O
abstinenta mulţumitoare este necesara pentru orice perioada de sobrietate. Sunt
patru factori relevanţi pentru dezvoltarea si menţinerea acestei stări mintale.
Cu toţii ii avem. Trebuie doar sa ii dezvoltam si sa ii folosim prin munca
celor 12 Paşi ai Alcoolicilor Anonimi.
1. Umilinţa… O adevărata evaluare a condiţiilor si a voinţei de a face fata faptelor.
·
Aceasta înseamnă
conştientizarea condiţiei noastre de alcoolic si debarasarea de aceasta mândrie
falsa, care ne tine aroganţi in legătura cu adevărata noastră condiţie.
·
Înţelegerea si
acceptarea unei relaţii adecvate intre noi si Dumnezeu, aşa cum îl înţelegem
fiecare.
·
De asemenea, sa
dezvoltam relaţii bune intre noi, semenii noştri.
2. Onestitatea… Aceasta înseamnă
eliberare de auto decepţia noastră…
·
Păstrarea unei
gândiri pozitive asupra programului nostru de recuperare, fără reîntoarcere, la
„vechile moduri de a acţiona”
·
Este o bunăvoinţa
de a admite că am greşit, si sa fim corecţi fata de ceilalţi oameni.
3. Credinţa….Bunăvoinţa de a ne agata de Ajutorul unei Puteri Superioare Noua Înşine .
·
Încrederea ca
Dumnezeu ne va ajuta, aşa cum i-a ajutat pe mii de oameni.
·
Credinţa ca cei
12 Paşi ai AA ne vor reda gândirea sănătoasa in legătura cu alcoolismul, si ca
nu va mai trebui sa bem, decât daca vom alege sa ignoram aceste principii
spirituale.
4. Curajul….O calitate a mintii care ne permite sa privim si sa facem fata
problemelor si realităţilor vieţii fără a ne bizui pe alcool.
·
Curajul de a
indura ceea ce nu putem schimba
· Hotărârea de a
schimba ceea ce se poate schimba in viata noastră
·
Neînfricare in
practica Umilinţei si Onestităţii.
AA nu este
alăturat nici unei perspective de tratament religioase, psihologice sau
medicale. Cu toate acestea a împrumutat de la fiecare din cele trei si le-a
modelat in „Perspectiva Unei Vieţi Mai Bune”.
Programul
celor 12 Paşi este doar pentru acele persoane care sunt hotărâte, cu adevărat,
sa se lase de băut, si care sunt dispuse de a face orice pentru a-si menţine
abstinenta.
Programul
AA este foarte simplu, si nu are nevoie de multa interpretare, cu excepţia ca
are de a face cu o aşa de complicata boala.
Trei cerinţe pentru abstinenta
Onestitate
·
Onestitate cu noi
înşine
·
Onestitate cu
ceilalţi in toate chestiunile
·
Onestitate cu
Dumnezeu in legătura cu dorinţa Ajutorului de a ne schimba vechiul sine
Mintea deschisa
·
Mintea deschisa
legata de credinţa si Încrederea intr-o
Putere Superioara decât sinele.
1. Nu neapărat
credinţe religioase…..principii spirituale de dezvoltare a abstinentei.
2. Fiecare il
interpretează pe „Dumnezeu” in felul sau…. este necesar doar sa credem ca
exista o putere Care este superioara decât sinele.
·
Minte deschisa in
legătura cu nevoia de suport in abstinenta…. un alcoolic singur este in
încurcătura.
·
Minte deschisa
fata de noi concepte si idei, care pot contesta tiparele tradiţionale de
gândire.
Bunăvoinţa
·
Bunăvoinţa de a
te schimba si de a „curata casa”.
·
Bunăvoinţa de a
crede intr-o "Putere " superioara noua înşine, si sa ne cultivam
direcţii spirituale
·
Bunăvoinţa de a-i
ajuta pe alţii in problema alcoolismului
Abstinenta
permanenta este scopul, dar si sa fim oameni mulţumiţi, fericiţi si
responsabili ca rezultat al muncii celor 12 Paşi.
Câţiva oameni
care nu se recuperează
·
Aceia care vor
doar sa ii liniştească pe alţii, sau cei care căuta doar sa „împiedice relele”
consumului lor de alcool.
·
Aceia cu anumite
probleme organice sau care „prin
structura lor nu sunt oneşti”
·
Anumiţi
dependenţi de droguri
·
Cei care sunt
forţaţi sa meargă la AA
·
Băutorii abuzivi
care nu sunt alcoolici
·
Cei care nu pot
sa accepte conceptul unei Puteri Superioare
·
Aceia cu istorii
scurte
·
Cei care sunt
selectivi in cei 12 Paşi „ jumătăţile de măsura nu ne-au adus nimic”
·
Cei care ne se
vor recupera sunt cei care par ca sunt incapabili sa fie oneşti cu ei înşişi.
Mulţi dintre cei de mai sus se vor recupera, daca îşi dezvolta capacitatea
de a fi oneşti cu ei înşişi si continua sa participe la AA. Cheia este in
conceptul de a schimba idei vechi care nu mai funcţionează.
Programul de
recuperare al celor 12 Paşi
Pasul Unu: „ Am
admis ca eram neputincioşi in fata alcoolului - ca nu mai eram stăpâni pe viata
noastră”
·
Nimănui nu ii
place sa admită înfrângerea totala, cu toate ca este necesar înainte ca orice
progres real sa se producă.
·
Ii este dovedit
alcoolicului prin vasta experienţa.
·
Suntem victimele
unei obsesii mintale cuplata cu o alergie fizica.
·
„Voinţa
neajutorata” este lipsa de putere in fata primului pahar.
·
Dependenta fizica
ne adânceşte dilema pe măsura ce sensibilitatea la alcool creste.
·
Noii membri
deseori îşi identifica propriul alcoolism când alcoolicii mai vechi îşi spun
istoria băutului, si a efectelor consumului asupra vieţii lor.
·
Pentru cei
sceptici, ii încurajam sa continue sa bea, păstrând in minte ceea ce le-am spus
despre alcoolism.
·
Pana când
alcoolicul nu admite înfrângerea deplina, şansele de succes in recuperare sunt
foarte mici. Programul de acţiune descris aici este prea extrem pentru el sa il
accepte.
Pasul Doi: „ Am
ajuns la credinţa ca o Putere Superioara noua înşine ne-ar putea reda sănătatea
mintala”
·
Unii oameni nu
vor crede, alţii nu vor putea crede si unii nu cred ca Dumnezeu ii va ajuta.
·
Sa începem cu……
1. AA nu iţi cere
sa crezi in ceva. Paşii sunt doar sugestii.
2. Pentru a sta abstinent
nu e nevoie sa faci cei 12 Paşi dintr-o data.
3. Tot ce ai
nevoie este o minte deschisa, si sa te debarasezi de societatea in controversa.
·
Unii oameni
recunosc AA ca o „Putere Superioara” pentru ca membri stau abstinenţi, si ei nu
sunt capabili sa o facă. Rezultatele vorbesc de la sine.
·
Uneori este mai
greu pentru acela care a avut credinţa, dar si-a pierdut-o, decât pentru
ateist.
·
Unii oameni sunt
din punct de vedere intelectual „autosuficienţi” si nu pot fi învăţaţi.
·
Unii oameni sunt
dezgustaţi de religie datorita unor membri ai bisericii si a comportamentelor
acestora. Ei nu îşi vad propriile comportamente, numai ale altora.
·
Mulţi alcoolici
devin sfidători, invinovatindu-L pe Dumnezeu pentru problemele lor.
·
In AA, vedem ca
Dumnezeu ne ajuta, daca avem o relaţie
corecta cu El.
·
Singurul care
este „plin de credinţa”, si încă continua sa bea, de obicei se bălăceşte in
emoţionalism, si este orb in fata aspectelor calitative, ci doar a celor
cantitative ale credinţei.
·
Adevărata
umilinţa si o minte deschisa ne poate conduce la o credinţa care funcţionează,
iar AA este dovada acestui fapt.
Pasul Trei: „ Am
hotărât sa ne lăsam viata si voinţa in
grija unui Dumnezeu aşa cum si-L
închipuie fiecare dintre noi”
·
Bunăvoinţa si
deschiderea mintii sunt cheile care deschid uşa pasului trei.
·
„Decizia” trebuie
urmata de o acţiune pozitiva.
·
A face începutul
este tot ceea ce este necesar pentru ca ea sa se deschidă de la sine.
·
Trebuie sa
recunoaştem si sa acceptam ca suntem dependenţi de Dumnezeu.
·
Problema este ca
folosim greşit puterea voinţei.
·
Trebuie sa fim
convinşi ca o viata dusa după voia noastră este un eşec.
·
Cu toate ca are
intenţii bune, alcoolicul este egocentrist pana la extreme.
·
Alţii nu vor
ajunge la aşteptările noastre….trebuie sa fim realişti cu acest lucru
·
Cele mai multe
probleme din relaţiile noastre sunt cauzate de noi.
·
Frica, autoiluzia
si autcompătimirea ne domina gândirea.
·
Avem nevoie de
ajutorul unei „ Puteri Superioare” pentru a ne scăpa de acest egoism.
·
Avem nevoie de un
„ Nou Patron”. El este „Directorul” si noi suntem „Agenţii” lui.
·
Înainte sa ne
debarasam de „agitaţie” învăţăm sa „ le lăsam si sa-l lăsam pe Dumnezeu”
·
Ne vom găsi Pacea
sufleteasca când ne vom întreba cu ce putem contribui la viata, si nu de ce vom
primi de la viata.
·
Pe măsura ce ne
vom găsi Pacea, vom începem sa ne pierdem frica zilei de azi si de mâine.
·
„Fie Voia Ta, Nu
a Mea” este conceptul cheie din pasul trei.
Paşii Unu, Doi si Trei sunt fundamentul următorilor Paşi…Trebuie sa admitem
înfrâgerea, predarea in fata faptului ca avem nevoie de ajutorul unei Puteri
Superioare noua înşine si acceptarea Voinţei lui Dumnezeu… Aşa cum il înţelegem
fiecare.
Pasul
Patru: „Am făcut fără teama un inventar moral amănunţit al propriei persoane”
·
Un proces de
căutare a faptelor si de găsire a faptelor spre descoperirea adevărului despre
noi înşine, sa vedem care „sine” ne-a dominat viata.
·
Resentimentele
sunt inamicul numărul 1… trebuie sa scăpam de ele….le scriem pe hârtie.
·
Ne întrebam de ce
am fost furioşi….stima de sine, banii, relaţiile, ambiţiile sunt toate
ameninţate….de obicei cauzate de noi înşine.
·
Il cerem lui
Dumnezeu sa ne ajute sa ii iertam pe alţii, si sa ne ajute sa fim toleranţi cu
ei.
·
Evitam sa facem
inventarul altei persoane, întrebându-ne doar ce am fi putut face mai bine.
·
Ne revizuim
comportamentul din trecut, si ne întrebam unde am fost egoisţi, necinstiţi, si
nu am ţinut cont de alţii,…. pe cine am rănit?
·
Scriem toate
acestea pe hârtie si le analizam.
In Pasul Patru, ne uitam la defectele de personalitate si începem sa le
acceptam ca realitatea despre noi.
Pasul Cinci: „Am
mărturisi lui Dumnezeu, noua înşine si unei alte fiinţe umane natura exacta a
greşelilor noastre”.
·
O evaluare
proprie solitara de obicei nu este suficienta. Avem nevoie de alţii sa vedem in
trecut, pentru a putea fi oneşti, si a nu fi aroganţi sau sa ne îndepărtam de
trecutul nostru.
·
Alcoolicul duce o
viata dubla…el trebuie sa fie sincer despre el însuşi, cu el însuşi si cu alta
persoana.
·
Facem acest pas
cu o persoana a bisericii sau cu „nasul”.
·
După ce facem
acest pas de obicei avem un sentiment de uşurare. Putem privi lumea in ochi din
nou.
·
Acesta este
începutul unei treziri spirituale…un sentiment de pace se naşte, si nu mai
suntem singuri cu trecutul nostru, am câştigat sinceritatea cu noi înşine.
In Pasul Cinci ne-am admis defectele si am început sa ne întoarcem la o
stare mintala mai normala.
Pasul Sase: „Am
consimţit fără rezerve ca Dumnezeu sa ne scape de toate aceste defecte de
caracter”
·
După ce am făcut
aceşti paşi de inventar, ne-am revizuit acţiunile si ne-am întrebat daca suntem
pregătiţi ca Dumnezeu sa ne îndepărteze aceste defecte de caracter…toate.
Încercam sa nu ii ascundem nimic din grija lui Dumnezeu, si încercam sa
acceptam Voia Lui in viata noastră.
·
Devenim sinceri
despre cum credem ca Dumnezeu vrea ca noi sa trăim, si suntem de acord sa Il
lăsam sa ne ajute sa trăim in acest fel.
·
Acceptam
protecţia, speranţa si puterea Lui in depăşirea dificultăţilor.
Pasul Şapte: „ Cu
umilinţa, I-am cerut sa ne îndepărteze slăbiciune”
·
In rugăciune ne predam
lui Dumnezeu, aşa cum il înţelegem fiecare, rugandu-L sa ne îndepărteze
defectele de caracter, astfel încât sa Ii putem sluji mai bine, Lui si
semenilor noştri.
·
Învăţăm mai multe
despre umilinţa, si ne putem schimba atitudinea fata de Dumnezeu.
·
Începem sa
acceptam ajutorul unei Puteri Mai Mari decât noi înşine, pentru ca vedem cum
funcţionează in viata noastră de zi cu zi.
·
Descoperim ca
puteam avea umilinţa fără sa fim nevoiţi sa trecem prin suferinţa alcoolismului
activ, asta întorcându-ne spre si având încredere in Dumnezeu.
·
Umilinţa devine
ceva ce fiecare ne dorim sa avem, dar nu “forţata” prin alcoolismul nostru si
existenta lui dureroasa.
·
Începem sa ii
cerem lui Dumnezeu ajutorul, si nu neapărat sa avem pretenţii de la alţii.
·
Ne îndreptam
atenţia spre Umilinţa, cerând Ajutorul Divin in îndepărtarea slăbiciunilor
noastre.
Pasul Opt: “ Am
întocmit o lista cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri si am
consimţit sa reparam aceste rele”.
- Acest pas se
refera la relaţiile personale..............recunoaşterea greşelilor,
repararea acestor greşeli, acelora fata de care am greşit.
- De obicei
este un proces ce tine toata viata.
- Este
începutul pierderii “singurătăţii”, care ii afectează pe alcoolici.
- Ne îndreptam
atenţia asupra noastră, nu asupra ceea ce a făcut sau nu o alta persoana.
- Mulţi dintre
noi evita sau neaga necesitatea acestui pas, spunând ca ne facem rău doar
noua înşine..............numim asta “uitarea intenţionata”.
- Trebuie sa
facem aceste reparaţii, pentru a putea face fata conflictului emoţional si
vinovăţiei.
- Ne analizam
daunele emoţionale, fizice si spirituale pe care ni le-am cauzat.
- Trebuie sa
vrem sa-i iertam pe alţii, daca vrem sa fim si noi iertaţi.
- Trebuie sa
fim sinceri si sa ne analizam complet relaţiile din trecut.
Pasul Noua: “
Ne-am reparat greşelile direct fata de acele persoane, acolo unde a fost cu
putinţa, dar nu si atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora”.
- Trebuie sa
ne folosim de judecata dreapta, timp si curaj pentru a face acest pas.
- Multe din
îndreptări sunt “îndreptări vii” care le facem doar prin faptul ca stăm
abstinenţi.
- Unii vor
avea nevoie sa facă mai multe îndreptări vii..........bani, scuze etc.
- Trebuie sa
ne asiguram insa ca suntem pe “felia abstinentei” înainte sa facem aceste
reparaţii.
- Nu exista
doar un singur mod de a ne face îndreptările. Cel mai important lucru este
sa fim sinceri, fără teama si voitori de a face aceste reparaţii.
- A avea un
nas sau un Îndrumător Spiritual te ajuta sa faci acest pas. Este sugerat
ca un nou venit sa nu lucreze singur acest pas.
Pasul Zece:
“Ne-am continuat inventarul personal si ne-am recunoscut greşelile de îndată ce
ne-am dat seama de ele”.
·
La Pasul 10
începem sa ne aplicam programul in practica de zi cu zi.
·
O continua
analiza a ceea ce avem bun si a obligaţiilor este necesara pentru noi
alcoolici.
·
Este un foarte
vechi principiu spiritual..........auto examinarea.
·
In abstinenta
suntem copleşiţi de “mahmureli emoţionale”, si trebuie sa le facem fata.
Acestea sunt “frica, furia, resentimentele, gelozia si alte asemănătoare”.
·
Aceste “mahmureli
emoţionale” sau “beţii uscate” pot sa dureze ore in şir, zile, săptămâni si in
unele cazuri luni. Daca nu reuşim sa le facem fata, ne pot reîntoarce la un
consum activ.
·
Este un inventar
de “căutare a petelor”, care sa il facem in orice moment al zilei, de obicei
atunci când suntem intr-o tulburare emoţionala sau mentală.
·
Este acel
inventar care ni-l facem la sfârşitul fiecărei zile, întrebându-ne de orele
care au trecut. Este ca un foaie de bilanţ, ce am făcut bine si la anume avem
mai mult de lucru.
·
Este un inventar
“ocazional”, făcut cu un nas, sau cu îndrumătorul spiritual, si revizuieşte
săptămânile sau lunile care au trecut.
·
Aceste inventare
vor fi ca o a doua natura la noi, si nu mai suntem înspăimântaţi de ele. Ele
devin un mijloc de a ne ghida viata de zi cu zi intr-un mod pozitiv si
spiritual.
·
Când suntem
tulburaţi, pentru un oarecare motiv, ne întrebam care este contribuţia noastră,
cu adevărat, in aceasta problema. Uneori avem nevoie sa iertam, uneori e nevoie
sa lăsam lucrurile sa meargă de la sine, si uneori trebuie sa fim mai răbdători
cu noi înşine.
·
Încercam sa
practicam un mai intens autocontrol, sa facem mai puţine cereri nerezonabile
fata de alţii.
·
Echilibrul
emoţional devine primul nostru obiectiv.
·
Când vom putea
folosi acest pas, descoperim ca tulburarea emoţionala poate deveni seninătate
daca suntem sinceri si folosim Voinţa lui Dumnezeu in a ne ghida propria viata.
·
Evitam gândirea
critica si negativa, fata de noi sau fata de alţii.
·
Ne îndreptam
atenţia spre ceea ce am făcut bine si ii mulţumim lui Dumnezeu pentru acesta
zi, cerandu-I ajutor pentru o zi de mâine mai buna.
Pasul Unsprezece:
“ Am căutat prin rugăciune si meditaţie, sa ne întărim contactul conştient cu
Dumnezeu aşa cum si-l închipuia fiecare
dintre noi, cerându-i doar sa ne arate Voia Lui in ceea ce ne priveşte si
sa ne dea puterea s-o împlinim”.
- Este sugerat
sa nu evitam rugăciunea si meditaţia ca metoda de recuperare.
- Seara sa ne
revizuim ziua, întrebându-ne ce progres am făcut, sau daca trebuie sa
reparam ceva. Unde am fost egoisţi, necinstit sau cu frica. Ce am fi putut
face mai bine, sau ce am fi putut face corect.
- La trezire,
ne gândim la cele 24 de ore care ne stau in fata, si înainte sa începem
ziua, cerem îndrumarea lui Dumnezeu in tot ce vom facem, major sau minor.
Il rugam sa ne elimine autocompătimirea din gândirea noastră si interesele
egoiste.
- Aceasta este
o reflectare activa a evenimentelor care vor veni pe parcursul zilei, si o
folosim sa evitam capcanele si momentele de indecizie, având încredere in
Dumnezeu, aşa cum il înţelegem.
- După o
perioada de timp va deveni un lucru natural, vom începe sa luam decizii
mai bune, evitând multe probleme si găsind noi soluţii.
- In mod
obişnuit, încheiem aceasta perioada de meditaţie cu rugămintea de a ne
elibera de propria voinţa si sa
facem totul după Voia Lui.
- Uneori ne
rugam partenerul si familia sa se alăture in acest moment de rugăciune,
dar nu întotdeauna, si nu vom jigniţi daca nu vor.
- Când suntem
puşi in fata problemelor si dificultăţilor pe parcursul zilei, luam o
pauza si cerem, “ Fie Voia Ta si nu a mea”.
- In timp vom
descoperi ca acest exerciţiu funcţionează, si ca putem avea un contact
mult mai conştient cu o Putere Superioara noua înşine.
Pasul Doisprezece:
“ După ce am trăit o trezire spirituala ca rezultat al acestor paşi, am
încercat sa transmitem acest mesaj altor alcoolici si sa punem in aplicare
aceste principii in toate domeniile vieţii noastre”.
- Acesta
“Trezire Spirituala” este o conştientizare treptata a ajutorului si dragostei
lui Dumnezeu.
- Schimbările
de personalitate din ceilalţi 11 paşi sunt o parte a conştientizării
ajutorului si puterii lui Dumnezeu.
- Alcoolicul
descoperă o abstinenta mulţumitoare.
- Mesajul AA
este acum dus in închisori, spitale, clinici, biserici si orice loc care
il poate ajuta pe alcoolic sa îşi găsească abstinenta.
- Membrii AA
încearcă sa-si trăiască viata bazata pe principiile descrise mai sus.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu