Abstinenta mea dureaza doar 24 de ore. In fiecare zi.
Maine nu am de unde sa stiu ce o sa se intample. Pentru ieri, ii sunt recunoscator lui Dumnezeu pentru ca m-a ajutat sa fac ceea ce este necesar pentru ca azi sa raman abstinent.
Circula o vorba: "nu conteaza anii din viata, conteaza viata din ani".
Este foarte frumos si OK, dar la modul la care privesc lucrurile acum, fiecare an conteaza, fiecare zi chiar, conteaza. Prea am vazut in jurul meu oameni carora viata le-a oferit tot ce isi doreau si care 'se duc' la varste 'mici'.
Obisnuiesc sa merg la mama la cimitir. In drumul spre locul unde se odihneste, imi atrag atentia datele de nastere si de deces de pe cruci. 30, 40, 50 de ani. Si ma gandesc, pai, spune-le lor ca nu conteaza anii din viata, ca viata e grea, ca ai probleme de nerezolvat ... RESPIR, trag adanc aer in piept, expir ... si merg mai departe.
... Sau cand intru intr-un spital. De multe ori am fost la parintii mei, la sectia de cardiologie. Afara e iures. Goana dupa bani, relatii etc, nevoi, dorinte implinite sau nu. NEBUNIA! In spital oamenii nu isi doresc decat un singur lucru: sanatatea.
Afara nu constientizezi. Spui "Doamne ajuta-ma si o sa am mai multa grija de mine". Si Dumnezeu te ajuta. Iesi afara si UITI (ca in povestioara cu locul de parcare - "aici" -). Si pana sa te dumiresti mai bine esti inapoi.
De aceea abstinenta mea este pe primul loc. Pentru ca inseamna sanatate. Minte limpede. Daca raman abstinent pot sa le fac pe toate celelalte. Asa ca pentru a obtine ceea ce imi doresc incep cu a lucra la abstinenta mea prin programul de recuperare.
La grup am discutat odata despre "AA te face mai sanatos, nu neaparat mai bun". AA-ul in ansamblul lui (Comunitatea , intalnirile, programul) asta face. Te face mai sanatos.
De multe ori am auzit "de bun ce eram am ajuns aici", Deci bun eram, ce imi mai trebuie! (neintelegand ce inseamna 'a fi bun'). ...
Ajung la ce doream sa spun de fapt.
ANII DE ABSTINENTA CONTEAZA!
Anii de abstinenta inseamna sanatate.
Progresul spiritual ("starea de bine") este o alegere. O alegere pe care ar fi bine sa o fac daca vreau sa-mi pastrez o abstinenta senina.
Sunt momente cand cei 'mai vechi' au 'iesiri in decor'. In acele momente nu imi spun ca degeaba au atatia ani de abstinenta, ca ce invata noii veniti de la ei, ca acestia s-ar putea sa se intrebe "pai, sa intru in abstinenta si sa ajung asa?".
Imi spun ca suntem inca "alcoolici care mai sufera", in ciuda anilor de abstinenta,
Imi spun ca mi se poate intampla si mie. Suntem oameni, putem gresi, nu suntem niste sfinti. Iar nou venitul sa ia ce i se potriveste. Si sa nu judece. Pentru ca ei vad ce se intampla in acel moment, nu tot ce s-a intamplat in toti anii de abstinenta din spate. Nu se poate sa-i negi anii de abstinenta pentru ca are un moment mai greu pe care nu-l poate gestiona in mod adecvat.
Am auzit in AA ca "cei vechi recad pentru ca uita sa ceara ajutorul". Si cred ca intr-o anumita masura asa este. Uitam de abstinenta emotionala! Este un soi de orgoliu, "eu sunt vechi, mie nu mi se poate intampla, nu am nevoie de sfaturi, pot sa ma sfatuiesc si singur!, stiu ce am de facut, stiu tot ce se poate stii despre program, ... !", uitand ca, da, asa poate ca este, dar ar fi bine ca AZI "sa plasam principiile deasupra personalitatilor".
Un alcoolic cu un numar de ani de abstinenta o sa ramana un alcoolic cu acel numar de ani de abstinenta chiar daca maine (sau fara chiar, este posibil si doar 'daca maine'!) o sa aiba o 'recadere' de la Program.
Stefan
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu