NATURA EMOTIILOR

  Natura emoțiilor

Subiectul este abordat mai întâi serios în Pasul 4 al Cărții Mari și extins mai târziu în 12&12:

1 - În Cartea Mare, suntem chemați să facem un inventar moral al nostru, al „defectelor din alcătuirea noastră care ne-au cauzat eșecul” (p. 64). În inventarul eșantion furnizat, aceste defecte gravitează în jurul emoțiilor de furie, resentimente și frică. Aceasta implică trei lucruri: în primul rând, că unele emoții sunt centrale în viața morală; în al doilea rând, că pot deveni defecte; și în al treilea rând, că sunt supuse evaluării morale.

2 - Ni se spune, de asemenea, că inventarul nostru moral are un scop spiritual general și transcendent: de a îndepărta lucrurile care ne-au „blocat” de la o relație corectă cu Dumnezeu (Big Book, pp. 64, 71; 12&12, S3, p. 34) . Aceste lucruri implică defecte de caracter („defecte ale caracterului nostru”), cum ar fi a fi „egoist, necinstit, egocentric” (Big Book, p. 67) și de emoție 9frica, vinovăție, rușine). Rezultă deci că unele emoții sunt supuse și evaluării spirituale. Sunt spirituale și morale. Ele implică mai întâi relația noastră cu Dumnezeu și, implicit, modul în care aceasta afectează relația noastră cu ceilalți.

3 - Aceasta face ca spiritualul să fie temeiul moralului. Prin urmare, citim că atunci „Când boala spirituală este depășită, ne îndreptăm mental și fizic” (Big Book, p. 64). Implicația este că suntem bolnavi emoțional pentru că suntem bolnavi spiritual. Sănătatea emoțională este o funcție a sănătății spirituale și decurge din aceasta. Acest lucru implică în continuare, așa cum vom explora mai jos, că soluția la responsabilitățile noastre emoționale, în ceea ce privește problema noastră cu băutura, este fundamental de natură spirituală.

Cum apar emoțiile

Modul în care trebuie să facem un inventar al emoțiilor noastre reflectă înțelegerea implicită a cărților (Big Book si 12&12) despre modul în care acestea apar în noi:

...

  Trebuie să examinăm situații specifice în ceea ce privește modul în care vedem că acele situații afectează lucrurile care sunt importante pentru noi. Cartea Mare enumeră lucruri precum stima de sine, mândria, buzunarele, ambițiile, securitatea și relațiile personale sau sexuale (pag. 64-66). Cele 12 și 12 le extind (adăugând, de exemplu, „prestigiu” și „putere”, p.114) și le încorporează într-o formulă mnemonică la îndemână care evidențiază cele trei domenii principale în care se încadrează: „sex, securitate și societate” (S4, p. 42), unde „securitatea” reprezintă atât cea de tip material, cât și cea psihologică.

  În primul exemplu dat în Big Book, Bill listează un coleg de muncă („Dl. Brown”) ca una dintre persoanele pe care le deranjează. El enumeră trei cauze: „Atenția lui pentru soția mea”, „I-a spus soției mele despre amanta mea”, „s-ar putea să-mi ia slujba la birou”. Alături de fiecare dintre aceste cauze, Bill enumeră lucrurile care au fost afectate: „relațiile sale sexuale”, „stima de sine” și „securitatea”. Înscrisă între paranteze după acestea este „frica”, a treia emoție (pe lângă furie și resentimente) care rezultă din interacțiunea dintre „cauză” și „afecte”. Acest model este duplicat în celelalte trei exemple date (care implică doamna Jones, soția lui Bill și angajatorul lui Bill).

  De aici rezultă două implicații. În primul rând, că, dacă reacționăm emoțional la o situație, trebuie să fie ceva în joc pentru noi. În al doilea rând, că modul în care percepem acel lucru ca fiind afectat trezește emoția. De asemenea, rezultă logic că, dacă ceva este important pentru noi, orice situație pe care o percepem că are un impact negativ asupra lui va stârni o emoție negativă în noi. În schimb, dacă percepem că are un impact pozitiv, va trezi o emoție pozitivă. În mod similar, mai rezultă că, cu cât lucrul este mai important și/sau impactul perceput este mai mare, cu atât emoția rezultată este mai puternică. În schimb, dacă nu este ceva de care ne pasă, atunci nu există nimic care să aibă impact și nicio emoție care să fie trezită. Vom fi indiferenți emoțional.

Dacă, așa cum face el inițial, Bill se concentrează pe ceea ce Brown și alții au făcut, el va face doar ceea ce am făcut noi toți când am băut. Îi va învinovăți pe alții pentru felul în care se simte. Face asta cu celelalte trei persoane pe care le enumera. El le face inventarul. Dar, desigur, inventarul este al nostru, al ceea ce este în neregulă cu noi. Subliniind necesitatea unei schimbări a percepției, Cartea Mare continuă sugerând că Bill trebuie să se întoarcă la lista sa și să o privească „dintr-un unghi cu totul diferit” (p.66). La început, tot ce avem este tendința de a vedea este ce este în neregulă cu lumea și cât de des ne-au greșit oamenii, dar că, dacă asta este tot ce vedem, vom continua să ne simțim nedreptățiți și, prin urmare, furioși. Analizând mai profund, „am început să vedem că lumea și oamenii ei ne-au dominat cu adevărat”, că concentrându-ne pe răul pe care ni l-au făcut, real sau imaginat, le permiteam să ne controleze emoțional. Dacă ar fi să fim eliberați de resentimentele noastre, trebuia să ne concentrăm asupra propriilor noastre răspunsuri defectuoase la acele greșeli. Scopul inventarului nostru este să vedem unde suntem de vină (ibid., p. 67) și cum suntem responsabili pentru emoțiile pe care le simțim.

  Înțelegerea emoțiilor derivă din implicațiile de mai sus din inventarul eșantionului Big Book și pasajele aferente din Pasul 4 din 12&12. Se sprijină pe opera filosofului și psihologului contemporan Robert C. Roberts, a cărui conceptualizare a unei emoții ca o „construcție bazată pe preocupări” se aliniază cu explicația găsită în aceste două texte și pune bazele unei înțelegeri clare a sobrietății emoționale.

...

Cu toate acestea, punctele pe care le-am menționat în introducerea noastră sunt valabile. 

În primul rând, obiectivul pe termen lung al AA nu este doar sobrietatea fizică, ci și emoțională. Și numărul doi, înțelegerea despre sobrietatea emoțională depinde în mod logic de viziunea asupra emoțiilor. Dacă, așa cum am argumentat, această viziune este în consonanță cu cea a unei interpretări bazate pe preocupări, atunci rezultă că sobrietatea emoțiilor noastre este o funcție a sobrietății celor două componente constitutive ale lor: lucrurile pe care tindem să le prețuim și modalitățile prin care avem tendința să le privim afectând cursul vieții noastre de zi cu zi.

1 - 12&12 sugerează cum ar putea fi înțeleasă sobrietatea în acest fel prin utilizarea a doi termeni ca sinonimi cu emoția corectă. Acestea sunt „echilibru”, ca în „echilibrul emoțional” (p. 46, 85, 88, 91, 92, 103, 121) și „stabilitatea”, ca în „stabilitatea emoțională” (p. 116). Acest lucru este în concordanță cu opinia celor 12&12 că problema noastră nu sunt instinctele noastre, ci excesul și dereglarea care le distorsionează și le direcționează greșit. Echilibrul implică absența extremelor (fie de exces sau deficiență), iar stabilitatea absența dereglării, extremele și dereglarea fiind condiții adverse care ne afectează negativ preocupările și percepțiile și sunt astfel simptomatice ale bolii emoționale. Echilibrul și stabilitatea implică în schimb prezența constanței, echilibrului, măsurării, proporției, reținerii. Ca să nu interpretăm cele două cuvinte pur în termeni de psihologie seculară, 12&12 continuă să explice că, atunci când ne-am dezvoltat și mai mult, am descoperit că cea mai bună sursă posibilă de stabilitate emoțională a fost Dumnezeu însuși (p. 116)

2 - Acest lucru plasează în mod clar sobrietatea emoțională în contextul trezirii noastre spirituale. De fapt, deși o menționează o singură dată, 12 și 12 fac din sobrietatea emoțională cea mai înaltă expresie practică a acestei treziri, legând-o de „bucuria de a trăi”, genul de dăruire care nu cere recompense și tipul de iubire care vine odată cu nicio etichetă de preț pe el (pag. 106). Prezentând Pasul 12, descrie cum, după ce am avut o trezire spirituală ca rezultat al celor 11 Pași precedenți, începem să practicăm principiile lor nu numai în ceea ce privește băutura, ci și în toate domeniile vieții noastre de zi cu zi. Purtăm mesajul trezirii noastre spirituale trăind-l și îl trăim tocmai pentru ca noi și toți cei din jurul nostru să găsim sobrietate emoțională (p. 106).