatura puternica cu alti oameni pe care i-am intalnit in D.A. si care au ramas in program. Am facut multe lucruri impreuna: ne-am sponsorizat unii pe altii, uneori am impartit locuintele, uneori ne-am casatorit unii cu altii, alteori am divortat. Am sarbatorit impreuna momente marcante ale vietii noastre: nasteri, absolviri, achizitionarea unei case, promovari si aniversari ale recuperarii. Am fost alaturi unii de altii atunci cand am suferit pierderi si ne-am alinat unii pe altii in momentele dureroase ale vietii. Ne-am atins vietile unii altora si avem deja un trecut comun. Suntem o comunitate.

Cu faptul ca invatam sa ne recunoastem greselile, vine si o libertate care este diferita de tot ceea ce am simtit inainte. Devine un lucru atat de normal pentru noi sa admitem atunci cand gresim, incat ne intrebam de ce ni s-a parut vreodata ca este atat de inspaimantator. Probabil ca ne era atat de frica pentru ca ne simteam atat de neadecvati incat admiterea unei greseli parea ca ne va dezvalui cel mai ascuns secret: propria inferioritate. Dar, parcurgind Pasii si descoperind ca nu eram deloc inferiori, ca aveam tot atata valoare ca si ceilalti, admiterea greselilor nu ni s-a mai parut atat de devastatoare.

Am inceput sa ne simtim completi.

· In ce fel Pasul Zece ma ajuta sa traiesc in prezent?

· Ce s-a schimbat la mine ca rezultat al parcurgerii Pasului Zece?

Parcurgerea acestui Pas ne da posibilitatea sa capatam mai mult echilibru si mai multa armonie in vietile noastre. Descoperim ca sunt mai dese momentele in care ne simtim fericiti si senini. Momentele in care nu ne simtim in apele noastre devin atat de rare incat, atunci cand se intampla, se declansaza imediat semnalul de alarma ca ceva nu este in ordine. Facand inventarul personal, vom identifica imediat cauza discomfortului nostru.

Libertatea personala a carei constructie a inceput odata ce am inceput sa lucram Pasii, produce o crestere semnificativa a alegerilor si a optiunilor. Avem libertatea totala de a crea orice fel de viata vrem pentru noi insine. Incepem sa cautam intelesul si telul in viata noastra. Incepem sa ne intrebam daca stilul de viata pe care l-am ales ii ajuta pe dependenti*i care inca mai sufera sau daca face ca lumea sa fie un loc mai bun in vreun fel.

In Pasul Unsprezece vom gasi ceea ce cautam.