Pericole în legarea AA la alte proiecte
de Bill W.
Drepturi de autor © The AA Grapevine, Inc. , martie 1947
Experiența noastră AA a ridicat următorul set de întrebări importante, dar încă nerezolvate. În primul rând, AA ca întreg ar trebui să intre în domeniile externe ale spitalizării, cercetării și educației non-controversate privind alcoolul? În al doilea rând, este un membru AA, care acționează strict ca individ, justificat să aducă experiența și cunoștințele sale speciale în astfel de întreprinderi? Și în al treilea rând, dacă un membru AA ia aceste faze ale problemei totale a alcoolului, în ce condiții ar trebui să lucreze?
În ceea ce privește aceste întrebări, aproape orice opinie poate fi auzită în rândul grupurilor noastre. În general, există trei școli de gândire: școala „fă totul”; școala „fă ceva” şi școala „nu fă nimic”.
Avem membri AA atât de înfricoșaţi că am putea fi încurcaţi sau exploataţi oarecum, încât ne-ar păstra o corporație strict închisă. Aceștia ar exercita cea mai puternică presiune posibilă pentru a împiedica toți AA, fie ca indivizi sau grupuri, să facă ceva cu privire la problema totală a alcoolului, cu excepția, desigur, a muncii lor directe AA. Ei văd spectrul mișcării Washingtoniene în rândul alcoolicilor de acum o sută de ani, care a căzut în dezunitate parțial pentru că membrii săi au fost ciomăgiţi public pentru abolire, interdicție și mai ştiu eu ce. Acești AA consideră că trebuie să ne păstrăm izolarea cu orice preț; că trebuie să ne păstrăm absolut pentru noi înșine dacă vrem să evităm pericolele.
Apoi avem AA care ne-ar dori să „facem totul” pentru problema totală a alcoolului - oricând, în orice loc și în orice mod! În entuziasmul său, el consideră că iubitul său AA este un „leac” pentru bețivi, dar crede că avem răspunsul pentru toată lumea și pentru tot ce atinge alcoolul. El crede cu tărie că AA ar trebui să-și plaseze numele și creditul financiar în spatele oricărui proiect de cercetare, spital sau educațional de prim rang. Văzând că AA face acum titluri, el susține că ar trebui să împrumutăm în mod liber imensa noastră bunăvoință. El spune: „De ce nu ar trebui ca noi, AA, să ne ridicăm în public și să fim luaţi în seamă? Milioane ar putea fi puse în joc cu ușurință pentru lucrări bune în alcool. ” Judecata acestui entuziast este uneori lăsată de faptul că vrea să facă o carieră. Dar cu majoritatea celor care se entuziasmează atât de neglijent, sunt sigur că este mai des un caz de exuberanță pură plus,în multe cazuri, un profund sentiment de responsabilitate socială.
Așadar, avem alături de noi entuziaștii și ultra-precauții; „faceți totul” și „nu faceți nimic”. Însă AA mediu nu este atât de îngrijorat de aceste fenomene ca pe vremuri. Știe că, din căldură și fum, curând va ieși lumina. În prezent va apărea o politică iluminată, plăcută tuturor. Testată de timp, acea politică, dacă este solidă, va deveni o tradiție AA.
Uneori m-am temut că AA nu va aduce niciodată o politică viabilă. Nici frica mea nu s-a diminuat pe măsură ce propriile mele păreri s-au balansat cu o totală inconsistență de la o extremă la alta. Dar ar fi trebuit să am mai multă credință. Începem să avem suficientă lumină puternică a experienței pentru a vedea mai sigur; să putem spune cu mai multă certitudine ce putem și ce cu siguranță nu putem face cu privire la cauze precum educația, cercetarea și altele asemenea.
De exemplu, putem spune destul de emfatic că nici AA în ansamblu, nici vreun grup AA nu ar trebui să intre în vreo altă activitate decât AA directă. Ca grupuri, nu putem susține, finanța sau forma o alianță cu orice altă cauză, oricât de bună ar fi; nu putem lega numele AA de alte întreprinderi din domeniul alcoolic în măsura în care publicul are impresia că am abandonat singurul nostru scop. Trebuie să-i descurajăm pe membrii și prietenii noștri din aceste domenii să nu sublinieze numele AA în publicitatea lor sau în apelurile pentru fonduri. A acționa altfel va pune cu siguranță în pericol unitatea noastră și să ne menținem unitatea este cu siguranță cea mai mare obligație a noastră - față de alcoolicii fratelui nostru și publicului larg. Experiența, credem, a făcut deja evidente aceste principii.
Deși ajungem acum la un teren mai discutabil, trebuie să ne întrebăm cu seriozitate dacă vreunul dintre noi, ca indivizi, ar trebui să ducă experiența noastră specială în alte faze ale problemei alcoolului. Nu datorăm atât de mult societății și se poate face fără a implica AA în ansamblu?
În opinia mea, politica „nu face nimic” a devenit de neconceput, parțial pentru că sunt sigur că membrii noștri pot lucra în alte activități alcoolice necontroversate fără a pune în pericol AA, dacă respectă câteva precauții simple și parțial pentru că am dezvoltat o convingerea că a face mai puțin ar însemna să privăm întreaga societate de contribuțiile extrem de valoroase pe care le-am putea face cu siguranță. Deși suntem AA și AA trebuie să fie pe primul loc, suntem și cetățeni ai lumii. În plus, suntem, la fel ca bunii noștri prieteni, medicii, onorați să împărtășim tot ceea ce știm cu toți oamenii.
Prin urmare, mi se pare că unii dintre noi trebuie să acorde atenție apelului din alte domenii. Iar cei care au nevoie doar să-și amintească primul și ultimul sunt AA; că în noile lor activități sunt doar indivizi. Aceasta înseamnă că vor respecta principiul anonimatului în presă; că, dacă apar în fața publicului larg, nu se vor descrie ca AA; că se vor abține de la a-și sublinia statutul de AA în apelurile pentru bani sau publicitate.
Aceste principii simple de conduită, dacă ar fi aplicate conștiincios, ar putea înlătura în curând toate temerile, rezonabile și nerezonabile, pe care mulți AA le distrează acum. Pe o astfel de bază, AA, în ansamblu, ar putea rămâne necomandată, dar prietenoasă cu orice cauză necontroversată care încearcă să scrie o pagină mai strălucitoare în analele întunecate ale alcoolismului.
Rezumând pe scurt, sunt destul de sigur că politica noastră cu privire la proiectele „exterioare” se va dovedi a fi următoarea: AA nu sponsorizează proiecte din alte domenii. Dar, dacă aceste proiecte au un caracter constructiv și non-controversat, membrii AA sunt liberi să se angajeze în ele fără critici dacă acționează doar ca indivizi și sunt atenți la folosirea numelui AA. Poate că asta e. Să încercăm?
de Bill W.
Drepturi de autor © The AA Grapevine, Inc. , martie 1947
Experiența noastră AA a ridicat următorul set de întrebări importante, dar încă nerezolvate. În primul rând, AA ca întreg ar trebui să intre în domeniile externe ale spitalizării, cercetării și educației non-controversate privind alcoolul? În al doilea rând, este un membru AA, care acționează strict ca individ, justificat să aducă experiența și cunoștințele sale speciale în astfel de întreprinderi? Și în al treilea rând, dacă un membru AA ia aceste faze ale problemei totale a alcoolului, în ce condiții ar trebui să lucreze?
În ceea ce privește aceste întrebări, aproape orice opinie poate fi auzită în rândul grupurilor noastre. În general, există trei școli de gândire: școala „fă totul”; școala „fă ceva” şi școala „nu fă nimic”.
Avem membri AA atât de înfricoșaţi că am putea fi încurcaţi sau exploataţi oarecum, încât ne-ar păstra o corporație strict închisă. Aceștia ar exercita cea mai puternică presiune posibilă pentru a împiedica toți AA, fie ca indivizi sau grupuri, să facă ceva cu privire la problema totală a alcoolului, cu excepția, desigur, a muncii lor directe AA. Ei văd spectrul mișcării Washingtoniene în rândul alcoolicilor de acum o sută de ani, care a căzut în dezunitate parțial pentru că membrii săi au fost ciomăgiţi public pentru abolire, interdicție și mai ştiu eu ce. Acești AA consideră că trebuie să ne păstrăm izolarea cu orice preț; că trebuie să ne păstrăm absolut pentru noi înșine dacă vrem să evităm pericolele.
Apoi avem AA care ne-ar dori să „facem totul” pentru problema totală a alcoolului - oricând, în orice loc și în orice mod! În entuziasmul său, el consideră că iubitul său AA este un „leac” pentru bețivi, dar crede că avem răspunsul pentru toată lumea și pentru tot ce atinge alcoolul. El crede cu tărie că AA ar trebui să-și plaseze numele și creditul financiar în spatele oricărui proiect de cercetare, spital sau educațional de prim rang. Văzând că AA face acum titluri, el susține că ar trebui să împrumutăm în mod liber imensa noastră bunăvoință. El spune: „De ce nu ar trebui ca noi, AA, să ne ridicăm în public și să fim luaţi în seamă? Milioane ar putea fi puse în joc cu ușurință pentru lucrări bune în alcool. ” Judecata acestui entuziast este uneori lăsată de faptul că vrea să facă o carieră. Dar cu majoritatea celor care se entuziasmează atât de neglijent, sunt sigur că este mai des un caz de exuberanță pură plus,în multe cazuri, un profund sentiment de responsabilitate socială.
Așadar, avem alături de noi entuziaștii și ultra-precauții; „faceți totul” și „nu faceți nimic”. Însă AA mediu nu este atât de îngrijorat de aceste fenomene ca pe vremuri. Știe că, din căldură și fum, curând va ieși lumina. În prezent va apărea o politică iluminată, plăcută tuturor. Testată de timp, acea politică, dacă este solidă, va deveni o tradiție AA.
Uneori m-am temut că AA nu va aduce niciodată o politică viabilă. Nici frica mea nu s-a diminuat pe măsură ce propriile mele păreri s-au balansat cu o totală inconsistență de la o extremă la alta. Dar ar fi trebuit să am mai multă credință. Începem să avem suficientă lumină puternică a experienței pentru a vedea mai sigur; să putem spune cu mai multă certitudine ce putem și ce cu siguranță nu putem face cu privire la cauze precum educația, cercetarea și altele asemenea.
De exemplu, putem spune destul de emfatic că nici AA în ansamblu, nici vreun grup AA nu ar trebui să intre în vreo altă activitate decât AA directă. Ca grupuri, nu putem susține, finanța sau forma o alianță cu orice altă cauză, oricât de bună ar fi; nu putem lega numele AA de alte întreprinderi din domeniul alcoolic în măsura în care publicul are impresia că am abandonat singurul nostru scop. Trebuie să-i descurajăm pe membrii și prietenii noștri din aceste domenii să nu sublinieze numele AA în publicitatea lor sau în apelurile pentru fonduri. A acționa altfel va pune cu siguranță în pericol unitatea noastră și să ne menținem unitatea este cu siguranță cea mai mare obligație a noastră - față de alcoolicii fratelui nostru și publicului larg. Experiența, credem, a făcut deja evidente aceste principii.
Deși ajungem acum la un teren mai discutabil, trebuie să ne întrebăm cu seriozitate dacă vreunul dintre noi, ca indivizi, ar trebui să ducă experiența noastră specială în alte faze ale problemei alcoolului. Nu datorăm atât de mult societății și se poate face fără a implica AA în ansamblu?
În opinia mea, politica „nu face nimic” a devenit de neconceput, parțial pentru că sunt sigur că membrii noștri pot lucra în alte activități alcoolice necontroversate fără a pune în pericol AA, dacă respectă câteva precauții simple și parțial pentru că am dezvoltat o convingerea că a face mai puțin ar însemna să privăm întreaga societate de contribuțiile extrem de valoroase pe care le-am putea face cu siguranță. Deși suntem AA și AA trebuie să fie pe primul loc, suntem și cetățeni ai lumii. În plus, suntem, la fel ca bunii noștri prieteni, medicii, onorați să împărtășim tot ceea ce știm cu toți oamenii.
Prin urmare, mi se pare că unii dintre noi trebuie să acorde atenție apelului din alte domenii. Iar cei care au nevoie doar să-și amintească primul și ultimul sunt AA; că în noile lor activități sunt doar indivizi. Aceasta înseamnă că vor respecta principiul anonimatului în presă; că, dacă apar în fața publicului larg, nu se vor descrie ca AA; că se vor abține de la a-și sublinia statutul de AA în apelurile pentru bani sau publicitate.
Aceste principii simple de conduită, dacă ar fi aplicate conștiincios, ar putea înlătura în curând toate temerile, rezonabile și nerezonabile, pe care mulți AA le distrează acum. Pe o astfel de bază, AA, în ansamblu, ar putea rămâne necomandată, dar prietenoasă cu orice cauză necontroversată care încearcă să scrie o pagină mai strălucitoare în analele întunecate ale alcoolismului.
Rezumând pe scurt, sunt destul de sigur că politica noastră cu privire la proiectele „exterioare” se va dovedi a fi următoarea: AA nu sponsorizează proiecte din alte domenii. Dar, dacă aceste proiecte au un caracter constructiv și non-controversat, membrii AA sunt liberi să se angajeze în ele fără critici dacă acționează doar ca indivizi și sunt atenți la folosirea numelui AA. Poate că asta e. Să încercăm?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu