PAGINA 62 DIN BIG BOOK

BOALA SPIRITUALĂ - "self-will run riot."

Expresia în contextul Marii Cărți a Alcoolicilor Anonimi se referă la celebrul concept de „voinţă proprie care face ravagii”. Este folosită pentru a descrie o stare de egoism extrem, egocentrism și convingerea iluzorie că un individ poate controla lumea și oamenii din jurul său.

Expresia apare la pagina 62 din Capitolul 5 („Cum funcționează”): „Egoism – egocentrism! Aceasta, credem noi, este rădăcina problemelor noastre... alcoolicul este un exemplu extrem de încăpățânare egoistă exagerată, deși de obicei nu crede asta.”

Ce înseamnă
În contextul programului de recuperare în 12 pași, „încăpățânarea proprie se dezlănțuie” reprezintă:

- Egoul în suprasolicitare:
Alcoolicul se comportă ca și cum ar fi un „actor care vrea să conducă tot spectacolul”, încercând să gestioneze oamenii și circumstanțele.

- Un ciclu al haosului: Atunci când realitatea nu reușește să se supună voinței alcoolicului, acest lucru duce la resentimente, furie și anxietate.

- Rădăcina problemei: Alcoolul este văzut doar ca simptom; adevărata boală de bază este această mentalitate negestionabilă, egocentrică.

(BOALA)

Soluția Conform Cărții Mari: singura modalitate de a opri voinţa proprie este să nu te mai „joci de-a Dumnezeu” și să-ți încredințezi voința unei „Puteri mai mari decât tine însuți”.

(SPIRITUALĂ)

-----------
Soluția din Marea Carte se concentrează pe trezirea spirituală și conectarea la o putere superioară propriei persoane. Textul prezintă practica spirituală ca fiind esențială pentru depășirea egoului (voinţa proprie). Dumnezeu înțelege provocările și oferă o direcție pe care încăpățânarea egoistă nu o poate face, conform paginii 62.

AA nu prescrie credințe religioase specifice, ci pune accentul pe dezvoltarea unei conexiuni spirituale. Aplicarea practică implică înlocuirea deciziilor bazate pe interesul personal cu decizii aliniate principiilor spirituale. În loc să se întrebe „Ce vreau?”, persoana în recuperare se gândește: „Care este lucrul corect de făcut?”

-----------
Recuperare versus abstinenţă

Pagina 62 subliniază o distincție importantă între a fi abstinent și a fi în recuperare. Abstinenţa se referă la a nu consuma alcool. Recuperarea reprezintă o transformare mai amplă a tiparelor de gândire, a comportamentelor și a relațiilor.

Cineva își poate menține abstinenţa funcționând pe baza unor motivații egoiste. Relațiile rămân tulburi, furia persistă, manipularea continuă - situația de „beție uscată”. Adevărata recuperare implică o muncă activă pentru a depăși egoismul prin cei doisprezece pași, întâlniri, practici spirituale și serviciu.

Practică zilnică și progres
Depășirea egoismului necesită atenție zilnică. Mulți membri dezvoltă rutine de dimineață, inclusiv rugăciune, meditație și stabilirea intențiilor. Practicile de seară implică revizuirea zilei și planificarea modificărilor acolo unde este necesar.

Conceptul de „progres, nu perfecțiune” se regăsește în întreaga filozofie AA. Scopul nu este altruismul perfect, ci menținerea conștientizării și depunerea unui efort constant. Atunci când apar greșeli, procesul implică recunoașterea lor și reluarea angajamentului față de principiile spirituale ale programului.

Natura continuă a recuperării
Mesajul de la pagina 62 subliniază faptul că munca de recuperare nu se termină niciodată. Riscul ca încăpățânarea egoistă (voinţa proprie) să se reafirme rămâne prezent indiferent de durata sobrietății. Aceasta explică de ce membrii AA de lungă durată continuă să participe la întâlniri și să lucreze la etapele de recuperare ani de zile.

Defectele de caracter necesită o gestionare continuă. Diferența în recuperare constă în existența instrumentelor necesare pentru a aborda provocările fără alcool și în conștientizarea modului în care egoismul contribuie la dificultăți. Recuperarea prezintă creșterea personală ca pe o călătorie, mai degrabă decât ca pe o stare fixă.

Succesul nu se măsoară doar prin durata abstinenţei, ci prin calitatea generală a vieții, sănătatea relațiilor și capacitatea de a trăi conform principiilor spirituale, mai degrabă decât impulsurilor egoiste. Înțelegerea faptului că alcoolismul implică tipare caracteristice de gândire egocentrică influențează modul în care este abordată recuperarea.

will and grace

Am auzit de multe ori în ședințe oameni care își împărtășesc confuzia cu privire la „cum știu care este voia mea și care este voia lui Dumnezeu?”.
De-a lungul anilor, mi-am pus și eu de mai multe ori această întrebare.
Dar Cartea cea mare - foaia de parcurs pentru a trăi abstinent - o face simplă și clară pentru mine:
"... Este ușor să renunțăm la programul spiritual de acțiune și să ne odihnim pe laurii noștri. Ne îndreptăm spre probleme dacă o facem, căci alcoolul este un dușman subtil. Nu suntem vindecați de alcoolism. Ceea ce avem cu adevărat este o grațiere zilnică cu menținerea condiției noastre spirituale. Fiecare zi este o zi în care trebuie să ducem viziunea voinței lui Dumnezeu în toate activitățile noastre. „Cum pot să-ți slujesc cel mai bine voia Ta (nu a mea).” Acestea sunt gânduri care trebuie să meargă în permanență cu noi. Putem să ne exercităm puterea voinței de-a lungul acestei linii pe care o dorim. Este utilizarea corectă a voinței ... "(Cartea mare, Capitolul șase, pag. 85)
Harul este darul primit de alinare a alcoolismul meu - și în cele din urmă a obsesiei mele de sine - printr-o putere mai mare decât mine. Folosirea corectă a voinței mele, atunci când este aplicată harului lui Dumnezeu, este să-l valorific - în întregime: intuiția, gândurile mele, experiența mea, emoția mea - și să folosesc darul abstinenței mele și al acestui mod de viață pentru a fi de folos pentru alții.
Nu doar la întâlniri. În fiecare domeniu al vieții mele.
Pentru a reintegra în lume nu pe copilul bolnav și răsfățat, care pot fi uneori, nici bețivul activ, nici bețivul uscat ... ci omul abstinent, cu o abstinență senină, pentru ca abstinența este pentru mine astăzi mai mult decât abstinența fizică. (Cu siguranță, totul începe cu abstinența fizică. Toate celelalte sunt inutile fără ea. Dar eu aspir să trăiesc aceste principii dincolo de a mă lăsa doar de băut - ironia, desigur, este faptul că trăind aceste principii este tocmai ceea ce mă ajută să nu beau. Pare să fie o aspirație înaltă - și la prima vedere poate este - dar este și modul în care un bețiv menține echilibrul și creează ziduri împotriva atragerii gândirii auto-obsesive - care se află atât de des la baza justificării să bem din nou.)
În altă parte, se spune, referindu-se la cei 12 pași, "... ce pretenții! Nu pot face asta!"
Încercând să trăiesc pe deplin aceste principii în viața mea, îmi amintesc ce spune cartea cea mare chiar după aceea: „... Nu te descuraja. Nimeni dintre noi nu a reușit să respecte perfect aceste principii. Nu suntem sfinți. Ideea este că suntem dispuși să creștem pe linii spirituale. Principiile pe care le-am stabilit sunt ghiduri spre progres. vorbim despre progres spiritual mai degrabă decât despre perfecțiune spirituală." (Cartea mare, capitolul cinci, „Cum funcționează”, pag. 60)
Ceea ce se traduce pentru mine: „Sunt dispus să cresc pe linii spirituale” înseamnă că voi încerca să fac lucrurile diferit. Voi încerca să fac lucruri așa cum sugerează AA, în locul vechilor moduri bazate pe frică în care obișnuiam să mă comport. Nu „voi încerca să gândesc altfel”. Nu. Așa cum s-a spus în multe întâlniri - și care mi-au zguduit mintea când am auzit-o prima dată: nu pot să-mi schimb modul de gîndire către acțiuni diferite (corecte), trebuie să acționez diferit (corect) pentru a-mi schimba modul de gândire.
În multe privințe, transformarea pe care o experimentez prin harul divin (orice înseamnă această frază pentru tine) îmi oferă o nouă voință. Una prin care experimentez adevărata bucurie de a fi util altora.
Și după cum am mai spus - poate de multe ori până acum - și o voi spune probabil mereu:
Această transformare este disponibilă gratuit, oricui dorește - oricui este dispuis să o primească - prin cei 12 Pași.
Poate că nu este singura cale, dar este cu siguranță calea care a funcționat pentru mine.

Traducere:

will and grace

Răspuns la o Întrebare

Răspuns la o Întrebare: 

' ... cum explicați că sunt care au ani buni de abstinență...au înțeles procesul de recuperare,au acceptat și înțeles boala dar au recăzut..ce explicație aveți??nici ei nu au înțeles boala???' 

Așa este, nu au înțeles boala (natura exactă a problemei). Neînțelegând natura exactă a problemei, nu au înțeles și nu au adoptat soluția (deci nu au înțeles nici procesul de recuperare).

Explicația recăderii este în Big Book, capitolul Mai multe despre alcoolism: .' .. şi-a neglijat creşterea spirituală. Spre consternarea sa, s-a pomenit beat ...' 

Acum am să explic de ce neglijarea creșterii spirituale conduce la recădere.

Este un citat arhicunoscut în Big Book pe care îl folosim frecvent și totuși nu îi percepem semnificația în totalitate.

Nu este deloc greu să ne neglijăm programul spiritual de acţiune şi să ne culcăm pe lauri. ... Nu suntem vindecați de alcoolism. Ceea ce avem cu adevărat este o amânare zilnică condiționată de menținerea stării noastre spirituale.' 

Cuvintele cheie sunt 'menținere' și 'zilnică' .

Aflăm tot din Big Book, la pasul 10 că ' ... în acest moment sănătatea mintală ne-a fost redată.'  Ca să ne păstrăm sănătatea mentală avem nevoie de creștere spirituală pe o bază zilnică. Repet, zilnică. Ca să menții ceva, trebuie să faci ceva, altfel se degradează. Metafora scării rulante este concludentă aici. Suntem pe o scara rulantă care coboară. Ca să ne menținem trebuie să depunem efortul să urcăm, altfel ajungem de unde am plecat.

Dacă nu creștem spiritual, pierdem sănătatea mentală. Dacă pierdem sănătatea mentală, revine obsesia. Dacă revine obsesia vom bea. Dacă vom bea se va declanșa compulsia. Compulsia este singura parte nevindecabilă a alcoolismului.

Există trei părți în viața umană: mintea, trupul și spiritul. Aflăm că boala noastră este dublă. Avem o alergie fizica, care se manifesta prin pofta (compulsia). Și avem o obsesie mentală. Aceste două lucruri, cuplate împreună, ne fac neputincioși față de alcool. Aceasta este natura exactă a problemei. Va trebui să aducem a treia zonă a vieții umane, cea spirituală, pentru a ne recupera. 

Doctorul a spus, acești oameni „... pot experimenta o întreagă schimbare psihică”. (p. xxvii) Este vorba despre o schimbare de personalitate suficientă pentru a ne recupera. (Anexa II - Experiența spirituală)

     Dacă putem lucra aici (partea de obsesie a bolii, dacă putem face unele schimbări în personalitatea noastră, dacă putem trăi sub acest nivel de toleranță (pe barometrul emoțional), ceea ce declanșează această obsesie, dacă putem locui aici (unde nu este necesar să bem), nu vom ajunge niciodată în acest punct (unde este necesar să bem). Nu vom declanșa niciodată obsesia. Nu vom bea niciodată prima băutură. Nu vom declanșa niciodată pofta (compulsia) în corpul nostru.

Sobrietatea emoțională

Sobrietatea emoțională este definită ca o dispoziție stabilită de a experimenta emoția corectă în orice situație dată. 

„Dispoziție stabilită” se referă la o tendință stabilă, consecventă și obișnuită de a experimenta astfel emoția. 

„Emoția” se referă la o interpretare bazată pe preocupare/îngrijorare a unei situații. „Preocuparea” se referă la ceva ce ne interesează, ne pasă sau prețuim ca fiind important. 

„Interpretare” se referă la modul în care privim, percepem sau vedem modul în care această îngrijorare este afectată într-o situație. 

„Corect” se referă la interpretarea rațională, morală și spirituală a unei interpretări la situația sa.

O viață de principii și scop

 

Reconstruirea moralității noastre – de Rick R.

Cei Doisprezece Pași ai Alcoolicilor Anonimi sunt plasați în ordine numerică dintr-un motiv. Fiecare pas este pregătitor pentru pasul următor și necesită o anumită atenție înainte de a putea trece cu succes la pasul următor.

Mai simplu spus, Pasul unu este să recunoaștem că avem o problemă. Pasul doi este despre acceptarea ajutorului extern. Pasul trei este locul în care ne predăm acelui ajutor din afară (o Putere mai mare decât noi înșine). Pasul patru este începutul pașilor de acțiune, în care recunoaștem și documentăm comportamentele imorale din trecutul nostru și ale celor pe care i-am jignit.

Pasul cinci poate fi cel mai dificil pas, în care trebuie să recunoaștem „natura exactă a greșelilor noastre” lui Dumnezeu, nouă înșine și altei ființe umane. A fost acea parte a ființei umane pe care mi s-a părut cel mai dificil lucru. Acest lucru mi-a întârziat progresul pentru o perioadă scurtă de timp.

Nu putem schimba un moment al trecutului, dar ne putem schimba obiceiurile și comportamentul pe măsură ce ne începem călătoria în viitor.

Aici intervin Pașii Șase și Șapte. Pentru a-mi simplifica înțelegerea acestor doi pași, mi-a trecut prin minte că majoritatea comportamentelor mele defectuoase (deficiențele) sunt rezultatul gândirii mele (defectuoase). Odată ce am descoperit defectele motivelor mele, nu a fost prea greu să-mi schimb comportamentele.

Pe ultima pagină a Pasului șapte în 12 pași și 12 tradiții , scrie: „Activatorul principal al defectelor noastre a fost frica centrată pe sine”. Cele mai multe dintre temerile mele erau de o varietate irațională. Am descoperit că fricile și nesiguranța mea provin din experiențele din tinerețe, care m-au determinat să fac lucruri care erau greșite din punct de vedere moral. Acele acțiuni au fost neajunsurile care au provenit din temerile mele iraționale.

Odată ce am recunoscut defectele (temerile), neajunsurile (comportamentele) mele au fost mult mai ușor de schimbat. „Egoismul — egocentrismul! Aceasta, credem noi, este rădăcina necazurilor noastre. Conduși de o sută de forme de frică, auto-amăgire, auto-căutare și autocompătimire, călcăm pe degetele semenilor noștri și ei ripostează.” (Cartea Mare pag. 62)

Dacă, de fapt, egoismul – egocentrismul este rădăcina problemelor mele, este clar să văd că altruismul ar putea fi o soluție pentru ele. Nu puteam să înțeleg această linie de gândire când încă foloseam alcool pentru a masca aceste probleme.

Finalizarea corectă a Pasului Cinci a fost cea mai umilitoare experiență din viața mea, dar a deschis ușa către restul programului. Nu cred că aș fi fost suficient de puternic pentru a urma acele linii directoare dacă nu aș fi finalizat Pasul Cinci și nu aș fi recunoscut greșelile mele în fața lui Dumnezeu, față de mine și față de o altă ființă umană. Niciodată nu mi-aș fi putut scoate ego-ul din joc, iar restul programului poate să fi fost o fațadă superficială.

Singura cerință pentru calitatea de membru AA este dorința de a nu mai bea. Aceste cuvinte, care sunt citite ca parte a Preambulului la întâlniri, oferă membrilor oportunitatea de a-și alege propriul grad de minuțiozitate atunci când vine vorba de practicarea principiilor AA.

Sunt atât de recunoscător că nu mi-am lăsat egoul să stea în calea dezvoltării mele spirituale și a tuturor progreselor pe care le-am făcut în program. Am experimentat toate promisiunile.

Îi încurajez pe oricine este încă prins de frica Pasului Cinci să facă saltul credinței, să-l revadă, să-și scoată ego-ul din drum și să-și curețe conștiința. Trăim o singură dată și ar fi păcat să irosim acest dar prețios.

ieri, azi, maine

Predare a ceea ce a fost

Acceptare a ceea ce este

Credință în ce va fi.

despre progres, nu perfectiune

Suntem cu toții perfecționiști care, eșuând cu perfecțiunea, am mers la cealaltă extremă și ne-am înfundat în sticla.

(12&12 Tradition Six, p.156)

Una dintre multele bucurii ale sobrietății este faptul că nu mai trebuie să fim în control. Ca alcoolici în recuperare, ajungem să găsim o putere superioară a propriei noastre înțelegeri și să renunțăm la strânsoarea noastră strangulară asupra propriilor noastre vieți. În unele zile ne vom încurca și este în regulă pentru că ne STRĂDUIM. La asta se referă ceea ce este adesea menționat în camere ca progres, nu perfecțiune. Astăzi putem ști că, oricât de rea poate fi o zi, nu va fi niciodată la fel de rea ca atunci când beam.

„Principiile pe care le-am stabilit sunt ghiduri pentru progres. Pretindem mai degrabă progres spiritual decât perfecțiune spirituală”

(Pg 60. Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi)

Definiția cuvântului Progres este – procesul de îmbunătățire sau dezvoltare a ceva într-o perioadă de timp.

Exact asta suntem, suntem într-un proces în curs de dezvoltare.

Zi de zi învățăm noi modalități de îmbunătățire, unele care funcționează și altele care nu. Aceasta se numește viață și toți simțim drumul nostru prin ea în felul nostru.

Frumusețea părtășiei este că nu mai trebuie să o facem singuri.

De ce alcoolicii practică principiile progresului, nu perfecțiunii

Când am intrat prima dată în camere, eram răniți din punct de vedere spiritual, mental și fizic. Am deosebit binele de rău, dar dependențele noastre au creat în noi monștri care ne-au abandonat morala și bunăvoința. Știam care este lucrul potrivit, dar știam că trebuie să ne simțim mai bine. Am făcut tot ce trebuia să facem ca să ne îmbătăm. Eram în faliment spiritual.

Părtășia este exact opusul dependențelor noastre. Ne reprogramează din nou în ființe umane iubitoare și pline de compasiune. Ne învață că nu mai trebuie să avem controlul, ne învață că atâta timp cât progresăm, este în regulă că nu suntem perfecți.

„Că trebuie să practicăm o umilință autentică…”

Bill Wilson a descris umilința ca fiind „recunoașterea clară a ceea ce și a cine suntem cu adevărat, urmată de o încercare sinceră de a fi ceea ce putem fi”. În acest citat, precum și în cuvintele din Bill’s Story (un capitol fundamental al Big Book), împărtășește multă înțelepciune.

În unele zile, s-ar putea să ajungem la măreție, iar în alte zile, nici măcar nu putem suporta gândul să ne schimbăm pijamaua. Atâta timp cât ambele zile au fost deschise și închise cu rugăciune și am ajutat un alt bețiv, ambele zile au fost perfecte.

Uneori simțim că trebuie să ne conformăm acestor idealuri perfecte impuse de societate, de familiile noastre, de prietenii noștri etc. Acestea sunt ceea ce ne place să numim așteptări, iar un alcoolic bun știe că toate așteptările eșuate sunt resentimente viitoare.

Când ne luptăm să ducem aceste vieți perfecte, totul poate părea aiurea dacă rămânem așa.

Acesta este motivul pentru care afirmația AA „progres, nu perfecțiune” este atât de vitală pentru recuperarea noastră.

Puncte cheie zilnice

Fiecare are responsabilități și angajamente diferite pe care trebuie să le îndeplinească zilnic, totuși, pentru a ști că lucrează un program complet, câteva sarcini cruciale sunt utile.

• Acordați timp pentru rugăciune și meditație dimineața. Cere-i lui Dumnezeu ajutor și acceptă voia Lui pentru tine. Reflecțiile zilnice sunt, de asemenea, o modalitate excelentă de a obține o perspectivă pozitivă pentru ziua respectivă.
• Participarea la o întâlnire. Unele zile sunt prea încărcate și este în regulă, dar întâlnirile ne aduc lângă noii veniți, iar scopul nostru principal este să ajutăm un alt alcoolic.
• Acte stimabile. Fă ceva bun pentru altcineva. Poate fi mic sau mare. Dacă faci cel puțin un lucru bun pentru cineva în fiecare zi, ar trebui să te simți împlinit.
• Închideți-vă ziua cu rugăciune și meditație. Mulțumește lui Dumnezeu pentru ziua ta și pentru că te ține treaz. Fii sincer, pentru că nu există dar mai mare decât viața pe care o trăim.

Nu fi atât de dur cu tine însuți

Mulți dintre noi ne echilibrăm cu greu ego-ul și sinele. Ego-ul nostru ne spune că ar trebui să fim într-un anumit fel, iar sinele nostru ne învinovățește atunci când nu reușim.

Încercați să fiți mângâiat de faptul că creșteți, spiritual și mental. Chiar și fizic! Dacă nu te-ai trezit cu mahmureală sau nu te-ai retras astăzi, progresezi. Dacă nu trebuie să te întrebi unde ai de gând să găsești bani pentru a te îmbăta, progresezi.

Cheia pentru a lua lucrurile mai ușor este să ai perspectivă (în modul de a privi lucrurile). Cele mai rele zile ale noastre de azi nici măcar nu se pot compara cu cele mai rele zile ale noastre în consum. Sigur, s-ar putea să nu putem bifa fiecare sarcină de pe lista noastră de lucruri de făcut uneori, dar cel puțin avem o listă de lucruri de făcut astăzi, chiar dacă este doar să nu bem.

Pentru alcoolici, totul este despre recunoștință

Credința și încrederea în puterea noastră superioară este tot ce avem nevoie astăzi. A mulțumi că avem chiar și ocazia ca astăzi să nu fim cum am fost este un simplu gest de recunoștință.

Ceea ce avem cu adevărat este o amânare zilnică, care depinde de menținerea condiției noastre spirituale. Fiecare zi este o zi în care trebuie să purtăm viziunea voinței lui Dumnezeu în toate activitățile noastre. „Cum pot să Te slujesc cel mai bine – să se facă voia Ta (nu a mea)”.

(Pg 85, Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi)

Dacă ești ca mine, atunci probabil că ar fi trebuit să mori cu mult timp în urmă din cauza acestei boli. Faptul că suntem în viață și avem această oportunitate de a ne schimba viața este uluitor. Așa că ar trebui să fim recunoscători, chiar și în zilele nebuloase.

Mulțumiți că astăzi avem ocazia să facem progrese și că nu suntem perfecți. Imperfecțiunile și eșecurile noastre sunt cele care ne vor oferi experiență, putere și speranță pentru noul venit.

For Alcoholics it is Progress Not Perfection

10 moduri de a dezvolta reziliența în sobrietate

Viața de zi cu zi în recuperare

În primul rând, trecerea de la dependență la un stil de viață sobru necesită muncă asiduă, abilități de viață și capacitatea de a face față provocărilor pe măsură ce acestea apar. După ce ai terminat dezintoxicarea, s-ar putea să te lupți să depășești anumite eșecuri care fac dificilă menținerea treaz. Acest lucru poate duce la sentimente copleșitoare de anxietate, depresie sau chiar o recidivă în toată regula.

Adesea, recidiva este rezultatul lipsei de reziliență; o abilitate esențială pentru oricine se află în recuperare. Dacă ești proaspăt treaz și te lupți să supraviețuiești abstinenței de zi cu zi, luarea de măsuri pentru a-ți dezvolta reziliența te poate ajuta să înveți cum să faci față și să te eliberezi de ciclul recăderii cronice.

Deci, ce este atunci reziliența? Reziliența este capacitatea de a se adapta la circumstanțe dificile sau la evenimentele vieții. Cu alte cuvinte, dacă sunteți rezilient, vă puteți reveni și vă puteți recupera din circumstanțe dificile de viață, cum ar fi dependența, trauma sau problemele financiare. În loc să rămâi blocat într-un loc prost, poți să mergi înainte și să înveți din experiență.

Există o mulțime de moduri în care poți lucra pentru a dezvolta reziliența în viața ta de zi cu zi. Indiferent dacă ai fost treaz de câteva zile, luni sau câțiva ani, iată 10 moduri prin care poți dezvolta reziliența în propria ta viață.

1 - Relaționați cu persoane sobre.

Continuarea tratării dependenței prin înscrierea într-un program de viață sobru va oferi mai multe oportunități de a stabili relații sobre, de susținere și sănătoase în recuperare. Participarea în mod regulat la întâlniri ale grupurilor de sprijin comunitare, cum ar fi Alcoolicii Anonimi sau Narcoticii Anonimi, este, de asemenea, o modalitate excelentă de a face conexiuni sobre.

2 - Începeți să vedeți provocările ca pe o oportunitate de îmbunătățire.

În loc să priviți recidivele, problemele financiare sau problemele relaționale drept eșecuri personale, luați în considerare modul în care aceste provocări vă pot ajuta să vă îmbunătățiți personal. Viața este plină de circumstanțe provocatoare, dar modul în care le abordăm face toată diferența.

3 - Acceptați că nu aveți controlul asupra a nimic.

Acesta este un lucru greu. Întotdeauna vor exista lucruri în viață pe care nu le poți controla și este în regulă. Ca o persoană sănătoasă, sobră în recuperare, a avea reziliență îți va permite să faci față stresului și să găsești modalități de a trece de momentele dificile fără a ceda tentației de a folosi drogurile sau alcoolul ca cârjă.

4 - Dezvoltați obiective personale și luați măsuri pentru a le atinge zilnic.

Este important să aveți obiective și să faceți progrese către atingerea lor, chiar dacă sunt obiective mici. De exemplu, să-ți faci patul în fiecare dimineață, să meditezi 10 minute în fiecare zi sau să te întâlnești cu sponsorul tău o dată pe săptămână sunt toate obiectivele pe care le poți începe chiar acum.

5 - Treci la acțiune. ia măsuri

Când vin vremuri grele, mai degrabă decât să te retragi în izolare sau să adopti o mentalitate de victimă, acționează pozitiv pentru a rezolva problema sau depune efortul de a adopta soluția. A avea o mentalitate proactivă te va ajuta să depășești sentimentele de înfrângere și dispreț de sine care ar putea duce la recidivă.

6 - Căutați activ oportunități de creștere personală.

Chiar și în mijlocul unei situații dificile, întrebați-vă cum puteți crește din ea. Nu este întotdeauna ușor să găsești un avantaj, dar situațiile dificile precum problemele financiare sau pierderile personale oferă oportunități de creștere și vindecare personală.

7 - Ai încredere în tine și în abilitățile tale.

A avea încredere în capacitatea ta de a rămâne treaz și de a trăi o viață sănătoasă și fericită este un drum lung. Deși este nevoie de timp pentru a-ți dezvolta încrederea, înconjurându-te cu oameni treji și susținători care te vor ajuta, de asemenea, să înveți cum să ai încredere în tine și să fii sigur în capacitatea ta de a rezolva problemele și de a depăși adversitatea.

8 - Menține un nivel ridicat

Este ușor să arunci în aer lucrurile ăn mod disproporționat, mai ales când judecata ta este întunecată de droguri și alcool. Ca persoană trează, este perfect în regulă să experimentezi fiecare emoție, dar modul în care alegi să reacționezi va determina dacă rămâi treaz sau cedezi tentației de a folosi din nou.

9 - Practica grija de sine

A avea grijă de tine fizic și psihic are multe beneficii într-o viață de recuperare și te va asigura că ești pregătit să faci față situațiilor dificile. Prioritizarea îngrijirii de sine în recuperare vă va oferi, de asemenea, mai multă energie pentru a-i ajuta pe ceilalți, a vă îmbunătăți productivitatea, a încuraja autodescoperirea și vă va ajuta să vă concentrați asupra momentului prezent în loc de trecut.

10 - Cultivați practicile spirituale.

Practicile spirituale precum meditația vă pot ajuta să restabiliți speranța și pacea în momentele bune și rele. De asemenea, aceste practici te pot menține pe pământ și pot rezolva emoțiile negative persistente care te împiedică să-ți atingi întregul potențial în sobrietate.

Reziliența și recuperarea merg mână în mână, iar menținerea unei vieți de sobrietate înseamnă mult mai mult decât simpla abținere de la droguri sau alcool. Abordarea problemelor de bază, cum ar fi problemele de stima de sine, traumele sau lipsa abilităților de adaptare este ceea ce va duce în cele din urmă la sobrietate pe termen lung.

10 Ways to Develop Resilience in Sobriety

darul rezilienței - șansa de a reveni la viață.

Reziliența este capacitatea de a se adapta la circumstanțe sau evenimente dificile de viață.

Dezvoltarea rezilienței și a obiceiurilor puternice din punct de vedere mental: ce trebuie și ce nu

Cât de bine rezisti adversității? Când vremurile sunt grele și apar eșecuri, care este reacția ta? Vă „trageți de guler” și continuați? Sau vă clătinați și șovăiți, poate vă simțiți slab, inadecvat sau lipsiți de resursele interne necesare pentru a face față provocărilor în fața dvs.? Răspunsurile tale la aceste întrebări îți vor spune cât de rezilient ești.

Reziliență: un atu-cheie pentru succesul în recuperare

Reziliența este o forță interioară care te menține să mergi înainte în ciuda momentelor grele, eșecurilor sau dificultăților. Este ceea ce vă permite să vă recuperați de la traume, tragedie, dezamăgire sau stres extrem. Contrar credinței comune, rezistența nu este o trăsătură înnăscută... nu te naști nici cu ea, nici fără ea. Reziliența este un trăsătură de caracter care evoluează în timp din comportamente, gânduri și acțiuni. Poate fi învățat și oricine își poate dezvolta sau crește capacitatea de reziliență.

Reziliența în recuperare înseamnă a rezista impulsurilor și poftelor, rămânând în același timp fidel obiectivelor și intențiilor tale de sobrietate. Înseamnă să fii atent și conștient de declanșatoarele personale și potențialele eșecuri, astfel încât să poți lua măsuri pentru a reduce probabilitatea acestora. Dezvolti reziliența prin întărirea controlului mental și emoțional și creând interacțiuni sociale pozitive care susțin obiectivele tale de recuperare.

Obiceiuri care măresc forța mentală și reziliența

# 1 Utilizați cu înțelepciune energia mentală

Folosirea „înțeleaptă” a energiei mentale înseamnă alegerea în mod deliberat de a face lucruri care te conduc spre obiectivele tale și de a nu te lăsa distras de sarcini neimportante sau neproductive. Cu alte cuvinte, mențineți concentrarea asupra a ceea ce este important.

# 2 Reîncadrați gândurile negative

Oamenii puternici din punct de vedere mental refuză să „păstreze” gândurile negative. Nu se lasă să stea pe critici, griji sau dialog intern negativ. În schimb, aceștia acționează ca propriile lor „majorete” și se conving să privească lucrurile dintr-o perspectivă mai pozitivă.

# 3 Lucrați spre obiectivele stabilite

Oamenii puternici din punct de vedere mental își creează obiective definite, specifice, care dau vieții lor sens și scop și se consideră responsabili pentru atingerea lor. Prin prioritizarea obiectivelor lor pe termen lung, oamenilor puternici din punct de vedere mental le este mai ușor să reziste să cedeze gratificațiilor pe termen scurt care le-ar putea îndepărta.

# 4 Reflectați asupra progresului dvs

Să-ți aloci timp în fiecare zi, așa cum fac oamenii puternici din punct de vedere mental, pentru a reflecta asupra obiectivelor tale, a evalua modul în care acestea progresează și a te gândi unde ai putea să faci îmbunătățiri sau să remediezi greșelile.

# 5 Deveniți tolerant la disconfort

Oamenii puternici mental învață să tolereze disconfortul, atunci când acesta servește unui scop mai mare. Nici nu suportă durerea pur și simplu pentru a-și dovedi duritatea și nici nu evită durerea cu orice preț, oamenii puternici mental aleg să meargă înainte, în ciuda disconfortului, dacă acest lucru le servește obiectivelor pe termen lung.

# 6 Practicați recunoștința

Oamenii puternici din punct de vedere mental sunt recunoscători pentru orice oportunitate pe care o au, știind că o mentalitate de recunoștință, mai degrabă decât o perspectivă a lipsei, îi pregătește pentru mai multă șansă.

# 7 Echilibrează emoțiile cu logica

Oamenii puternici din punct de vedere mental recunosc rolul pe care îl joacă sentimentele în crearea percepțiilor și în motivarea comportamentului. Ei se străduiesc în mod conștient să echilibreze sentimentele cu logica, pentru a evita judecățile părtinitoare, astfel încât să poată lua decizii mai bune.

# 8 Trăiește în conformitate cu valorile tale

Oamenii puternici din punct de vedere mental își măsoară succesul și sentimentul de valoare de sine nu învingând concurența, ci rămânând fideli propriilor valori personale. Dacă știu că au făcut tot posibilul și au acționat conform valorilor lor, se simt bine cu acțiunile lor, indiferent de rezultat.

Obiceiuri care subminează forța mentală și rezistența

Acum că știți câteva obiceiuri care îi ajută pe oamenii puternici mental să rămână puternici, luați în considerare aceste obiceiuri pe care oamenii puternici mental le evită:

# 1 Îți pare rău pentru tine

Oamenii puternici din punct de vedere mental nu se opresc asupra dezavantajelor din trecut sau a oportunităților pierdute. Ei recunosc că viața nu este întotdeauna corectă, dar dacă te concentrezi pe lecțiile învățate, chiar și adversitatea poate oferi efecte pozitive.

# 2 Îți dăruiești puterea

Oamenii puternici din punct de vedere mental nu își pun stima de sine și sentimentul valorii în mâinile altor oameni. Deși pot aprecia acceptarea și evaluările pozitive ale celorlalți, ei știu că cel mai mult contează viziunea lor despre ei înșiși. (Amintiți-vă, se numește stima de sine, nu stima de celălalt.)

# 3 Rezistență la schimbare

Mulți oameni se tem de schimbare, deoarece nu le place incertitudinea. Dar oamenii puternici din punct de vedere mental știu că pericolul mai mare constă în a deveni stagnanți și amorțiți, sau indiferenți și lipsiți de pasiune. Incertitudinea poate induce frica, dar poate induce si energie si vigoare pentru viata.

# 4 Lăsați eșecul să vă oprească

Eșecul este descurajant. Dar oamenii puternici din punct de vedere mental se sterg de praf și continuă, văzând eșecul ca pe o oportunitate de învățare, mai degrabă decât pe o fundătură. Ei folosesc cunoștințele pe care le-au dobândit pentru a continua să se îndrepte spre obiectivul lor.

# 5 Reacționezi în loc să răspunzi

Dacă permitem emoțiilor puternice să ne influențeze, devenim reactori, motivați de modele de comportament interiorizate pe pilot automat care adesea duc la rezultate slabe. Dar dacă ne facem timp să evaluăm o situație și să permitem să apară o gândire mai clară, putem fi respondivi, comportându-ne în moduri mai deliberate și mai pline de scop.

# 6 Nu încercați să mergeți singur

Oamenii puternici din punct de vedere mental cunosc valoarea relațiilor pozitive. Chiar și cu propria lor abundență de resurse mentale pozitive, ei recunosc valoarea căutării de sfaturi de la prieteni de încredere. Se înconjoară de alții care împărtășesc și susțin perspectiva lor optimistă și optimistă asupra vieții.

Developing Resilience and Mentally Strong Habits

Egocentrism

 Boala spirituală (egocentrismul), declanșează obsesia noastră mentală (nebunia minții care precede prima băutură), care declanșează pofta fizică (când ingerăm alcoolul). Cauza principală a tuturor necazurilor noastre este egoismul-egocentrismul.

Aceasta este imposibilitatea noastră interioară, numită uneori alcoolism netratat.

Sub egoism se află separarea de sursă. Pentru a vindeca de la rădăcină, trebuie să practicăm altruismul în toate formele lui. Pentru a ne trezi trebuie să învățăm cum se manifestă egocentrismul în noi personal.

Munca este ceea ce trebuie să fac pentru a rămâne bine spiritual. Trebuie să devin pe deplin dependent pe Dumnezeu, să fac inventar, să repar greșelile, să lucrez cu alții. 

Egocentrism = Ego.

Ego-ul îmi servește dorințele și nevoile, ceea ce are ca rezultat să fiu

egocentric și să manifest propria voință.

Ego = Separare de Dumnezeu

Prin urmare, cauza principală a tuturor problemelor noastre este:

Egocentrism și propria voință = Deconectare.

Soluția este o trezire spirituală – schimbarea personalității – încredere completă în Dumnezeu,

Centrat pe alții = Conexiune cu Dumnezeu.

De unde știi dacă ai o experiență spirituală? (repostare!)

 

Dacă, când îți dorești cu sinceritate, descoperi că nu poți renunța complet, sau dacă atunci când bei, nu prea ai control asupra cantității pe care o consumi, probabil că ești alcoolic. Dacă acesta este cazul, este posibil să suferiți de o boală pe care doar o experiență spirituală o va învinge. (pag. 44, Ediția a 4-a AA)

Dacă ești un „adevărat” alcoolic și dacă doar o „experiență spirituală” îți va cuceri suferința, atunci este important să știi ce este o experiență spirituală, cum să o obții și, cel mai important, cum să o recunoști atunci când o ai.

Ce este o experiență spirituală?

Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi, (pag. 567-568, ediția a 4-a) definește experiența spirituală ca:

• „... schimbarea personalității suficientă pentru a duce la recuperarea de la alcoolism s-a manifestat printre noi în multe forme diferite.”
• „...o modificare profundă în reacția lui la viață; că o asemenea schimbare cu greu ar fi putut fi realizată de unul singur.
• „...membrii noștri constată că au folosit o resursă interioară nebănuită pe care o identifică în prezent cu propria lor concepție despre o Putere mai mare decât ei înșiși. Majoritatea dintre noi cred că această conștientizare a unei Puteri mai mari decât noi înșine este esența experienței spirituale.”

Cum realizăm o experiență spirituală?

Lucrând cei 12 pași conform instrucțiunilor din primele 103 pagini din Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi.

Ei bine, exact despre asta este vorba în această carte. Obiectivul său principal este să vă permită să găsiți o Putere mai mare decât dvs., care vă va rezolva problema. Asta înseamnă că am scris o carte despre care credem că este atât spirituală, cât și morală. Și înseamnă, desigur, că vom vorbi despre Dumnezeu. (pag. 45, Ediția a 4-a AA)

Spre ușurarea noastră, am descoperit că nu trebuie să luăm în considerare concepția altcuiva despre Dumnezeu. Propria noastră concepție, oricât de inadecvată, a fost suficientă pentru a face apropierea și a realiza un contact cu El. De îndată ce am admis posibila existență a unei Inteligențe Creatoare, a unui Spirit al Universului care stă la baza totalității lucrurilor, am început să fim posedați de un nou simț al puterii și al direcției, cu condiția să luăm alți pași simpli. Am constatat că Dumnezeu nu face relații prea dure cu cei care Îl caută. Pentru noi, Tărâmul Spiritului este larg, încăpător, cuprinzător; niciodată exclusiv sau interzis celor care caută cu seriozitate. Este deschis, credem noi, tuturor oamenilor. (pag. 46, Ediția a 4-a AA)

Cum arată o experiență spirituală?

Epistemologia sau teoria cunoașterii este ramura a filozofiei care studiază natura, metodele, limitările și validitatea cunoștințelor și a credinței. (Din Wikipedia , enciclopedia liberă)

„Așa cum l-am înțeles” – ceea ce înseamnă că atunci când vorbesc despre Dumnezeu, mă refer cu adevărat la propria mea experiență, care este tot ce știu – mi-a fost revelat individual. Este ca și cum ai explica sexul unei fecioare. Dacă nu ai făcut sex, s-ar putea să-l înțelegi din punct de vedere intelectual, s-ar putea să fi văzut chiar un film despre el, dar experiența personală este necunoscută – este extraterestră. Dar odată ce ai făcut sex, acum ai repere recunoscute pentru a identifica experiența. Același lucru este valabil și pentru identificarea cum este o relație cu Dumnezeu sau cu Puterea Superioară.

Autorii Big Book, bărbați și femei care s-au recuperat dintr-o stare a minții și a corpului aparent fără speranță, toți cei care au pretins că au avut o experiență spirituală sau o trezire, o descriu astfel:

Stabiliți pe o astfel de bază (Pasul 3) am devenit din ce în ce mai puțin interesați de noi înșine, de propriile noastre mici planuri și design. Din ce în ce mai mult am devenit interesați să vedem cu ce am putea contribui la viață . Pe măsură ce simțeam că curge o nouă putere, pe măsură ce ne bucuram de liniște sufletească, pe măsură ce descoperim că putem înfrunta viața cu succes, pe măsură ce devenim conștienți de prezența Lui , am început să ne pierdem frica de azi, mâine sau de apoi. Am renăscut. (pag. 63, Ediția a 4-a AA)

Odată ce am făcut acest pas (5), fără să reținem nimic, suntem încântați . Putem privi lumea în ochi. Putem fi singuri într-o pace și ușurință perfectă. Fricile noastre cad de la noi . Începem să simțim apropierea Creatorului nostru . Poate că am avut anumite credințe spirituale, dar acum începem să avem o experiență spirituală . Sentimentul că problema băuturii a dispărut va veni adesea puternic. Simțim că suntem pe Broad Highway, mergând mână în mână cu Spiritul Universului. (pag. 75, Ediția a 4-a AA)

Dacă avem grijă de această fază a dezvoltării noastre (Pasul 9), vom fi uimiți înainte de a ajunge la jumătatea drumului. Vom cunoaște o nouă libertate și o nouă fericire . Nu vom regreta trecutul și nici nu dorim să închidem ușa . Vom înțelege cuvântul seninătate și vom cunoaște pacea . Indiferent cât de departe am mers pe scară, vom vedea cum experiența noastră îi poate ajuta pe alții. Acel sentiment de inutilitate și autocompătimire va dispărea . Ne vom pierde interesul pentru lucrurile egoiste și vom câștiga interes pentru semenii noștri . Căutarea de sine va scăpa . Întreaga noastră atitudine și viziune asupra vieții se vor schimba .Frica de oameni și de insecuritatea economică ne va părăsi . Vom ști intuitiv cum să gestionăm situațiile care ne-au dezamăgit . Ne vom da brusc seama că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putea face pentru noi înșine . (pag. 83-84, Ediția a 4-a AA)

Dragostea și toleranța față de ceilalți este codul nostru. Și am încetat să luptăm cu orice sau cu cineva, chiar și cu alcoolul . Căci până în acest moment sănătatea mintală va fi revenit . Rareori ne va interesa lichiorul . Dacă suntem tentați, ne dăm înapoi ca de la o flacără fierbinte . Reacționăm în mod normal și sănătos și vom descoperi că acest lucru s-a întâmplat automat. Vom vedea că noua noastră atitudine față de băutură ne-a fost dată fără nici un gând sau efort din partea noastră. Doar vine! Acesta este miracolul. Nu ne luptăm cu ea și nici nu evităm ispita . Ne simțim ca și cum am fost plasați într-o poziție de neutralitate în siguranță și protejați. Nici măcar nu ne-am jurat. În schimb, problema a fost eliminată. Nu există pentru noi. Nu suntem nici îngâmfați și nici nu ne este frică . Așa reacționăm atâta timp cât ne menținem în stare spirituală aptă. (pag. 84-85, Ediția a 4-a AA)

Potrivit autorilor Big Book, acestea sunt reperele recunoscute care ne spun că avem o experiență spirituală sau o trezire.

• De unde știi dacă ai o experiență spirituală?

TIRANIA LUI AR TREBUI

 TIRANIA LUI AR TREBUI

Toate așteptările mele sunt generate de asta.

Problema mea este o neliniște spirituală de bază. Provine din așteptări nerealiste de la mine, de la alții și de la lumea din jurul meu și din dependența de ceilalți atunci când nevoile mele nu sunt îndeplinite. Până nu elimin asta, nu pot găsi sobrietate emoțională.

Ar trebui sunt o listă de reguli ferme despre cum noi și ceilalți oameni „ar trebui” să acționăm.

Aceste reguli sunt incontestabile; și orice abatere de la acestea este considerată rea (de către ego). Noi simțim că „trebuie”, „e nevoie” sau „ar trebui” să facem anumite lucruri din datorie, din obligație sau constrângere, fără a ne obosi niciodată să ne punem la îndoială acțiunile pentru că „așa sunt lucrurile dintotdeauna”.

Cu toții avem o imagine a ceea ce ar trebui să fim sau trebuie să fim – persoana perfectă care credem că trebuie să fim pentru a fi iubiți.

Creăm această persoană artificială foarte devreme în viață pentru a se potrivi în sistemul familial și a-i mulțumi pe altii.

De aici vin convingerile noastre că „e ceva în neregulă cu mine”, „sunt lipsit de valoare”, „nu sunt destul de bun’ . Trebuie să fiu așa pentru a fi bine.

Acest mod de gândire a fost recunoscut pentru prima dată de psihiatrul Karen Horney, care a scris despre „tirania lui ar trebui” și a fost dezvoltat în continuare de dr. Albert Ellis care a inventat termenii „shoulding” și „musterbating”.

Există trei must-uri principale (sau shoulds); „Trebuie să fac bine, altfel nu sunt bun”, „Tu trebuie să mă tratezi bine, altfel ești un netrebnic” și „Lumea trebuie să-mi dea exact ce vreau, altfel e nedrept’.

De multe ori punem presiune pe noi să respectăm aceste reguli și ne simțim vinovați și prost atunci când nu suntem așa. Această formă de exigență poate duce la vinovăție, ură de sine, anxietate și depresie și la comportamente precum amânarea, a da înapoi (retragere), obsesia pentru ce a fost făcut (ar fi trebuit să fac x în loc de y) și să mă îngrijorez despre „ce ar trebui să fac?'

De asemenea, judecăm acțiunile celorlalți și ne enervăm atunci când aceștia nu acționează „corect”. Ne gândim, „ar trebui să cunoască regulile și ar trebui să le respecte”. Această formă de exigența duce adesea la sentimente de furie („cum îndrăznești”), vinovăție („ar trebui să știi mai bine’), gelozie, suferință și autocompătimire („cum a putut să-mi facă asta”).

Putem rămâne blocați în iluzia unui ideal și nu ne putem confrunta cu realitatea acestei lumi în care trăim, unde lucrurile sunt departe de a fi perfecte, cu familii, colegi și organizații profund defecte. Cu cât persoana nevrotică își urmărește mai mult fantezia perfecțiunii și idealismului, cu atât frustrarea crește mai intens.

Cu cât urmărim mai mult fantezia noastră pentru perfecțiune, cu atât suntem mai deprimați și nemulțumiți cu viețile noastre. Majoritatea oamenilor au succese și eșecuri, precum și vise. Diferența dintre persoana nevrotică și ceilalți este aceea că persoana nevrotică trăiește în mare parte eșecuri, deoarece nu se pot ridica niciodată la idealurile lor.

Ei experimentează, de asemenea, mult mai multă frustrare, deoarece obiectivele lor sunt mai puțin schimbătoare decât ale altora.

Dacă suferi de „tirania lui ar trebui”, ar fi bine să începi de undeva.

Recunoașterea / conștientizarea lui „ar trebui” este primul pas.