Cele trei dimensiuni ...
Credeam ca problema mea se refera la relatile cu ceilalti si ca acolo trebuie sa actionez la început.
Am încercat asta ani de zile și nu a funcționat. Încercam să îndrept lucrurile cu soția mea și următorul lucru care era că aveam probleme cu slujba. Îndreptam lucrurile cu serviciul meu și apoi aflam că îmi pierd mașina. Îndreptam lucrurile cu mașina, apoi aflu că soția mea a plecat. Și nu am reușit niciodată să înțeleg asta
Vin la A.A. și ei spun să ne îndreptăm din interior spre exterior. Spun, acesta este o muncă interioară. Ei spun, să uităm de cercul exterior și să îndreptăm lucrurile mai întâi cu Dumnezeu. Spun, dacă vei îndrepta spiritualul, atunci mentalul și fizicul vor deveni automat în regulă. (p. 64, par. 4) Așa că au spus faceți pașii unu, doi și trei. Am făcut primii trei pas și m-am înțeles cu Dumnezeu. Și asta chiar facem. Ne recunoaștem neputința. Vom vedea nevoia unei Puteri mai mari decât noi. Luăm decizia de a ne lăsa voința și viața în grija şi îndrumarea acelei Puteri. Îndreptăm lucrurile cu Dumnezeu. Dezvoltăm relația potrivită. El este Directorul. Vom fi adepții unei schimbări. Asta e ceea ce facem în Unu, Doi și Trei, ne înțelegem corect cu Spiritul. Când facem asta, în interior, începem să ne îndreptăm. Și acum că avem o relaţie corectă cu Dumnezeu, că ne-a îndepărtat suficient de sine/ego încât să începem să ne uităm la noi înșine.
Așa că facem pașii patru, cinci, șase și șapte și ajungem direct în mintea noastră. Începem să vedem ce ne blochează. Începem să vedem ce trebuie să schimbăm. Începem să lucrăm în acea zonă și începem să schimbăm acele lucruri. Gândirea noastră începe să se îndrepte. Asa ajung să îndrept lucrurile în primele două dimensiuni.
Deja ma simt destul de bine. Dar acum, dacă vreau să mă simt complet bine, trebuie să fac altceva pentru a scăpa de rușine, frică, vinovăție și remuşcări asociate cu acele lucruri pe care le-am făcut în trecut. Întotdeauna am știut că modul în care faci asta este să faci o restituire/reparaţie de aceeaşi măsură. Pentru a găsi pe cine am rănit și apoi pentru a repara acele lucruri pe care le-am făcut în trecut. În timp ce fac asta, frica asociată cu ea începe să dispară. Vina asociată, remuşcările asociate cu ea încep a disparea.
Cartea noastră este completă. Pașii noștri sunt totali. Cartea îmi spune că acesta este un design pentru viață. (p. 15, alin. 2; p. 28, alin. 2; p.81, alin. 3) Sobrietatea chiar nu are nimic de-a face cu asta. Acesta este un design pentru viață care funcționează cu adevărat. Acum, dacă pot să îndrept lucrurile prin Opt și Nouă cu lumea și oamenii din ea, atunci voi fi din nou o ființă umană completă, întreagă. Mă voi simţi bine în toate cele trei dimensiuni ale vieții. Mulțumim lui Dumnezeu pentru pașii opt și nouă.
... şi a patra dimensiune
Am făcut opt și Nouă. Am îndreptat lucrurile cu Dumnezeu, cu propriile noastre minți și cu alți oameni. Pentru majoritatea dintre noi, aceasta este pentru prima dată când viețile noastre sunt în regulă în toate cele trei dimensiuni ale vieții. Și ne vom simți bine.
Ni s-a promis, încă de la început, că procesul prin care trecem ne va recupera. Ni s-a promis la început că dacă vom crede, ceea ce am făcut în Doi, și dacă am lua o decizie, ceea ce am făcut în Trei și apoi, dacă am lua măsuri, ceea ce am făcut în Patru până la Nouă, atunci am obține anumite rezultate din această acțiune. Ca rezultat al acestor primii nouă pași, ne putem aștepta la anumite lucruri de la ei. Acele anumite lucruri încep de la partea de jos a paginii optzeci și trei. Ne referim la ei ca promisiunea. Sunt ceea ce ne putem aștepta să primim de la primii nouă paşi.
(p. 83, alin. 4; p. 84, alin. 1-2) „Dacă ne străduim în această fază a dezvoltării noastre, vom fi uimiți înainte de a ajunge la jumătatea drumului. Vom cunoaște o nouă libertate și o nouă fericire. Nu vom regreta trecutul și nici nu dorim să închidem ușa cătzre el. Vom înțelege (sus p. 84) cuvântul seninătate și vom cunoaște pacea. Indiferent cât de jos am ajuns, vom vedea cum experiența noastră poate aduce beneficii altora. Acel sentiment de inutilitate și de autocompătimire va dispărea. Ne vom pierde interesul pentru lucrurile egoisteși să vom câștiga interes pentru semenii noștri. Egocentrismul va dispărea. Întreaga noastră atitudine și viziune asupra vieții se vor schimba. Frica de oamenii și nesiguranța economică ne vor părăsi. Vom ști intuitiv cum să gestionăm situațiile care ne-au dezamăgit. Ne vom da seama brusc că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putea face pentru noi înșine.
„Sunt aceste promisiuni extravagante? Credem că nu. Ele se împlinesc uneori repede...' (Aceasta este experiența spirituală) „...alteori încet” (Aceasta este trezirea spirituală) Întotdeauna se vor concretiza dacă îi lucrăm.
Dacă lucrăm acești primi nouă pași, vom avea o experiență spirituală sau o trezire spirituală, care este suficientă pentru o schimbare a personalității necesară pentru a ne recupera. (p. 569, alin. 1) Acestea sunt schimbările care vor avea loc ca rezultat al primilor nouă Pași. Și nu trebuie să faci decât una lucru pentru a le obține. Trebuie să faci un singur lucru pentru a obține aceste promisiuni și acela este să lucrezi pentru ele.
Am mers într-un spital nu de mult. Un coleg A.A. Membrul AA stătea acolo și vorbea cu un tip întins în pat. În loc de a vorbi cu el, îi citea promisiunile din carte. Am spus, ai citit ce s-a întâmplat înainte de promisiuni? Și el a spus, nu. Apoi am spus, la naiba, cum te aștepți să le obţină. Există o prevedere, și anume: dacă lucrăm pentru ele.
Promisiunile sunt întotdeauna după ce se întâmplă ceva. Nu o să primești niciodată mai întâi și apoi să faci. Tu faci și apoi îl primești.
Pe măsură ce lucrăm acești pași și îi facem parte din viața noastră vom vedea că aceste promisiuni vor avea loc în viața noastră. Dacă citiți promisiunile, puteți vedea că niciuna dintre ele nu se ocupă de corp fizic deloc. Fiecare promisiune acolo se referă la o stare a minții. Cu siguranță, dacă am primit aceste promisiuni în viaţa noastră, atunci am suferit o schimbare a personalității. Am devenit oameni absolut diferiți.
Dr. Silkworth ne-a spus la început, când suntem treji, suntem neliniştiţi, iritabili şi nemulţumiţi până când vom putea experimenta din nou sentimentul de ușurință și confort care vine deodată prin a lua câteva băuturi. (p. xxvi, par. 5) Am căutat acel sentiment de ușurință și mângâiere toată viața.
Aș vrea să citesc din nou promisiunile pentru că vreau să le adaug cîteva cuvinte. Cuvintele pe care vreau să le adaug sunt: ori de câte ori am băut alcool.
La început, când alcoolul, era prietenul meu, când m-a făcut mult mai înalt decât sunt astăzi, când m-a făcut mai frumos, m-a făcut Fred Astaire pe ringul de dans și, din nou, cea mai mare dragoste din lume pe bancheta din spate a unui Chevrolet '36, acesta este felul în care mă simțeam de fiecare dată când beam alcool.
Ori de câte ori am băut alcool, am cunoscut o nouă libertate și o nouă fericire.
Ori de câte ori am băut alcool, nu am regretat trecutul și nici nu am dorit să închid uşa către el.
Ori de câte ori am băut alcool, am înțeles cuvântul seninătate și am cunoscut pacea.
Ori de câte ori beam un pahar de alcool, indiferent cât de jos am ajuns, vedeam cum experiența mea i-ar putea ajuta pe alții. (râsete)
Ori de câte ori beam alcool, acel sentiment de inutilitate și autocompătimire dispărea.
Ori de câte ori am băut un pahar de alcool, mi-am pierdut interesul pentru lucrurile egoiste și am câștigat interes pentru semenii mei.
Ori de câte ori beam alcool, egocentrismul dispărea.
Ori de câte ori beam alcool, întreaga mea atitudine și viziunea asupra vieții se schimbau.
Ori de câte ori am băut alcool, frica de oameni și de nesiguranța economică dispărea.
Ori de câte ori am băut alcool, ştiam intuitiv cum să gestionez situațiile care înainte mă dezamăgeau.
Ori de câte ori beam alcool, îmi dădeam deodată seama că alcoolul face pentru mine ceea ce nu puteam face pentru mine.
Și mi-a plăcut ce a făcut pentru mine, de aceea am băut. Alcoolul mi-a dat acel sentiment de ușurință și confort la început.
Primii Nouă Pași din programul „Alcoholic Anonymous” îmi oferă același sentiment identic de ușurință și confort pe care obișnuiam să-l primesc din consumul de alcool.
Nu este grozav? Că pot lucra primii nouă pași și pot obține toate lucrurile bune pe care le-am primit de la alcool la început, totuși în același timp, nu primesc niciunul dintre lucrurile rele.
Nu am fost niciodată băgat în închisoare pentru că am lucrat la primii nouă pași din „Alcoolicii Anonimi”. (râsete) Nu am vomitat niciodată peste primii nouă pași din „Alcoolicii Anonimi”. Acesta este adevăratul miracol al „Alcoolicilor Anonimi”.
Acesta este miracolul, că putem obține același lucru din primii nouă paşi pe care i-am folosit pentru a scăpa de alcool. Ne simțim bine și prin urmare, nu mai trebuie să bem alcool pentru a obține acele lucruri. Aceasta este ceea ce înseamnă Pașii în viața noastră. Aceasta este schimbarea de personalitate suficientă pentru a ne recupera. Astăzi, putem fi treji. Putem fi fericiți. Putem fi pașnici. Putem fi liberi. Putem fi senini. Nu trebuie să ne facem griji. Asta îmi dădea alcoolul înainte să se întoarcă împotriva mea și să mă omoare. Până acum în șaptesprezece ani, primii nouă Pași nu s-au întors niciodată împotriva mea. Nu văd unde m-au rănit vreodată în vreun fel. Singurul lucru pe care l-au făcut vreodată a fost să-mi dea beneficii în viața mea.
Am sentimentul de ușurință și confort (p. xxvii, par. 1) pe care l-am căutat mereu toată viața lucrând primii nouă Pași. Asta am folosit pentru a scăpa de alcool. Asta obțin unii oameni din mâncare. Asta obțin unii oameni din alte tipuri de droguri. Asta e ceea ce unii oameni obţin din sex. Nu trebuie să ne complacem în acele lucruri pentru a obține acel sentiment de ușurință și confort. O putem face cu primii nouă pași. Acesta este mesajul real al „Alcoolicilor Anonimi”.
Trebuie să mergem mai departe. Acest lucru ne duce la ultimii trei pași. De două ori în această carte s-a vorbit despre a patra dimensiune a existenței. Există a patra dimensiune a vieții despre care mulți dintre noi nu știam că există. (p. 8, alin. 3 p. 25, alin. 2) Cred că aceasta este ceea ce putem numi o viață grozavă. Dacă ai fi trecut prin ceva din lucrurile prin care am trecut noi alcoolicii, merităm o dimensiune mai bună a vieţii.
Sunt oamenii care nu au folosit programul. Sunt cei dintre noi din Alcoolicii Anonimi cărora le lipsește cu adevărat această a patra dimensiune a vieţii. Nu trebuie să mai bem și asta e tot și ne oprim. Dar există mult, mult mai mult, dincolo de primii nouă Pași.
Totul în viață fie se îmbunătățește, fie se înrăutățește. Nimic în natură nu rămâne exact la fel. Uită-te la un copac frumos afară. Acel copac crește mereu, crește, crește. Când nu mai crește, începe să moară. Se deteriorează indiferent dacă îl vedem sau nu. La fel și în viață. Fie vom crește, fie ne vom întoarce.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu