BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


MEDITATII ZILNICE - IULIE / AUGUST / SEPTEMBRIE

1 iulie

CEL MAI BUN LUCRU PE ZIUA DE AZI

Principiile pe care ni le-am stabilit ne îndrumă pe calea progresului.
ALCOOLICII ANONIMI

La fel cum un sculptor se foloseşte de diferite unelte pentru a obţine efectele dorite atunci când creează o operă de artă, la fel şi în ALCOOLICII ANONIMI cei Doisprezece Paşi sunt folosiţi pentru a aduce rezultate în propria mea viaţă. Nu mă las copleşit de problemele vieţii şi de faptul că mai e nevoie de multă muncă. Mă consolam cu gândul că viaţa mea este acum în mâinile Puterii mele Superioare, un meşteşugar desăvârşit care face din fiecare parte a vieţii mele o operă de artă unică. Lucrând programul, pot să fiu satisfăcut, căci ştiu că „dându-ne toată silinţa noastră pe ziua de azi, facem tot ce ne cere Dumnezeu”.

2 iulie

ESENŢA ABSTINENŢEI ADEVĂRATE

Am descoperit că nimeni nu trebuie să întâmpine dificultăţi cu spiritualitatea programului. Voinţa, sinceritatea şi receptivitatea sunt ingredien­tele esenţiale ale vindecării. Dar acestea sunt indispen­sabile.
ALCOOLICII ANONIMI

Sunt oare suficient de sincer să mă accept aşa cum sunt şi să mă înfăţişez astfel şi în faţa celorlalţi? Sunt oare dispus să fac tot posibilul, să fac tot ce este necesar ca să rămân abstinent? Sunt oare suficient de receptiv să aud ceea ce trebuie să aud, să gândesc ceea ce trebuie să gândesc şi să simt ceea ce trebuie să simt?    Dacă răspunsul la aceste întrebări este „Da”, înseamnă că ştiu destule despre spiritualitatea programului încât să-mi menţin abstinenţa. Pe măsură ce continui să lucrez cei Doisprezece Paşi, mă apropii necontenit de esenţa adevăratei abstinenţe: împăcarea cu mine însumi, cu ceilalţi şi cu Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu.

3 iulie

EXPERIENŢA: CEL MAI BUN PROFESOR

Dacă suntem încă neexperimentaţi şi abia am intrat în contact conştient cu Dumnezeu, probabil că nu vom fi tot timpul inspiraţi.
ALCOOLICII ANONIMI

Unii spun că experienţa este cel mai bun profesor, dar eu cred că experienţa este unicul profesor. Doar datorită faptului că am cunoscut dependenţa de iubirea divină, am fost în stare să aflu despre iubirea lui Dumnezeu. La început nu puteam fi sigur de direcţia pe care El o imprima vieţii mele, dar acum înţeleg că ar trebui să fiu suficient de îndrăzneţ ca să-I cer îndrumare, în loc să acţionez ca şi cum mi-ar fi oferit-o deja. Deseori Îi cer lui Dumnezeu să-mi aducă aminte că are un drum pe care trebuie să-l urmez.

4 iulie

O CREDINŢĂ FIREASCĂ

... în adâncul sufletului fiecărui bărbat, femeie, sau copil, zace ideea fundamentală de Dumnezeu. Ar putea fi eclipsată de nenorociri, de strălucire deşartă, de venerarea altor lucruri, dar totuşi e acolo, într-o formă sau alta. Căci credinţa într-o Putere Superioară nouă înşine şi demonstra­ţiile miraculoase ale acesti Puteri în vieţile oame­nilor, sunt certitudini vechi de când lumea.
ALCOOLICII ANONIMI

În sălile de întrunire AA de pe tot cuprinsul ţării, am văzut operele unui Dumnezeu nevăzut. Dovada constă în minunea recuperărilor de pretutindeni. Acum cred cu tărie că Dumnezeu se află în acele încăperi, precum şi în inima mea. Pentru mine, un fost agnostic, credinţa este astăzi la fel de naturală ca şi respiratul, mâncatul şi dormitul. Cei Doisprezece Paşi m-au ajutat să-mi schimb viaţa în multe privinţe, dar nici una nu a avut un efect mai mare ca descoperirea unei Puteri Superioare.

5 iulie

O NOUĂ DIRECŢIE

Resursele noastre omeneşti, canalizate de voinţă, nu au fost de ajuns; au eşuat cu totul... Fiecare zi este o zi în care trebuie să respectăm voia lui Dumnezeu în orice acţiune întreprinsă.
ALCOOLICII ANONIMI

Aud vorbindu-se despre alcoolicul cu voinţa slabă, dar sunt unul dintre oamenii cu cea mai mare voinţă din lume! Acum îmi dau seama că incredibila mea putere a voinţei nu este de ajuns pentru a-mi salva viaţa. Problema mea nu constă în „slăbiciune”, ci în direcţie. Când eu, fără falsă modestie, îmi accept limitele mele naturale şi Îi cer îndrumare lui Dumnezeu, cele mai mari greşeli ale mele se transformă în cele mai însemnate calităţi. Puterea voinţei, orientată în direcţia potrivită, mă face să continui să muncesc până când promisiunile programului devin o realitate cotidiană.

6 iulie

SĂ IDENTIFICI FRICA...

Cea mai importantă cauză a defectelor noastre a fost frica egoistă...

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când mă simt incomod, iritat sau deprimat, caut frica. Acest fir malefic şi coroziv este rădăcina suferinţei mele: Frica de eşec; frica de opinia celorlalţi; frica de prejudicii, precum şi o mulţime de alte frici. Am descoperit o Putere Superioară care nu vrea ca să trăiesc cu frică, iar drept rezultat, experienţa AA în viaţa mea înseamnă libertate şi bucurie. Nu mai sunt dispus să trăiesc cu multitudinea de defecte de caracter, care mi-au marcat viaţa pe vremea când beam. Pasul Şapte mă va elibera de aceste defecte. Mă rog să identific frica în spatele defectului, iar apoi Îl rog pe Dumnezeu să mă scape de frica aceea. În ce mă priveşte, această metodă nu dă greş niciodată şi este unul dintre cele mai mari miracole ale vieţii mele în ALCOOLICII ANONIMI.

7 iulie

...ŞI SĂ SCAPI DE EA

... în special frica de a pierde ceea ce avem deja sau de a nu reuşi să obţinem ceea ce am cerut. Trăind pe un fundament al dorinţelor nerealizate, eram într-o continuă stare de nelinişte şi frustrare. Prin urmare, dacă nu reuşeam să găsim o modalitate de a reduce aceste dorinţe, nu puteam avea parte de pace sufletească. Diferenţa dintre o solicitare şi o simplă rugăminte este clară pentru absolut oricine.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Doar atunci când dau la o parte aşteptările, pot să am parte de pace sufletească. Când sunt prizonierul gândurilor despre ceea ce vreau şi despre ceea ce ar trebui să primesc, mă aflu într-o stare de frică şi anticipare neliniştită, care nu mă conduc către abstinenţa emoţională. Trebuie să mă predau – ori de câte ori este nevoie – în faţa reali­tăţii dependenţei mele de Dumnezeu, căci atunci descopăr pacea, recunoştinţa şi siguranţa spirituală.

8 iulie

O LIBERTATE MEREU ÎN CREŞTERE

La Pasul Şapte ne schimbăm atitudinea care ne permite, copleşiţi de smerenie, să ne îndreptăm atenţia de la propria persoană către alţii şi către Dumnezeu.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când L-am rugat în cele din urmă pe Dumnezeu să înlăture lucrurile acelea care mă împiedicau să ajung la El şi la lumina Spiritului, am pornit într-o călătorie mai glorioasă decât mi-aş fi putut imagina vreodată. Am putut să mă eliberez de acele caracteristici care mă ţineau prizonier al propriei persoane. Datorită acestui Pas care m-a învăţat să fiu umil, mă simt curat. Ţin cont în special de acest Pas, deoarece acum sunt în stare să fiu de folos lui Dumnezeu şi semenilor mei. Ştiu că El mi-a dat putere să-I îndeplinesc porunca şi m-a pregătit pentru oricine şi orice îmi va sta în cale de acum înainte. Sunt cu adevărat în grija Lui şi sunt mulţumit pentru bucuria de fi astăzi de folos.

9 iulie
SUNT O UNEALTĂ

Cu umilinţă, I-am cerut să ne îndepărteze slăbiciunile.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Problema atitudinii umile este una dificilă. Atitudinea umilă nu înseamnă să mă gândesc la mine mai puţin decât ar trebui; înseamnă să recunosc că unele lucruri le fac bine, înseamnă să primesc un compliment într-un mod elegant. Dumnezeu poate face pentru mine doar ceea ce poate face prin mine. Atitudinea umilă este rezultatul cunoaşterii faptului că Dumnezeu este cel care acţionează, nu eu. În lumina acestei ipoteze, cum aş putea să mă mândresc cu realizările mele? Sunt o unealtă şi orice faptă pe care aparent o fac eu, este făcută de Dumnezeu prin mine. Zilnic mă rog lui Dumnezeu să mă scape de defectele mele de caracter, pentru ca să pot mai uşor să-mi duc la bun sfârşit sarcina „iubirii şi a într-ajutorării”.

10 iulie

SPRE PACE ŞI SENINĂTATE

... după ce ne-am uitat direct la câteva dintre defecte, după ce le-am discutat cu o altă persoană şi după ce am fost dispuşi să scăpăm de ele, gândirea noastră în ceea ce priveşte atitudinea smerită începe să capete un înţeles mai larg.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când apar tot felul de situaţii care îmi spulberă seninătatea, de cele mai multe ori durerea este cea care mă motivează să mă rog lui Dumnezeu, pentru a putea vedea clar vina pe care o port eu în situaţia respectivă. Recunoscându-mi slăbiciunea, mă rog smerit pentru acceptare. Încerc să înţeleg în ce măsură au contribuit defectele mele de caracter la crearea situaţiei respective. Aş fi putut fi mai răbdător? Am dat dovadă de intoleranţă? Am insistat să mi se facă pe plac? Mi-a fost teamă? Pe măsură ce defectele mele ies la iveală, las la o parte încrederea în sine şi mă rog smerit lui Dumnezeu să mă scape de neajunsurile mele. Situaţia s-ar putea să nu se schimbe, dar pe măsură ce-mi exersez atitudinea smerită, mă bucur de pace şi seninătate, care sunt beneficiile fireşti ale faptului că am crezut într-o Putere Superioară mie însumi.

11 iulie

UN MOMENT DE COTITURĂ

Am avut parte de un moment de cotitură în viaţa noastră atunci când am început să căutăm smerenia drept ceea ce doream cu adevărat să obţinem, şi nu ceea ce ar trebui să avem.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Dacă nu mă bucur de viaţa în AA, atunci revin la întunericul şi disperarea alcoolismului. Sunt fericit atunci când atitudinea mea vizavi de Dumnezeu şi smerenia ia forma mai mult a unei dorinţe, şi mai puţin a unei obligaţii. Întunericul din viaţa mea se preschimbă în lumină orbitoare când îmi dau seama că dacă sunt sincer şi corect atunci când mă ocup de inventarul meu, viaţa mi se va umple de seninătate, libertate şi fericire. Credinţa în Puterea mea Superioară devine mai puternică şi avalanşa de recunoştinţă îmi invadează fiinţa. Sunt convins că dacă eşti smerit, înseamnă că eşti corect şi sincer faţă de tine şi faţă de Dumnezeu. Atunci atitudinea smerită devine ceea ce vrei cu adevărat, şi nu ceea ce ar trebui să ai.

12 iulie

RENUNŢĂ LA EGOISM

Căci fără o oarecare doză de smerenie, nici un alcoolic nu poate duce o viaţă în abstinenţă... Fără smerenie, ei n-ar putea duce o viaţă cu sens sau, pe de altă parte, n-ar putea face apel la credinţa care poate ţine piept oricărei situaţii critice.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

De ce mă împotrivesc expresiei „atitudine umilă”? Nu mă umilesc în faţa altor oameni, ci în faţa lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Atitudinea umilă înseamnă „să dai dovadă de respect”, iar având o atitudine umilă îmi dau seama că nu sunt centrul universului. Pe vremea când beam, mă consumam în trufia de sine şi în egoism. Simţeam că lumea se învârte în jurul meu, că eu sunt stăpân pe propriul destin. Atitudinea umilă îmi permite să mă bazez mai mult pe Dumnezeu atunci când depăşesc obstacolele, atunci când mă confrunt cu propriile imperfecţiuni, astfel încât să pot evolua din punct de vedere spritual. Trebuie să rezolv pro­bleme mult mai dificile ca să-mi cresc performanţa şi, pe măsură ce mă confrunt cu obstacolele vieţii, trebuie să învăţ să le depăşesc cu ajutorul lui Dumnezeu. Comunicarea zilnică cu Dumnezeu îmi demonstrează atitudinea mea umilă şi îmi dă posibilitatea să-mi dau seama că o entitate mult mai puternică decât mine este dispusă să mă ajute, dacă încetez să mă mai cred atotputernic.

13 iulie

SMERENIA E UN DAR

Atât timp cât puneam încrederea în forţele proprii pe primul loc, nu mai putea fi vorba de încrederea într-o Putere Superioară. Dorinţa de a căuta şi de a face voia lui Dumnezeu – ingredientul de bază al întregii smerenii – lipsea cu desăvârşire.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

De cum am intrat în AA, am vrut să descopăr câte ceva din calitatea aceea dificil de obţinut, numită smerenie. Nu-mi dădeam seama că eram în căutarea smereniei, deoarece credeam că aceasta mă va ajuta să obţin ceea ce voiam şi că aş fi în stare să fac orice pentru cei din jur, dacă aş fi crezut că Dumnezeu mă va răsplăti cumva pentru aceasta. Acum încerc să-mi aduc aminte că oamenii pe care îi întâlnesc pe parcursul zilei sunt la fel de apropiaţi de Dumnezeu cum voi deveni şi eu odată, cât timp mai trăiesc pe acest Pământ. Astăzi trebuie să mă rog pentru ca să aflu care este voia lui Dumnezeu şi să înţeleg în ce măsură experienţa mea cu speranţa şi durerea ar putea fi de folos altor oameni; dacă aş putea face asta, nu va trebui să caut smerenia, căci ea mă va găsi pe mine.

14 iulie

UN INGREDIENT HRĂNITOR

Dacă înainte atitudinea umilă însemna să te forţezi să fii umil, acum începe să reprezinte ingredientul hrănitor care ne poate oferi seninătate.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Cât de des mă concentrez asupra propriilor probleme şi frustrări? Când eu am parte de o zi favorabilă, toate aceste probleme pălesc în importanţă şi mă preocupă mai puţin. N-ar fi mai bine dacă aş găsi o soluţie să pot dezlega „magia” zilelor mele favorabile, ca s-o pot folosi şi în cazul problemelor din zilele nefavorabile?Am deja soluţia! În loc să încerc să mă eschivez de la suferinţele mele şi să fac abstracţie de problemele mele, aş putea să mă rog să fiu smerit! Atitudinea smerită va tămădui boala. Atitudinea smerită mă va rupe din ghearele ego-ului meu. Atitudinea smerită- forţa aceea oferită de către „Puterea mea Superioară” – este a mea, căci mă rog pentru ea! Atitudinea smerită îmi va reda echilibrul necesar vieţii. Atitudinea smerită îmi va da posibilitatea să-mi accept cu bucurie natura mea umană.

15 iulie

TRUFIA

De mii de ani cerem mai mult decât porţiile de siguranţă, prestigiu şi romantism care ni se cuvin. Când se părea că avem succes, beam ca să avem vise şi mai mari. Când eram frustraţi, chiar şi într-o mică măsură, beam ca să uităm de necaz. Niciodată nu aveam suficient din ceea ce credeam că vrem.În toate aspiraţiile acestea, dintre care multe erau bine intenţionate, handicapul nostru major îl reprezenta lipsa unei atitudini smerite. Nu eram în stare să înţelegem că valorile morale şi spirituale trebuie să fie pe primul loc, şi că satisfacţiile materiale nu reprezentau scopul vieţii.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII
 Mă apucam din când în când de Pasul Şapte, doar ca să mă prăbuşesc şi să mă adun din nou. Ceva lipsea şi nu puteam prinde impactul Pasului. Ce omisesem? Un singur cuvânt: citit dar trecut cu vederea, baza tuturor Paşilor şi chiar a întregului program al Alcoolicilor Anonimi – cuvântul acesta este „umil”. Am priceput care îmi sunt neajunsurile: nu eram consecvent; mă înfuriam repede; eram prea absorbit de mila de sine; şi mă tot întrebam: „de ce anume eu?”. După care mi-am amintit, „Trufia duce la prăbuşire”, aşa că am eliminat trufia din viaţa mea.

16 iulie

„MĂSURA SMERENIEI”

În orice împrejurare, durerea a fost preţul care trebuia plătit pentru a începe o viaţă nouă. Dar preţul acesta acoperea mai multe decât ne aşteptam. Ne-a furnizat o măsură a smereniei, care în scurt timp s-a dovedit a fi un foarte bun calmant al durerii.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Era dureros să renunţ la încercarea de a-mi controla viaţa, chiar dacă succesul mă tot ocolea, iar când viaţa devenea prea dură, îmi găseam refugiul în băutură. Acceptarea vieţii cu toate capriciile ei va fi posibilă datorită smereniei. pe care o trăiesc atunci când îmi las voinţa şi viaţa în mâinile lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Având viaţa în grija lui Dumnezeu, nu voi mai răspunde cu frică, nesiguranţă şi supărare acelor momente din viaţa mea, care aş fi preferat să nu aibă loc. Suferinţa pricinuită de aceste momente va fi vindecată de conştiinţa că am primit puterea spirituală de a supravieţui.

17 iulie

SUPUNEREA ŞI AUTOANALIZA

Stabilitatea mea a venit ca rezultat al încercării mele de a da, iar nu din dorinţele mele de a primi. Prin urmare, cred că ar putea avea efect şi în cazul abstinenţei emoţionale. Dacă vom analiza fiecare nemulţumire pe care o avem, mare sau mică, vom găsi la rădăcinile ei o dependenţă nepotrivită care generează o nevoie nepotrivită. Haideţi, cu ajutorul lui Dumnezeu, să renunţăm fără încetare la aceste nevoi neproductive! Doar atunci ne vom putea elibera şi vom putea trăi şi iubi; după care vom putea să ne apucăm de Pasul Doisprezece, pentru a putea atinge abstinenţa emoţională.
LIMBAJUL INIMII

Perioada îndelungată de dependenţă de alcool, privit ca un remediu chimic pentru modifi­carea dispoziţiei, m-au privat de capacitatea de a interacţiona la nivel emoţional cu semenii mei. Credeam că trebuia să fiu egoist, încrezut, şi mânat doar de propriile interese într-o lume plină de oameni în care nu poţi avea încredere. În cele din urmă, mi-am pierdut respectul faţă de sine şi am rămas cu dependenţa, nemaifiind în stare să am încredere în mine sau în orice altceva. Supunerea şi autoanaliza în timpul convorbirilor cu noii-veniţi m-au ajutat să cer, umil, ajutorul.

18 iulie

MULŢUMIT DE CEEA CE AM

În timp ce învăţam mai multe lucruri despre atitudinea umilă, cel mai profund rezultat dintre toate a fost schimbarea atitudinii noastre faţă de Dumnezeu.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Majoritatea rugăciunilor mele de acum con­stau în exprimarea mulţumirii faţă de Puterea Supe­rioară pentru abstinenţă şi pentru belşugul miraculos al lui Dumnezeu, dar trebuie, de asemenea, să cer ajutor şi puterea de a-mi duce la bun sfârşit planul pe care Îl are Dumnezeu cu mine. Nu mai am nevoie de Dumnezeu în fiecare clipă pentru a ieşi din situaţiile în care intru atunci când nu-I respect voia. Recunoştinţa mea pare acum direct legată de atitudinea umilă. Atât timp cât sunt suficient de smerit să fiu mulţumit de ceea ce am, Dumnezeu continuă să-mi mai ofere şi altele.

19 iulie

MÂNDRIA FALSĂ

Mulţi dintre noi care se considerau religioşi au fost surprinşi să constate limitele acestei atitudini. Refuzând să-L punem pe Dumnezeu pe primul loc, am refuzat şi ajutorul Lui.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Multe idei nefondate sunt legate de mândria falsă. Nevoia îndrumării necesare pentru a duce o viaţă decentă este împlinită de speranţa trăită în comunitatea AA. Cei care au mers de ani buni pe această cale –în fiecare zi la rândul ei– spun că o viaţă care gravitează în jurul lui Dumnezeu presu­pune posibilităţi nelimitate de evoluţie personală. Aşa stând lucrurile, o mare speranţă vine din partea veteranilor AA. Îi mulţumesc Puterii mele Supe­rioare pentru că mi-a dat de înţeles că acţionează prin intermediul altor persoane, şi Îi mulţumesc şi pentru slujitorii de încredere ai comunităţii care i-au ajutat pe noii membri să se descotorosească de falsele lor idealuri şi să le adopte pe cele care duc către o viaţă bazată pe compasiune şi încredere. Vete­ranii AA îi provoacă pe noii-veniţi “să ajungă”, astfel încât în cele din urmă “să ajungă să creadă”. Rog Puterea mea Superioară să ajute necredinţei mele.

20 iulie

AM SCĂPAT DE DEFECTE

Dar acum fraza: „de unul singur, nu fac nimic, Tatăl Ceresc face toată treaba”, a început să comporte o promisiune şi o semnificaţie aparte.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când pun în aplicare Pasul Şapte trebuie să-mi aduc aminte că nu există nici un fel de formulare pe care trebuie să le completez. Acolo nu scrie „Cu umilinţă, I-am cerut să (completaţi spaţiul gol) ne îndepărteze slăbiciunile”. Ani de zile am completat spaţiul liber imaginar cu cuvintele „Ajută-mă!”, „Dă-mi curajul să”, „Dă-mi puterea să”, etc. Pasul spune clar că Dumnezeu ne va scăpa de defectele de caracter. Unicul lucru pe care trebuie să-l fac este să „cer cu umilinţă”, care pentru mine înseamnă să mă rog, fiind conştient de faptul că, de unul singur, eu nu fac nimic, ci Tatăl Ceresc „face toată treaba”.

21 iulie

UN DAR NEPREŢUIT

După toate probabilităţile, până în clipa de faţă am obţinut într-o oarecare măsură eliberarea de cele mai devastatoare handicapuri ale noastre. Ne bucurăm de momentele în care suntem copleşiţi de pacea sufletească. Celor dintre noi care până acum nu au cunoscut decât exaltarea, depresia sau neliniştea – cu alte cuvinte, nouă tuturor – această pace redobândită este un dar nepreţuit.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Învăţ să mă deschid în faţa lui Dumnezeu, să nu fiu măcinat de prejudecăţi şi să fiu dispus să primesc îndurarea divină în toate aspectele vieţii mele; în felul acesta pot să am parte de pace şi libertate, care sunt rezultatele supunerii. S-a dovedit că un act de supunere ce se trage din disperare şi înfrângere, poate să evolueze într-un act de credinţă neîntreruptă, iar această credinţă înseamnă libertate şi victorie.

22 iulie

„PĂRŢI BUNE ŞI PĂRŢI PROASTE”

„Creatorul meu, acum vreau ca Tu să ai parte de toată făptura mea, cu părţile ei bune şi rele”.

ALCOOLICII ANONIMI

Viaţa îţi aduce fericire doar dacă o trăieşti. Odată eliberat de defectele mele de caracter, fără de care pot fi mai uşor de folos, în sinea mea pot să devin mai umil. Defectele mele pot fi lăsate cu smerenie în grija lui Dumnezeu ca să pot scăpa de ele. Esenţa Pasului Şapte este atitudinea umilă, şi cum aş putea mai bine s-o capăt, decât oferindu-mă lui Dumnezeu cu totul – cu părţile mele bune şi cu cele rele– astfel încât El să înlăture ce-i rău şi să-mi întoarcă ce-i bun.

23 iulie

ÎL ROG PE DUMNEZEU SĂ DECIDĂ

„Mă rog ca tu să înlături orice defect al caracterului meu care mă împiedică să fiu de folos Ţie şi semenilor mei”.
ALCOOLICII ANONIMI

Odată ce mi-am recunoscut slăbiciunea şi am luat decizia de a-mi lăsa voinţa şi viaţa în grija lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, nu pot decide care defecte şi în cât timp să fie înlăturate. Îl rog pe Dumnezeu să decidă care defecte mă împiedică să-I fiu de folos Lui şi semenilor, după care Îl rog smerit să mă scape de ele.

24 iulie

AJUTÂNDU-I PE ALŢII

În calitate de foşti băutori problemă, vieţile noastre depind de grija constantă faţă de ceilalţi şi de modul în care am putea să-i ajutăm să-şi satisfacă trebuinţele.
ALCOOLICII ANONIMI

Problema mea era egosimul. Toată viaţa mea, oamenii făceau tot felul de lucruri pentru mine, iar eu nu numai că aşteptam acest lucru, dar mai eram şi nerecunoscător şi dispreţuitor că nu făceau mai mult. De ce ar trebui să-i ajut pe alţii când ei trebuiau să mă ajute pe mine? Dacă alţii aveau probleme, înseamnă că le meritau, nu? Eram copleşit de mila de sine, de furie şi resentiment. După care am înţeles că, ajutându-i pe alţii fără a aştepta ceva în schimb, aş putea scăpa de obsesia asta vizavi de propria persoană, iar dacă înţelegeam ce înseamnă să fii umil, voi afla ce sunt pacea şi smerenia. Şi nu va mai trebui să beau.

25 iulie

CEI AFLAŢI ÎNCĂ ÎN SUFERINŢĂ

În ceea ce ne priveşte, dacă îi neglijăm pe cei care mai sunt încă bolnavi, ne punem într-un mare pericol propria viaţă şi echilibrul mintal.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Cunosc chinul de a fi constrâns să bei ca să-ţi calmezi nervii şi fricile. Cunosc şi chinul de la începutul perioadei de abstinenţă. Astăzi nu-mi permit să uit de necunoscutul care suferă retras în tăcere, găsindu-şi cu disperare refugiu în băutură. Mă rog Puterii mele Superioare să mă îndrume şi să-mi dea curajul de a vrea să fiu unealta Sa, prin care să poată transmite compasiune şi gândire altruistă. Fie ca grupul să continue să-mi dea puterea să fac cu alţii ceea ce nu pot face de unul singur.

26 iulie

“VALOAREA” ABSTINENŢEI

Este bine ca fiecare grup AA să se autofi­nan­ţeze după nevoi şi să refuze contribuţii din afară.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când merg la cumpărături, mă uit la preţuri şi, dacă am nevoie de ceea ce văd, dau banii şi cumpăr. Acum că trebuie să mă aflu în recuperare, trebuie să-mi fac ordine în viaţa mea. Când mă duc la vreo întrunire, îmi fac o cafea, câteodată mai multe, cu lapte şi zahăr. Dar când se face chetă, ori sunt prea ocupat ca să-mi scot banii din poşetă, ori nu am destui, dar sunt acolo pentru că am nevoie de întrunirea asta. Am auzit că cineva sugera să punem contravaloarea unei beri într-o urnă, dar m-am gândit că e prea mult! Aproape niciodată nu am dat un dolar. Ca atâţia alţii, mă bizui pe membrii mai generoşi că vor finanţa comunitatea. Uit că e nevoie de bani pentru închirierea sălii, pentru laptele pe care îl beau, pentru zahăr, ceşti. După întrunire, voi plăti fără ezitare nouăzeci de cenţi pentru o cafea într-un restaurant; pentru asta am întotdeauna bani. Aşadar, cât valorează abstinenţa şi pacea mea interioară?

27 iulie

GENEROZITATEA

Vom face orice sacrificiu de ordin personal pentru a asigura unitatea Alcoolicilor Anonimi. Vom face asta deoarece am învăţat să-L iubim pe Dumnezeu şi pe aproapele nostru.
AA AJUNGE LA MATURITATE

Independenţa financiară n-a fost niciodată punctul meu forte pe vremea când eram un alcoolic înrăit. Precupeţeam timpul şi banii.De cum am venit, mi s-a spus că „trebuie să oferim ca să putem păstra”. Pe măsură ce adoptam principiile Alcooli­cilor Anonimi în viaţa mea, în scurt timp am descoperit că era un privilegiu să faci donaţii comunităţii, ca expresie a recunoştinţei din sufletul tău. Dragostea de Dumnezeu şi de semeni a devenit un factor motivant în viaţa mea, fără gând de întoarcere. Acum îmi dau seama că generozitatea este felul în care Dumnezeu se exprimă cu ajutorul meu.

28 iulie

CEI AFLAŢI ÎNCĂ ÎN SUFERINŢĂ

Haideţi să rezistăm tentaţiei de a presupune că, de vreme ce Dumnezeu ne-a dat posibilitatea să facem bine într-un anumit domeniu, suntem sortiţi să fim un canal al îndurării divine pentru toată lumea.
AA AJUNGE LA MATURITATE

Grupurile AA există cu scopul de a-i ajuta pe alcoolici să trăiască în abstinenţă. Indiferent de dimensiunile şi vechimea lui, orice grup nu are decât un singur motiv pentru a exista: de a transmite mesajul său alcoolicului care mai suferă. Grupul există pentru ca alcoolicul să poată obţine un nou mod de viaţă, o viaţă plină de fericire, bucurii şi libertate. Pentru a se vindeca, majoritatea alcoolicilor au nevoie de susţinerea unui grup, de alţi alcoolici care îşi împărtăşesc experienţa, puterea şi speranţa lor. Prin urmare, abstinenţa şi dăinuirea programului nostru depind de determinarea mea de a face totul în ordinea priorităţilor.

29 iulie

DARURI ANONIME ÎN SEMN DE MĂRINIMIE

Pe vremea când eram alcoolici înrăiţi, într-un fel sau altul căutam mereu să primim vreo pomană.
CELE DOUĂSPREZECE TRADIŢII ILUSTRATE

Provocarea celei de-a Şaptea Tradiţii este o provocare personală, care îmi aminteşte să împărtăşesc şi să dăruiesc de bunăvoie. Înainte de abstinenţă, unicul lucru pe care l-am finanţat a fost obiceiul meu de a bea. Acum eforturile mele iau forma unui zâmbet, unei vorbe bune, sau a mărinimiei.Am înţeles că trebuia să încep să-mi duc singur crucea şi să le permit noilor mei prieteni să meargă alături de mine, deoarece, practicând cei Doisprezece Paşi şi cele Douăsprezece Tradiţii, nu m-am mai simţit niciodată atât de bine.

30 iulie

ÎNTORCÂND UN FAVOR

... a dat de ceva mult mai preţios decât aurul... S-ar putea să nu observe dintr-odată că n-a făcut decât să zgândărească un filon infinit care va da roade doar dacă va continua să-l exploreze până la sfârşitul vieţii şi va insista să dăruiască mai departe tot ce a dobândit.
ALCOOLICII ANONIMI

În ce mă priveşte, cea de-a Şaptea Tradiţie înseamnă mult mai mult decât să dau bani pentru cafea. Înseamnă să fiu acceptat aşa cum sunt, făcând parte dintr-un grup. Este pentru prima dată în viaţă când pot fi responsabil, deoarece am posibilitatea de alegere. Pot să învăţ principiile de rezolvare a problemelor din viaţa cotidiană, implicându-mă în „afacerea” AA. Fiind în stare să mă întreţin singur, pot să întorc membrilor AA favorurile pe care aceştia mi le-au făcut! Dăruind AA-ului, nu numai că-mi asigur propria abstinenţă, dar îmi ofer siguranţa că AA-ul va fi aici şi la vremea nepoţilor mei.

31 iulie

O RUGĂCIUNEA BUNĂ ÎN ORICE SITUAŢIE

Doamne, dă-ne seninătatea să acceptăm ceea ce nu putem schimba, curaj să schimbăm ceea ce putem, şi înţelepciunea să le deosebim.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Puterea acestei rugăciuni este copleşitoare, deoarece frumuseţea ei simplă se îmbină cu cea a comunităţii AA. Există momente când mă împotmolesc atunci când o recit, dar când analizez porţiunea care îmi dă bătăi de cap, găsesc soluţia la problema mea. Prima dată când mi s-a întâmplat aşa ceva, m-am speriat, dar acum o folosesc ca pe o unealtă de nepreţuit. Acceptând viaţa aşa cum este, capăt seninătate. Trecând la fapte, capăt curaj şi Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru capacitatea de a face distincţia între situaţiile pe care le pot ţine sub control şi cele pe care trebuie să le las în grija Celui de Sus. Tot ce am acum reprezintă daruri din partea lui Dumnezeu: viaţa mea, utilitatea mea, mul­ţu­mirea mea, precum şi acest program. Seninătatea îmi dă posibilitatea să merg mai departe. ALCO­OLI­CII ANONIMI reprezintă pe bună dreptate calea mai uşoară şi mai puţin anevoioasă.

1 august

TRĂIEŞTE-ŢI VIAŢA

Viaţa spirituală nu este o teorie. Trebuie s-o trăim.
ALCOOLICII ANONIMI

Pe când eram un novice în program, nu puteam să înţeleg cum poţi să trăieşti conform aspectului spiritual al programului, dar acum, când sunt abstinent, nu pot să înţeleg cum e posibil să trăieşti fără el. Spiritualitatea era ceea ce căutasem. Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, mi-a oferit răspuns la întrebările care m-au făcut să beau timp de douăzeci de ani. Ducând o viaţă spirituală, cerându-I ajutor lui Dumnezeu, am învăţat să iubesc, să ţin cont şi să simt compasiune pentru toţi semenii mei, dar şi să simt bucurie într-o lume în care, înainte de aceasta, simţeam numai frică.

2 august

SUNTEM DISPUŞI...

Momentan, încercăm să facem ordine în vieţile noastre. Dar aceasta nu reprezintă o finalitate în sine.
ALCOOLICII ANONIMI

Cât de uşor pot s-o iau pe un drum greşit atunci când parcurg Pasul Opt! Vreau să fiu liber, transformat într-o oarecare măsură de munca depusă la Paşii Şase şi Şapte. Astăzi, mai mult ca oricând, sunt prizonier al interesului faţă de propria persoană şi al agendei mele ascunse. Am grijă să-mi aduc aminte că propria satisfacţie, care uneori vine odată cu iertările celor cărora le-am provocat suferinţă, nu este obiectivul meu real. Sunt dispus să mă corectez, ştiind că prin acest proces mă recuperez şi mă menţin în formă pentru a putea merge mai departe, să cunosc şi să-I împlinesc voia lui Dumnezeu.

3 august
.
.. SĂ FIM DE FOLOS

Scopul nostru real este să fim în formă pentru a fi cât mai de folos lui Dumnezeu şi oamenilor din jurul nostru.
ALCOOLICII ANONIMI

E clar că planul lui Dumnezeu pentru mine se exprimă prin iubire. Dumnezeu m-a iubit suficient de mult ca să mă ia de pe străzi şi din închisori, astfel încât să pot deveni un participant util în lumea Sa. Răspunsul meu va fi iubirea faţă de toţi copiii Lui, manifestată prin susţinere şi exemplu. Îl rog pe Dumnezeu să mă ajute să-I imit iubirea ce mi-o poartă în relaţiile mele cu semenii.

4 august

GERMENII CREDINŢEI

Credinţa este, fără îndoială, necesară, dar numai credinţa nu te ajută cu nimic. Putem avea credinţă, dar în acelaşi timp să nu-L primim pe Dumnezeu în viaţa noastră.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Copil fiind, deseori îmi puneam întrebări în ceea ce priveşte existenţa lui Dumnezeu. Pentru un „gânditor ştiinţific” ca mine, nici un răspuns nu putea să ţină piept unei analize amănunţite, până când, în cele din urmă, o femeie răbdătoare mi-a spus: „Trebuie să ai credinţă”. Cu această simplă afirmaţie, au fost semănaţi germenii vindecării mele!Astăzi, dat fiind că sunt în recuperare – smulgând buruienile alcoolismului – las treptat să crească şi să înflorească germenii credinţei. Fiecare zi de recuperare, de grădinărit asiduu, mă apropie şi mai mult de Puterea Superioară, aşa cum O înţeleg eu. Prin credinţă, Dumnezeul meu a fost mereu alături de mine, dar responsabilitatea mea este să fiu dispus să-I accept prezenţa. Îl rog pe Dumnezeu să mă facă dispus să fac voia Lui.

5 august

ASCULTĂ CU ATENŢIE

Cât de insistent ne revendicăm dreptul de a decide noi înşine ceea ce vom gândi şi cum vom acţiona!
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Dacă accept şi acţionez conform sfaturilor celor care au făcut ca programul să aibă efect asupra lor, am şanse să depăşesc limitele trecutului. Unele probleme vor dispărea complet, în timp ce altele vor necesita multă răbdare şi acţiuni bine gândite. Ascultând cu atenţie în timp ce alţii îşi împărtăşesc experienţa, aş putea să-mi dezvolt intuiţia în rezolvarea problemelor neprevăzute. În ce mă priveşte, este în general indicat să evit acţiunile pripite. Prezenţa la întruniri sau discuţia cu un membru AA vor reduce îndeajuns tensiunea pentru un suferind aflat în pragul disperării, aşa cum sunt eu. Abordarea problemelor în întruniri, cu alţi alcoolici cu care intru în contact sau cu naşul meu în particular, ar putea schimba aspectele situaţiilor în care mă pomenesc. Îmi identific defectele de caracter şi încep să văd cum acestea acţionează împotriva mea. Când mă încred în puterea spirituală a programului, când am încredere în ceilalţi că mă vor învăţa ce trebuie să fac pentru a duce o viaţă mai bună, descopăr că pot să am încredere în mine că voi face ceea ce trebuie.

6 august

MÂNAŢI

Mânaţi de o sumedenie de forme de frică, autoamăgire, egoism, le aducem insulte semenilor noştri, iar aceştia ne răspund cu aceeaşi monedă.
ALCOOLICII ANONIMI

Egoismul a fost forţa care stătea la originea alcoolismului meu. Beam ca să mă bucur de reuşitele mele şi beam ca să-mi înec amarul. Atitudinea umilă este soluţia. Învăţ să-mi las voinţa şi viaţa în grija lui Dumnezeu. Naşul meu îmi spune că sprijinul acordat semenilor mă ţine departe de alcool. Dar acum mă întreb: Am căutat oare să aflu care sunt planurile lui Dumnezeu pentru mine? Am sprijinit activitatea grupului meu AA?

7 august

UN MOD DE VIAŢĂ

Şi noi, la rândul nostru, căutam aceeaşi scăpare cu disperarea celor care se îneacă. Ceea ce la început părea o simplă himeră, s-a transformat în mâna puternică a lui Dumnezeu. Am primit o nouă viaţă sau, dacă vreţi, un „mod de viaţă” cu adevărat eficient.
ALCOOLICII ANONIMI

În fiecare zi încerc să-mi ridic moralul şi mâinile în semn de mulţumire lui Dumnezeu pentru că mi-a arătat „un mod de viaţă” care chiar are efect datorită formidabilei noastre comunităţi. Dar ce este, de fapt, acest „mod de viaţă” care „funcţionează cu adevărat”? În cazul meu, este lucrul cât mai sârguincios asupra celor Doisprezece Paşi, conştiinţa neclintită a existenţei unui Dumnezeu care mă iubeşte necondiţionat şi speranţa că, în fiecare nouă zi, există un scop al existenţei mele. Sunt într-adevăr foarte, foarte binecuvântat în cadrul comunităţii.

8 august

„AM FĂCUT O LISTĂ...”

Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri...

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când m-am apucat de Pasul Opt, mă întrebam cum aş putea să înşir toate lucrurile pe care le-am făcut celor din jurul meu, de vreme ce erau atâţia oameni, iar unii dintre ei nici măcar nu mai erau în viaţă. Unele prejudicii nu erau grave, dar chiar mă deranjau. Principalul lucru din acest Pas era să fiu dispus să fac orice era nevoie pentru reparaţia cât mai bună cu putinţă, în clipa respectivă. Ori de câte ori există voinţă, există o cale, aşa că dacă vreau să mă simt mai bine, trebuie să scap de sentimentele de vinovăţie care mă bântuie. Într-un suflet curat nu există loc pentru sentimentele de vinovăţie. Dacă sunt sincer faţă de mine, cu ajutorul Puterii mele Superioare, pot să-mi curăţ sufletul de sentimentele acestea.

9 august

„... CU TOATE PERSOANELE CĂRORA LE-AM FĂCUT NECAZURI”

... şi am consmiţit să reparăm aceste rele.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Unul dintre cuvintele cheie din Pasul Opt este cuvântul toate. Nu pot să-i aleg pe unii şi să-i omit pe alţii. Aceasta este o listă cu toate persoanele. Pot să-mi dau imediat seama că acest Pas presupune iertare, deoarece, dacă nu sunt dispus să iert pe cineva, există puţine şanse să-i trec numele pe listă. Înainte să trec primul nume în listă, am spus o mică rugăciune: „Iert pe oricine mi-a provocat cândva vreun rău, indiferent de împrejurări”. E bine dacă, în timp ce spun Tatăl Nostru, mă uit la un cuvânt simplu, dar plin de înţeles. Acest cuvânt este: pre­cum. Spun aşa: „Şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri”. În acest caz, precum înseamnă „în aceeaşi măsură”. Rog să fiu iertat în aceeaşi măsură în care îi iert pe ceilalţi. Când spun pasajul acesta din rugăciune, dacă nutresc ură sau resentiment, în loc să fac apel la spiritul iertării, atrag asupra mea şi mai mult resentiment.

10 august

NE MAI DUBLĂM ÎNCĂ O DATĂ EFORTURILE

Într-o măsură oarecare, făcuse deja lucrul acesta atunci când şi-a făcut inventarul moral, dar acum a sosit clipa când trebuia să-şi mai dubleze o dată eforturile pentru a vedea câte persoane au avut de suferit de pe urma lui, şi în ce mod.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Pe măsură ce abstinenţa mea se prelungeşte, devin din ce în ce mai conştient de faptul că sunt o persoană de valoare. Pe parcursul acestui proces, sunt mai în măsură să-i tratez pe cei din jurul meu ca având aceleaşi drepturi ca şi mine, iar odată cu aceasta îmi dau seama că acestea sunt persoanele cărora le provocasem suferinţă în timpul perioadei mele de alcoolism activ. N-am minţit pur şi simplu, ci l-am minţit pe Tom. N-am înşelat pur şi simplu, ci am înşelat-o pe Joe. Ceea ce păreau a fi nişte fapte impersonale, erau de fapt nişte atacuri la persoană, deoarece era vorba de persoane – oameni de valoare – cărora le-am provocat suferinţă. Trebuie să fac ceva în legătură cu oamenii pe care i-am rănit, astfel încât să mă pot bucura de o abstinenţă liniştită.

11 august

ÎNLĂTURÂND STICLA PISATĂ

Inventarul moral este o examinare la rece a prejudiciilor care ne-au afectat pe parcursul vieţii şi efortul sincer de a le privi dintr-o perspectivă reală. Este ca şi cum am înlătura sticla pisată din măruntaiele noastre, substanţa emoţională care încă mai provoacă leziuni şi inhibiţii.

ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Lista de la Pasul Opt m-a atras într-un iureş al resentimentelor. După patru ani de abstinenţă, eram blocat de negare şi legat de o relaţie abuzivă în curs. Lupta dintre frică şi mândrie s-a mai atenuat pe măsură ce cuvintele Pasului mi-au trecut de la cap la inimă. Pentru prima dată după mulţi ani, mi-am deschis cutia cu culori şi mi-am vărsat furia adevărată, o explozie de roşu, negru şi galben. Când m-am uitat la desen, pe obraji îmi curgeau lacrimi de bucurie şi de eliberare. În boala mea, am renunţat la artă, o pedeapsă auto-impusă mult mai mare decât oricare alta venită din exterior. În timpul recuperării, am aflat că suferinţa pricinuită de defectele mele este chiar soluţia pe care o foloseşte Dumnezeu pentru a-mi curăţa caracterul şi pentru a mă elibera.

12 august

RETROSPECTIVĂ

Mai întâi privim înapoi şi încercăm să descoperim unde am greşit; după care vom încerca cu hotărâre să reparăm prejudiciile pe care le-am făcut;...

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Călătorind pe revigorantul şi interesantul traseu al vindecării iniţiate de AA, am aflat pentru prima dată ce înseamnă pacea sufletească, iar linia orizontului apărea clară şi luminosă, în contrast cu ceaţa şi obscuritatea din trecut. Revizuirea propriei vieţi pentru a-mi depista greşelile, părea a fi o treabă extrem de dificilă şi primejdioasă. Îmi era greu să mă opresc şi să mă uit în urmă. Îmi era teamă să nu mă împiedic! Nu puteam să-mi scot din minte trecutul şi să trăiesc pur şi simplu în prezentul de aur? Mi-am dat seama că cei cărora le-am provocat în trecut suferinţă mă împiedicau să merg pe calea seninătăţii. Trebuia să mă rog, să am curajul de a-i înfrunta pe cei care încă mai persistau în conştiinţa mea, să recunosc şi să mă ocup de vina pe care mi-o insufla însăşi prezenţa lor. Trebuia să mă uit la prejudiciile pe care le-am provocat şi să fiu dispus să le repar. Doar atunci îmi voi putea relua călătoria spirituală.

13 august

DEBARASAREA COMPLETĂ

... iar în al treilea rând, după ce am scăpat de sechelele trecutului, ne vom gândi cum am putea stabili, cu ajutorul noii conştiinţe de sine, relaţii cât mai bune cu fiecare persoană pe care o cunoaştem.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Imediat cum am ajuns la Pasul Opt, am căpătat dintr-odată tot ce trebuia pentru completarea cu succes a Paşilor precedenţi: curaj, corectitudine, sinceritate, voinţă şi meticulozitate. La început, n-am putut să-mi adun forţa necesară pentru această sarcină, drept pentru care în Pasul acesta este scris: „Am fost dispuşi...”         Aveam nevoie de curaj pentru a începe, de corectitudine pentru a vedea unde greşisem, o dorinţă sinceră de a pune lucrurile în ordine, meticulozitate pentru întocmirea listei şi dorinţa de a-mi asuma riscurile necesare pentru adevărata atitudine umilă. Cu ajutorul Puterii mele Superioare în dezvoltarea acestor virtuţi, am terminat cu bine acest Pas şi am continuat să merg înainte în căutarea evoluţiei mele

14 august

REPARAREA PREJUDICIILOR

Încercăm să ne debarasăm de sechelele trecu­tului care s-au acumulat din cauza îndărătniciei noastre de a trăi conform propriilor capricii şi de a fi noi cei care decidem regulile jocului. Dacă ne lipseşte voinţa de a face aşa ceva, ne rugăm până ajugem s-o obţinem. Ţineţi minte că am stabilit de la bun început că vom merge până în pânzele albe pentru a ieşi victorioşi din lupta cu alcoolul.

ALCOOLICII ANONIMI

Nu mi-a fost cine ştie ce greu să fac o listă cu toate persoanele cărora le-am provocat suferinţă. Acestea au apărut în inventarul de la Pasul Patru: oameni cărora le port pică, reală sau închipuită, şi cărora le-am adus prejudicii prin acte de răzbunare. Pentru o vindecare cât mai desăvârşită, credeam că nu contează dacă cei care mi-au adus prejudicii pe bună dreptate se vor corecta în faţa mea. Ceea ce este important în relaţia mea cu Dumnezeu este că stau înaintea Lui ştiind că am făcut tot ce am putut ca să repar răul făcut.

15 august

N-AM RĂNIT OARE PE NIMENI?

Cu toate acestea, unii dintre noi au dat peste o problemă foarte diferită. Ne-am ţinut scai de ideea că, pe vremea când consumam alcool, n-am rănit pe nimeni în afară de noi înşine.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Pasul acesta părea atât de simplu. Am identificat câteva persoane cărora le-am provocat suferinţă, dar nu mai puteam da de ele. Totuşi, Pasul acesta mă tulbura şi evitam să vorbesc despre el. Cu timpul, am învăţat să analizez Paşii şi perioadele vieţii mele care mă nelinişteau. În urma căutărilor mele, am dat peste părinţii mei, care suferiseră foarte mult de pe urma faptului că m-am izolat de ei; angajatorul meu, care era îngrijorat de absenţele mele, de pierderile de memorie, de toanele mele; precum şi prietenii mei, pe care îi evitam fără niciun fel de explicaţie. După ce am fost pus în faţa realităţii suferinţelor pe care le-am provocat, Pasul Opt a căpătat un nou înţeles. Nu mai sunt neliniştit şi mă simt curat şi uşor.

16 august

AM RUPT LEGĂTURA

S-ar putea ca în clipa următoare să ne între­băm ce avem în vedere atunci când spunem că le-am „făcut necazuri” celor apropiaţi? La urma urmei, ce fel de „rele” îşi provoacă oamenii unul altuia? Pentru a defini într-o manieră practică cu­vântul „rele”, am putea să-l numim rezultatul colizi­unii instinctelor, care le provoacă oamenilor preju­dicii de ordin fizic, mental, emoţional sau spiritual.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Mergeam la întâlnirile legate de Pasul Opt, gândindu-mă întotdeauna că „nu prea i-am rănit pe alţii, mai mult pe mine”. Dar a sosit clipa în care mi-am întocmit lista şi n-a fost chiar aşa de scurtă cum îmi imaginam. Ori îmi plăcea de tine, ori nu-mi plăcea, ori aveam nevoie de ceva de la tine – mai simplu nici că se putea. Oamenii nu făcuseră ceea ce voiam eu să facă, iar relaţiile apropiate scăpaseră de sub control din cauza solicitărilor neîntemeiate ale partenerilor mei. Erau acestea cumva „păcatele omisiunii”? Din cauza bolii mele, am cam rupt legătura cu lumea – nu trimiteam niciodată scrisori de felicitare, nu răspundeam la telefoane, nu eram disponibil şi nici nu luam parte la viaţa altora. Ce plăcere a fost să analizez aceste relaţii, să-mi fac inventarele în linişte, doar în preajma lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, şi să progresez pe zi ce trece, dornic de a fi corect şi sincer în relaţiile mele!

17 august

ÎNDREPTAREA GREŞELILOR

Deşi suferinţa provocată altora nu a fost cine ştie ce mare, de multe ori vom descoperi că suferinţa emoţională provocată nouă înşine a fost considerabilă.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Te-ai gândit vreodată că suferinţa provocată vreunui partener de afaceri, sau poate vreunui membru de familie, este atât de nesemnificativă încât chiar n-ar merita nici o scuză, căci e foarte probabil că nici măcar nu-şi vor aduce aminte de ea? Dacă acea persoană, precum şi suferinţa ce i-am provocat-o, persistă în conştiinţa mea, făcându-mă să mă simt incomod, sau poate chiar vinovat, atunci îi trec numele acelei persoane în „lista de reparaţii” şi sunt dispus să-mi cer iertare sinceră, ştiind că, odată ce această parte foarte importantă a recuperării mele este dusă la bun sfârşit, mă voi simţi calm şi relaxat în ceea ce priveşte persoana respectivă.

18 august

ALINAREA

Conflicte emoţionale devastatoare, foarte profunde, uneori aproape date uitării, persistă în subconştientul nostru.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Doar prin intermediul faptelor pozitive aş putea să scap de reminiscenţele de vinovăţie şi ruşine pe care mi le-a lăsat alcoolul. Pe parcursul aventurilor mele din perioada alcoolismului, prietenii mei obişnuiau să spună: „De ce faci asta? Nu faci decât să-ţi provoci suferinţă”. Nu prea aveam pe atunci habar de adevărul incontestabil al acestor vorbe. Deşi i-am făcut şi pe alţii să sufere, o parte a comportamentului meu m-a lăsat cu răni adânci în suflet. Pasul Opt îmi oferă o modalitate de a mă ierta pe mine însumi. Atunci când îmi fac o listă cu cei pe care i-am rănit, îmi alin mare parte din durerile ascunse. Corectându-mă, scap de pietrele de pe suflet, contribuind astfel la recuperarea mea.

19 august

DE REFERINŢĂ

Facem din nou referire la listă (inventar). După ce ne-am scos din minte greşelile pe care le făcuseră alţii, începeam cu hotărâre să ne căutăm propriile greşeli. În ce momente am fost egoişti, necinstiţi, înfricoşaţi şi mânaţi doar de propriile interese?
ALCOOLICII ANONIMI

Mă bucur de o libertate extraordinară atunci când nu am nevoie de aprobarea neîntreruptă a colegilor mei de serviciu sau a celor dragi mie. Îmi doresc să fi aflat mai devreme de acest Pas, deoarece - odată ce mi-am construit un cadru de referinţă - mă simţeam în stare să fac următorul lucru bun, ştiind că faptele se potrivesc situaţiilor şi că tocmai asta trebuia făcut.

20 august

SPRE LIBERTATEA EMOŢIONALĂ

De vreme ce relaţiile deficitare cu alte persoa­ne au reprezentat aproape întotdeauna cauza ime­diată a nenorocirilor noastre, inclusiv a alcoolis­mului, nic iun domeniu de cercetare n-ar fi putut oferi rezultate mai satisfăcătoare şi mai de preţ decât acesta.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Voinţa este un lucru ce mă caracterizează, fiindcă se pare că îşi face apariţia după o anumită perioadă de timp, la început conştient, dar după aceea cu o oarecare senzaţie de disconfort, îndemnându-mă să trec la fapte. În timp ce meditam la efectuarea Pasului Opt, dorinţa de a mă corecta în faţa altora a venit ca o dorinţă de iertare a semenilor şi a mea. I-am iertat pe cei din jur după ce am devenit conştient de contribuţia mea la dificultăţile relaţiilor. Vroiam să simt pacea şi seninătatea, descrise în Promisiuni. În urma lucrării primilor şapte Paşi, am devenit conştient de persoanele cărora le provocasem suferinţă şi de faptul că eu eram inamicul meu numărul unu. Pentru a-mi restabili relaţiile cu semenii, ştiam că va trebui să mă schimb. Vroiam să învăţ să trăiesc în armonie cu mine însumi şi cu cei din jur, pentru ca şi eu, la rândul meu, să mă pot bucura de libertatea emoţională. Începutul sfârşitului izolării mele – de semeni şi de Dumnezeu – a venit atunci când mi-am întocmit lista de la Pasul Opt.

21 august

ÎMI DAU TOATĂ SILINŢA

Stabilitatea mi s-a tras din încercarea de a oferi, nu din stăruinţa de a primi.

OPERE ALESE ALE LUI BILL

Mă simt fericit atât timp cât încerc, din toată inima şi din tot sufletul meu, să transmit şi altora ceea ce mi-a fost transmis şi mie, fără a cere ceva în schimb. Înainte de a veni la programul Alcoolicilor Anonimi, nu am fost niciodată în stare să ofer fără să cer ceva în schimb. Nu prea ştiam că, odată ce ofer cu generozitate de la mine, voi începe să primesc, fără să aştept sau să cer vreodată ceva în schimb. Ceea ce primesc astăzi în dar este „stabilitatea”, aşa cum spunea şi Bill: stabilitate în ceea ce priveşte programul meu AA; înăuntrul meu; dar mai presus de orice, în ceea ce priveşte relaţia mea cu Puterea Superioară, pe care aleg s-o numesc Dumnezeu.

22 august

ÎN CĂUTAREA ECHILIBRULUI EMOŢIONAL

Când am evoluat şi mai mult, am descoperit că cea mai bună sursă posibilă de echilibru emo­ţional este Dumnezeu Însuşi. Am descoperit că încrederea în justeţea, iertarea şi iubirea Lui de netăgăduit este un lucru înţelept care îşi va dovedi eficienţa acolo unde totul va da greş. Dacă aveam într-adevăr încredere în Dumnezeu, n-am fi putut prea lesne să jucăm rolul lui Dumnezeu în relaţia noastră cu semenii, şi nici nu ne-am fi simţit tentaţi să depindem în totalitate de protecţia şi grija umană.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Toată viaţa mea am depins de oameni pentru nevoile mele şi siguranţa de ordin emoţional, dar astăzi nu mai pot trăi în felul acesta. Cu ajutorul îndurării divine, mi-am recunoscut slăbiciunea în faţa oamenilor, a locurilor şi a lucrurilor. Fusesem cu adevărat un „dependent de oameni”; oriunde m-aş fi dus, trebuia să existe cineva care să-mi acorde câtuşi de puţin atenţie. Era genul de atitudine care n-avea cum să nu ducă la ceva rău, deoarece cu cât mai mult depindeam de oameni şi aveam nevoie de atenţie, cu atât mai puţin aveam parte de ea.
   Am renunţat să mai cred că vreo forţă uma­nă m-ar putea scăpa de acea senzaţie pustiitoare. Deşi continui să rămân o persoană plăpândă, care are nevoie să lucreze Paşii AA pentru a putea plasa acest principiu deasupra personalităţii, doar Domnul cel iubitor mi-ar putea da pacea sufletească şi echi­librul emoţional.

23 august

ADUCEM MESAJUL ÎN CASELE NOASTRE

Am putea aduce acelaşi spirit al iubirii şi al toleranţei în vieţile noastre familiale, uneori tulbu­rate, ca şi cel pe care îl aducem şi în grupul nostru AA?

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Membrii familiei mele suferă de pe urma efectelor bolii mele. Iubindu-i şi acceptându-i aşa cum sunt – la fel cum îi iubesc şi îi accept pe membrii AA – voi fi răsplătit cu dragoste, toleranţă şi armonie în viaţa mea. Politeţea şi respectarea limitelor fiecăruia sunt nişte practici necesare pentru toate aspectele vieţii mele.

24 august

O ENIGMĂ EFICIENTĂ

S-ar putea să găsim explicaţii referitoare la experienţele spirituale, aşa cum sunt cele care ni s-au întâmplat nouă, dar de multe ori am încercat să mi-o explic pe a mea şi nu am reuşit decât s-o descriu. Cunosc sentimentul pe care mi l-a lăsat şi rezultatele pe care le-a avut, dar îmi dau seama că s-ar putea să nu-i înţeleg niciodată întru totul dedesubturile.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

În timpul unei întruniri a AA, am avut parte de o profundă experienţă spirituală care m-a făcut să-mi scape următoare remarcă: „Sunt alcoolic!”. De atunci, nu m-am mai atins de alcool. Pot să vă spun cuvintele pe care le-am auzit chiar înainte să devin AA, şi în ce măsură m-au afectat acele cuvinte - dar de ce mi s-a întâmplat lucrul acesta, nu ştiu să vă zic. Cred că o Putere Superioară mie m-a ales ca să mă vindece, dar nu ştiu de ce. Încerc să nu mă îngrijorez sau să mă întreb în legătură cu ceea ce încă nu cunosc; în schimb, cred că dacă voi continua să lucrez Paşii, să aplic principiile AA în viaţa mea şi să-mi împărtăşesc experienţa, mă voi îndrepta cu bucurie către o spiritualitate profundă şi matură, în care voi descoperi noi şi noi lucruri. Până una-alta, mă bucur că am fost înzestrat cu credinţa în Dumnezeu Şi cu posibilitatea de a lucra Paşii şi de a-i ajuta pe alţii.

25 august

DARUL DE A STABILI LEGĂTURI

Scapă-mă de sub jugul propriei personalităţi, ca să pot îndeplini mai bine voia Ta.
ALCOOLICII ANONIMI

Pe vremea când eram un alcoolic înrăit, deseori beam pentru a stabili legături cu ceilalţi din jur, dar nu am reuşit decât să cad în ghearele singurătăţii alcoolice. Datorită modului de viaţă AA, am primit darul de a stabili legături cu cei care sunt astăzi acolo, dar şi cu cei care urmează să vină. Pentru acest dar fără preţ din partea lui Dumnezeu, voi fi mereu recunoscător.

26 august

OFERIND

Deşi ştiau că trebuie să-i ajute pe alţi alcoolici dacă voiau să rămână abstinenţi, motivul acesta a trecut pe plan secund. Locul său a fost luat de fericirea pe care au descoperit-o atunci când se dăruiau întru totul celor din jur.
ALCOOLICII ANONIMI

Pentru mine, aceste cuvinte se referă la un transfer de putere, prin intermediul căruia Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu, pătrunde în viaţa mea. Prin rugăciune şi meditaţie, deschid canalele, apoi îmi stabilesc şi îmbunătăţesc contactul conştient cu divinitatea. După care, prin acţiune, primesc puterea de care am nevoie pentru a-mi menţine în fiecare zi abstinenţa. Păstrându-mi condiţia spirituală, oferind ceea ce cu atâta generozitate mi-a fost oferit mie, am parte de o graţiere zilnică.

27 august

NE CONCENTRĂM GÂNDURILE

Când a izbucnit cel de-al Doilea Război Mondial, încrederea într-o Putere Superioară pentru noi, cei din AA, a fost supusă la un prim test important. Membrii AA au fost înrolaţi şi împrăştiaţi în toată lumea. Vor fi în stare să suporte disciplina, să ţină piept atacurilor inamice şi să îndure...?
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Îmi voi concentra gândurile asupra Puterii superioare. Mă voi supune în totalitate acestei forţe dinăuntrul meu. Voi lupta pentru această forţă, simţind vigoarea armatei spirituale aşa cum astăzi îşi face simţită prezenţa în viaţa mea. Voi permite valului de unitate spirituală să mă conecteze prin recunoştinţă, ascultare şi disciplină la această Putere Superioară. Vreau să permit acestei forţe să mă însoţească în toate greutăţile zilei. Dă, Doamne, ca Paşii pe care îi parcurg astăzi să-mi întărească vorbele şi faptele; dă, Doamne, să ştiu că mesajul pe care îl port, oferit cu generozitate de această forţă Superioară mie, trebuie să-l împărtăşesc şi celorlalţi.

28 august

MAI SCĂPĂM DE O POVARĂ

Arătându-le şi altora care suferă felul în care am primit ajutor, este exact lucrul care ne face să credem că viaţa merită trăită, în timp ce acum pentru noi... trecutul întunecat este... soluţia pentru propria viaţă şi fericirea altora.
ALCOOLICII ANONIMI

De cândsunt abstinent, am scăpat de multe suferinţe: înşelarea partenerei, părăsirea celui mai bun prieten într-o situaţie dificilă şi spulberarea speranţelor mamei mele în legătură cu viaţa mea. În fiecare caz, cineva din program mi-a povestit de o problemă similară, iar eu am fost în stare să povestesc ce mi s-a întâmplat mie. După ce am terminat de povestit, amândoi am simţit că ni s-a luat o piatră de pe inimă.

29 august

PREFER ANONIMATUL

Suntem siguri că atitudinea umilă, exprimată prin anonimat, este cea mai mare protecţie de care ar putea avea vreodată parte ALCOOLICII ANONIMI.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

De vreme ce în AA nu există nicio regulă, mă situez acolo unde vreau să fiu, aşa că aleg anonimatul. Vreau ca Dumnezeu să mă folosească, cu smerenie, drept una dintre uneltele Lui în acestui program. Sacrificiul reprezintă arta de a oferi cu generozitate de la mine, permiţând atitudinii smerite să-mi înlocuiască orgoliul. Datorită abstinenţei, îmi reprim dorinţa de a striga lumii: „Sunt un membru AA” şi mă bucur de pace interioară şi fericire. Îi las pe oameni să observe că m-am schimbat şi sper că mă vor întreba ce s-a întâmplat cu mine. Pun principiile spiritualităţii înaintea judecăţii, a cicălirilor şi a criticii. În grupul meu vreau să dăinuie iubirea şi grija, astfel voi putea să evoluez.

30 august

SINGURA CONDIŢIE...

„La un moment dat... fiecare grup AA avea o mulţime de reguli pentru membri. Fiecare era speriat, într-un chip prostesc, că ceva sau cineva va răsturna barca... Lista întreagă era groaznic de lungă. Dacă toate aceste reguli ar fi fost aplicate peste tot, nimeni n-ar fi putut să se înscrie vreodată în AA.”
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Sunt mulţumit că Tradiţia Trei necesită din partea mea doar dorinţa de a mă lăsa de băut. De ani de zile îmi tot încalc promisiunile. În sânul comunită?ii nu trebuia să fac promisiuni, nu trebuia să mă concentrez. A trebuit doar să asist la o şe­dinţă, într-o atmosferă tulbure, ca să-mi dau seama că eram acasă. Nu trebuia să jur iubire infinită. Aici, străinii mă îmbrăţişau. „Se îmbunătăţeşte pe zi ce trece”, îmi spuneau ei, şi „În fiecare zi la rândul ei, poţi să o faci”. Nu mai erau străini, ci prieteni grijulii. Mă rog Lui Dumnezeu să mă ajute să ajung la cei care au nevoie de abstinenţă şi să mă menţină recunoscător!

31 august

UN PROGRAM UNIC

ALCOOLICII ANONIMI nu vor avea niciodată un statut profesional. Am priceput întrucâtva vorbele din străbuni: „Ce dai, aceea primeşti”. Am descoperit că, la nivel profesional, banii şi spiritualitatea nu se intersectează.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Cred că ALCOOLICII ANONIMI este unicul tratament eficient al alcoolismului, deoarece se bazează doar pe principiul împărtăşirilor unui alcoolic către alt alcoolic. Iată de ce acest program este unic. Când am hotărât că vreau să trăiesc abstinent, am chemat-o pe o femeie, care ştiam că este membru AA abstinent, iar ea mi-a transmis mesajul Alcoolicilor Anonimi. N-a primit nici o recompensă în bani, dar a fost răsplătită prin faptul că a mai stat abstinentă încă o zi. Astăzi, nici eu nu pot pretinde să fiu plătit altfel decât cu încă o zi fără alcool, aşa că în această privinţă, sunt răsplătit generos pentru munca depusă.

1 septembrie

VOINŢA DE EVOLUA

Dacă urmează să primim şi alte daruri, trezirea noastră trebuie să continue.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Abstinenţa umple golul dureros din suflet pe care mi l-a lăsat alcoolismul. Deseori mă simt atât de bine fizic, încât cred că mi-am terminat treaba. Totuşi, bucuria nu înseamnă doar absenţa durerii; este darul trezirii spirituale neîntrerupte. Bucuria vine din studiul asiduu şi neîntrerupt, din aplicarea în viaţa de zi cu zi a principiilor recuperării, precum şi din împărtăşirea propriei experienţe cu ceilalţi. Puterea mea Superioară prezintă multe oportunităţi pentru o trezire spirituală profundă. Trebuie doar ca în procesul meu de recuperare să îmi pun la contribuţie voinţa de a evolua. Astăzi sunt pregătit să evoluez.

2 septembrie

GĂSIREA UNUI „MOTIV PENTRU CREDINŢĂ”

Voinţa de a evolua este esenţa întregii dezvoltări spirituale.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

O strofă dintr-un cântec sună cam aşa: „... şi caut să găsesc un motiv pentru credinţă...”. Îmi aduce aminte că la un moment dat nu eram în stare să găsesc un motiv să cred că viaţa mea era în ordine. Deşi viaţa mea a fost salvată de intrarea în AA, după trei luni am ieşit în oraş şi am băut din nou. Cineva mi-a spus: „Nu trebuie să crezi. Nu eşti tu oare dornic să crezi că viaţa ta are un rost, deşi s-ar putea ca nici măcar tu să nu ştii care este rostul acesta, sau poate că uneori să nu ştii ce comportament să adopţi?” Când am observat cât de dornic eram să cred că într-adevăr viaţa mea are un rost, abia atunci am putut să încep a lucra Paşii. Acum, când încep cu „Sunt dispus...”, folosesc cheia care îmi deschide uşa spre acţiune, corecti­tudine şi receptivitate faţă de Puterea Superioară care veghează asupra vieţii mele.

3 septembrie

CONSTRUIND O VIAŢĂ NOUĂ

Credem că cel care spune că abstinenţa este de ajuns e un nechibzuit.
ALCOOLICII ANONIMI

Când mă gândesc la Pasul Nouă, înţeleg că abstinenţa fizică nu-mi este de ajuns. Trebuie să-mi aduc aminte de disperarea pe care o simţeam înainte de deveni abstinent şi cât de dispus eram să merg până în pânzele albe pentru aşa ceva. Totuşi, abstinenţa fizică nu este de ajuns pentru cei din jurul meu, de vreme ce trebuie să înţeleg că darul lui Dumnezeu este folosit pentru a-mi construi o nouă viaţă pentru familia mea şi pentru cei dragi. La fel de important, trebuie să fiu dispus să-i ajut pe cei care doresc să îmbrăţişeze modul de viaţă AA.
Mă rog Lui Dumnezeu să mă ajute să împărtăşesc darul abstinenţei, astfel încât beneficiile sale să poată fi arătate şi celor pe care îi cunosc şi îi iubesc.

4 septembrie

RECONSTRUCŢIA

Da, pe viitor ne aşteaptă o lungă perioadă de reconstrucţie.
ALCOOLICII ANONIMI 

Reconstrucţia vieţii mele este primul scop al recuperării câtă vreme evit să beau acel prim pahar, în fiecare zi la rândul ei. Sarcina aceasta se realizează cel mai bine prin lucrarea Paşilor comunităţii noastre. Viaţa spirituală nu este o teorie; chiar are efect, dar trebuie s-o trăiesc. Pasul Doi m-a făcut să pornesc pe calea dezvoltării spirituale; Pasul Nouă îmi permite să trec la faza finală a paşilor iniţiali, care m-au învăţat cum să trăiesc o viaţă spirituală. Fără îndrumarea şi forţa unei Puteri Superioare, ar fi imposibil să treci prin diferitele etape ale reconstrucţiei. Îmi dau seama că Dumnezeu lucrează pentru mine şi prin mine. Îmi dovedesc acest lucru atunci când îmi dau seama că Dumnezeu, scăpându-mă de impulsul chinuitor de a bea, a făcut pentru mine ceea ce n-am putut să fac eu însumi. Trebuie să continui în fiecare zi să caut îndrumarea lui Dumnezeu. El îmi oferă graţie­rea zilnică şi îmi va da puterea necesară reconstrucţiei.

5 septembrie

ECHILIBRUL EMOŢIONAL

Acolo unde a fost cu putinţă, ne-am reparat direct greşelile...

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Când îmi analizez perioada în care abuzam de alcool, îmi amintesc de o mulţime de oameni cu care intram în contact, din când în când, şi cărora le-am provocat necazuri cu furia şi sarcasmul meu. Nu mai pot să dau de aceşti oameni, aşa că nu pot să-mi repar direct greşelile. Singurele reparaţii pe care le pot face acestor indivizi cărora nu le pot da de urmă, singurele schimbări în bine pe care le pot oferi, sunt reparaţiile indirecte făcute altora cu care am avut tangenţă. Politeţea şi bunătatea, practicate cu regularitate, mă ajută să trăiesc în echilibru emoţional, fiind împăcat cu mine însumi.

6 septembrie

ÎNLĂTURAREA LUCRURILOR CARE AMENINŢĂ ABSTINENŢA

... dar nu şi atunci când le-am fi putut face vreun rău lor sau altora.
ALCOOLICII ANONIMI

Pasul Nouă îmi redă senzaţia de apartenenţă, nu numai la specia umană, dar şi la lumea cotidiană. În primul rând, Pasul mă face să las deoparte siguranţa AA, astfel încât să mă pot ocupa şi de cei care nu fac parte din AA, respectând doleanţele lor, nu ale mele. Este un demers înfricoşător, dar necesar, pentru a-mi putea relua viaţa într-un ritm normal. În al doilea rând, Pasul Nouă îmi dă posibilitatea să înlătur ameninţările la adresa abstinenţei mele, prin intermediul restabilirii relaţiilor din trecut. Pasul Nouă îmi arată calea spre o abstinenţă mai senină, dându-mi posibilitatea să scap de sechelele trecutului, ca nu cumva acestea să mă doboare.

7 septembrie

„PORŢIUNEA NOASTRĂ DE STRADĂ”

Suntem acolo să ne măturăm porţiunea noastră de stradă, dându-ne seama că nu putem realiza nimic de valoare până nu procedăm astfel, neîncercând niciodată să-i spunem ce să facă. Greşelile lui nu se discută. Ne concentrăm asupra propriilor noastre greşeli.
ALCOOLICII ANONIMI

La scurt timp după ce m-am lăsat de băut, am făcut reparaţiile faţă de tatăl meu. Cuvintele mele s-au pierdut în vânt fiindcă îl învinuiam pentru necazurile mele. Câteva luni mai târziu, am făcut din nou reparaţiile faţă de tatăl meu. De data aceasta am scris o scrisoare în care nu-i mai aduceam învinuiri şi nici măcar nu aduceam vorba de greşelile lui. A funcţionat, iar eu am priceput, într-un final! Sunt responsabil doar de porţiunea mea de stradă şi – mulţumită lui Dumnezeu şi AA-ului – astăzi va rămâne curată.

8 septembrie

„I-AM CERUT SĂ NE APERE”

Cu totală supunere, I-am cerut să ne apere şi să ne poarte de grijă.
ALCOOLICII ANONIMI

Nu puteam să am grijă de viaţa mea de unul singur. Am încercat, dar n-am reuşit. „Păcatul fundamental” m-a târât spre cele mai adânci prăpas­tii posibile şi, neputând nici măcar să funcţionez, am acceptat faptul că aveam cu disperare nevoie de ajutor. Am încetat să mai lupt şi m-am supus în totalitate lui Dumnezeu.
Abia atunci am început să evoluez! Dumne­zeu m-a iertat. O Putere Superioară ar fi trebuit să mă salveze, deoarece doctorii nu credeau că mai am şanse să supravieţuiesc. M-am iertat şi mă bucur de o libertate de care nu am mai avut până acum parte. Mi-am deschis mintea şi sufletul în faţa Lui. Cu cât mai multe învăţ, cu atât mai puţine ştiu – un adevăr umilitor – dar chiar vreau să continui să evoluez. Mă bucur de seninătate, dar numai atunci când îmi las viaţa în totalitate în grija lui Dumnezeu. Atât timp cât sunt sincer cu mine însumi şi Îi cer să mă ajute, pot să-mi menţin această existenţă plină de satisfacţii.
Încerc, măcar astăzi, să-i fac voia Lui –absti­nent.
Îi mulţumesc lui Dumnezeu că astăzi pot să aleg să nu beau.
Astăzi, viaţa e frumoasă!

9 septembrie

SE DESCHID NOI UŞI

Promisiunile se îndeplinesc în cazul nostru – uneori repede, alteori încet.
ALCOOLICII ANONIMI

Promisiunile de care se vorbeşte în acest pasaj încep treptat să mi se îndeplinească. Ceea ce mi-a dat speranţă a fost punerea în practică a principiilor Pasului Nouă. Pasul mi-a dat posibilitatea să înţeleg şi să-mi fixez obiective în ceea ce priveşte recupe­rarea.
Vechile obiceiuri şi comportamente nu dispar uşor. Parcurgerea Pasului Nouă îmi dă posibilitatea să-i închid uşa în nas beţivului din mine şi să încep un nou drum în calitate de alcoolic abstinent. Oferirea unor reparaţii directe este foarte importantă pentru mine. Pe măsură ce îmi revăd relaţiile şi comportamentul din trecut, sunt mai în măsură să duc o viaţă abstinentă!
Deşi am câţiva ani de când nu mai beau, mai sunt perioade în care trebuie să am grijă de obiceiurile din trecut, iar Pasul Nouă funcţionează de fiecare dată când mă apuc de el.

10 septembrie

RECUPERAREA PRINTR-UN REPREZENTANT?

Promisiunile se vor îndeplini întotdeauna dacă facem efortul necesar.
ALCOOLICII ANONIMI

Uneori stau şi mă gândesc: „Cam exagerez cu oferirea reparaţiilor! Nimeni n-ar trebui să se umilească în halul ăsta!” Cu toate acestea, tocmai această smerire a sinelui mă apropie şi mai mult de lumina spiritului. AA-ul este unica speranţă pe care o am dacă vreau să continui să mă recuperez şi să duc o viaţă fericită, plină de armonie şi înconjurat de prieteni.

11 septembrie

OFERIREA REPARAţIILOR

Mai presus de orice, ar trebui să încercăm să fim absolut siguri că nu amânăm din cauză că ne e teamă.
DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Faptul de a avea curaj şi de a nu-mi fi frică sunt darurile pe care mi le oferă recuperarea. Îmi dau puterea să cer ajutor şi să continui să ofer reparaţii cu demnitate şi atitudine smerită. Oferirea reparaţiilor ar putea necesita o oarecare doză de sinceritate, care simt că-mi lipseşte, dar - cu ajutorul lui Dumnezeu şi al înţelepciunii altora - pot să ajung în miezul problemei şi să găsesc puterea de a acţiona. Reparaţiile mele ar putea fi acceptate sau nu, dar, după ce termin cu ele, voi putea trăi cu senzaţia libertăţii, şi voi fi conştient de faptul că eu sunt responsabil pentru ziua de azi.

12 septembrie

SUNT RESPONSABIL

Căci bunăvoinţa de a ne asuma toate consecinţele faptelor din trecut şi totodată de a ne asuma responsabilitatea pentru bunăstarea celorlalţi reprezintă exact spiritul Pasului Nouă.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

În timpul recuperării, şi cu ajutorul Alcooli­cilor Anonimi, aflu că lucrul de care mă tem cel mai mult este libertatea mea. Aceasta mi se trage din tendinţa de a evita să-mi asum vreo responsa­bilitate: neg, trec cu vederea, dau vina pe alţii, mă eschivez. Apoi, într-o bună zi, analizez, recunosc, accept. Libertatea, vindecarea şi recuperarea ce îmi sunt date să le trăiesc constau în analiză, recunoaştere şi acceptare. Învăţ să spun: „Da, sunt responsabil”. Sunt liber doar atunci când pot să rostesc aceste cuvinte cu sinceritate şi cu inima curată.

13 septembrie

REPARAREA PREJUDICIILOR

Sănătate mintală, un bun simţ al coordonării, curajul şi prudenţa – iată calităţile de care avem nevoie atunci când parcurgem Pasul Nouă.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Oferirea reparaţiilor poate fi interpretată în două feluri: în primul rând, ca o reparare a prejudiciilor, căci dacă i-am stricat gardul vecinului, mă apuc să-l repar - ceea ce reprezintă o despăgu­bire directă; cea de-a doua modalitate constă în schimbarea comportamentului, căci, dacă acţiunile mele au adus cuiva prejudicii, îmi voi da zilnic silinţa să nu mai fac şi alte necazuri. Îmi îndrept comportamentul, ceea ce reprezintă o despăgubire indirectă. Care este cea mai bună abordare? Unica abordare potrivită, cu condiţia că nu voi mai aduce şi alte prejudicii dacă voi proceda astfel, este să le fac pe amândouă. Dacă am provocat suferinţă, atunci îmi îndrept, pur şi simplu, comportamentul. Întreprinderea acţiunilor în acest sens mă asigură de faptul că voi face despăgubiri corecte.

14 septembrie

PACEA SUFLETEASCĂ

Abordăm oare problema în cauză cu naşul sau consilierul nostru spiritual, cerându-i cu toată seriozitatea îndrumarea şi ajutorul lui Dumnezeu – luând între timp decizia de a face ceea ce trebuie, atunci când se limpezesc lucrurile, indiferent de costuri?

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

Credinţa într-o Putere Superioară este o parte însemnată a lucrării Pasului Nouă; iertarea, îndeplinirea la timp şi motivele pertinente sunt celelalte ingrediente. Dorinţa mea de a parcurge Pasul este o experienţă din ce în ce mai mare, care deschide calea spre relaţii noi şi corecte cu oamenii cărora le-am provocat suferinţă. Acţiunile mele responsabile mă apropie de principiile spirituale ale programului –iubirea şi serviciul. Pacea sufletească, seninătatea şi o credinţă mai puternică vor urma cu siguranţă.

15 septembrie

O VIAŢĂ NOUĂ

Da, există un înlocuitor, care reprezintă cu mult mai mult decât atât. Este o camaraderie a Alcoolicilor Anonimi. ...În sfârşit, viaţa va căpăta un sens.
ALCOOLICII ANONIMI

Viaţa este mai bună fără alcool. AA-ul şi prezenţa unei Puteri superioare mă împiedică să beau, dar îndurarea divină îmi este şi mai de folos; aduce sprijin în viaţa mea. Contactul cu programul AA îmi oferă o înţelegere mai mare şi diferită a ceea ce reprezintă şi cu ce se ocupă ALCOOLICII ANONIMI, dar, cel mai important, îmi arată cine sunt: un alcoolic care are nevoie de experienţa neîntre­ruptă a programului Alcoolicilor Anonimi, astfel încât să pot trăi viaţa pe care mi-a oferit-o Puterea Superioară.

16 septembrie

REZISTĂM – SAU CĂDEM – ÎMPREUNĂ

... nicio societate de oameni n-a avut vreodată o nevoie mai urgentă de eficienţă continuă şi uni­tate permanentă. Noi, alcoolicii, înţelegem că trebuie să lucrăm şi să rămânem împreună, altfel cei mai mulţi dintre noi vor sfârşi în cele din urmă în singu­rătate.

ALCOOLICII ANONIMI

Aşa cum cei Doisprezece Paşi sunt scrişi într-o anumită succesiune dintr-un motiv anume, la fel este şi cazul cu cele Douăsprezece Tradiţii. Primul Pas şi Prima Tradiţie încearcă să-mi insufle suficientă atitudine umilă pentru a-mi da o şansă la supravieţuire. Împreună reprezintă baza pe care se vor clădi Paşii şi Tradiţiile ce vor urma. Procesul diminuării orgoliului îmi dă posibilitatea să evoluez prin intermediul Paşilor în calitate de individ, iar prin intermediul Tradiţiilor - în calitate de membru al unui grup. Acceptarea deplină a Primei Tradiţii îmi dă posibilitatea să las deoarte ambiţiile perso­nale, temerile şi supărarea atunci când acestea intră în conflict cu bunăstarea generală, permiţându-mi astfel să lucrez cu alţii pentru supravieţuirea noastră reciprocă. Fără Prima Tradiţie nu prea am şanse să menţin unitatea necesară pentru a lucra eficient cu alţii, de asemenea risc să-mi pierd Tradiţiile urmă­toare, comunitatea şi chiar viaţa.

17 septembrie

ELIBERAREA DE FRICĂ

Când, cu ajutorul lui Dumnezeu, ne-am acceptat resemnaţi soarta, atunci am descoperit că putem trăi împăcaţi cu noi înşine şi să le arătăm celor aflaţi încă în suferinţă că şi ei ar putea depăşi aceleaşi frici. Am descoperit că eliberarea de frică este mai importantă decât eliberarea de dorinţă.

DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII

În timpul perioadei mele de alcoolism activ, valorile materiale mi-au condus multă vreme viaţa. Credeam că toate proprietăţile mele mă vor face fericit, deşi încă mă mai simţeam pustiit după ce am reuşit să le obţin. Prima dată când am trecut pragul AA-ului, am descoperit un nou mod de viaţă. Ca rezultat al faptului că am învăţat să am încredere în semeni, am început să cred într-o forţă superioară mie. Credinţa mă elibera din ghearele propriilor capricii. După ce câştigurile materiale au fost înlocuite cu darurile spiritului, viaţa mea a devenit din nou posibilă. Apoi am ales să-mi împărtăşesc experienţa şi cu alţi alcoolici.

18 septembrie

RĂSPLĂTIT CU IUBIRE PENTRU A MĂ PUTEA VINDECA

Toată filozofia egoismului nostru trebuia dată la o parte. Aceasta nu se realizase cu ajutorul voinţei din trecut; a fost, în schimb, o chestiune de dezvoltare a voinţei de a accepta aceste noi certitudini ale existenţei. Nu am fugit şi nici nu am luptat. Ci am acceptat. După care am devenit liberi.
GRAPEVINE, OPERE ALESE

Pot să fiu eliberat de vechea mea personalitate subjugantă. După un timp voi recunoaşte şi voi crede în binele dinăuntrul meu. Înţeleg că, pentru a mă putea recupera, Puterea mea Superioară m-a răsplătit cu o iubire care mă înconjoară. Puterea mea Superioară devine acea sursă de iubire şi forţă care menţine un miracol neîncetat în forul meu interior. Sunt abstinent... şi sunt mulţumit.

19 septembrie

ACCEPTAREA

Am recunoscut că nu puteam să ne descotorosim de alcool cu propriile resurse ce ne mai rămăseseră, aşa că am acceptat faptul că încrederea într-o Putere Superioară (chiar dacă e vorba doar de grupul nostru AA) ar putea face această treabă, considerată până acum imposibilă. Izbăvirea de obsesia de a consuma alcool a început în clipa în care am fost în stare să acceptăm întru totul aceste fapte.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

Am obţinut libertatea doar atunci când am acceptat să-mi las voinţa şi viaţa în grija Puterii mele Superioare, pe care o numesc Dumnezeu. Seninătatea şi-a făcut loc prin haosul din viaţa mea atunci când am acceptat că ceea ce mi se întâmpla reprezintă de fapt viaţa, şi că Dumnezeu mă va ajuta în momentele mele dificile – şi prin multe altele, de asemenea. De atunci, m-a ajutat în toate clipele dificile! Când accept situaţiile ca atare, nu cum aş vrea eu să fie, pot să încep să evoluez şi să mă bucur de seninătate şi pace sufletească.

20 septembrie

PUTEREA SUPERIOARĂ CA ŞI CĂLĂUZĂ

Ai grijă ca relaţia ta cu El să fie una corectă, iar tu şi semenii tăi veţi avea parte de nenumărate lucruri măreţe. Acesta este pentru noi Marele Adevăr.
ALCOOLICII ANONIMI

Mi se părea o sarcină imposibilă să ai o relaţie corectă cu Dumnezeu. Trecutul meu haotic m-a lăsat copleşit de sentimente de vinovăţie şi remuşcări, şi mă întrebam cum ar putea avea efect „chestiunea asta cu Dumnezeu”. Membrii AA mi-au spus că trebuie să-mi las voinţa şi viaţa în grija lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţeleg eu. Neavând încotro s-o apuc, am căzut în genunchi şi am strigat: „Doamne, nu pot face asta. Te rog, ajută-mă!”. Doar atunci când mi-am recunoscut slăbiciunea, o rază de lumină a început să-mi mângâie sufletul, după care mi-a apărut şi voinţa de a-L lăsa pe Dumnezeu să-mi controleze viaţa. Avându-L pe El ca şi călăuză, au început să mi se întâmple lucruri măreţe, iar eu am descoperit începutul abstinenţei.

21 septembrie

ULTIMA PROMISIUNE

Brusc, ne vom da seama că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putut face pentru sine.
ALCOOLICII ANONIMI

Prima Promisiune din Cartea cea Mare mi s-a îndeplinit chiar în prima mea zi de abstinenţă. În acea zi Dumnezeu m-a ţinut abstinent, iar eu i-am dat Lui voie să acţioneze în viaţa mea în fiecare zi care a urmat după aceea. El îmi dă tăria, curajul şi îndrumarea de a face faţă responsabilităţilor vieţii, astfel încât să pot fi în stare să întind o mână de ajutor celor care vor să înceteze băutul şi să evolueze. El se manifestă înăuntrul meu, făcându-mă un canal de transmitere a cuvântului, gândului şi acţiunilor Sale. El lucrează cu forul meu interior, în timp ce eu acţionez în exterior, căci El nu va face ceea ce pot să fac eu însumi. Trebuie să fiu dispus să-L ajut pe Dumnezeu, astfel încât El să poată acţiona cu succes prin intermediul meu.

22 septembrie

UN FILON NESECAT

Întocmai ca un căutător de aur sfrijit, cu merindele pe terminate, târnăcoapele noastre au dat de aur. Bucuria eliberării de chinurile frustrărilor nu a cunoscut limite. Tatăl simte că a dat de ceva mai preţios decât aurul. Pentru o perioadă, ar putea încerca să păstreze comoara doar pentru sine. S-ar putea să nu observe dintr-o dată că n-a făcut decât să zgârie un filon infinit, care va da roade doar dacă va continua să-l exploreze până la sfârşitul vieţii şi va insista să dăruiască mai departe tot ce a dobândit.
ALCOOLICII ANONIMI

De fiecare dată când vorbesc cu un nou-venit în AA, trecutul mă priveşte drept în ochi. Observ durerea în ochii aceia plini de speranţă, îmi întind mâna, iar apoi se întâmplă minunea: eu mă vindec. Problemele mele dispar de fiecare dată când mă apropii de acest suflet îndurerat.

23 septembrie

„EU AM FOST O EXCEPŢIE”

El (Bill W.) mi-a spus simplu şi cu blândeţe: „Crezi că eşti unul dintre noi?”
ALCOOLICII ANONIMI

Pe când beam, eram convins că sunt o excepţie. Credeam că eram deasupra necesităţilor neînsemnate şi că aveam dreptul să fiu scuzat. Nu mi-am dat niciodată seama că, în contrabalansarea tristă a atitudinii mele, era senzaţia constantă că nu mă aflam în locul potrivit. La început, în AA, mă identificam cu ceilalţi doar în calitate de alcoolic. Ce trezire minunată a fost pentru mine să-mi dau seama că, dacă oamenii îşi dădeau cât mai mult silinţa, la fel o făceam şi eu! Toate durerile, confuziile şi bucuriile pe care le simt aceştia nu constituie o excepţie, ci fac parte din viaţa mea, la fel de mult ca şi în cazul celorlalţi.

24 septembrie

VIGILENŢĂ

Am înţeles adevărul care a fost demonstrat în repetate rânduri: „Dacă eşti alcoolic, rămâi aşa pentru tot restul vieţii”. Dacă începem să bem din nou după o perioadă de abstinenţă, în scurt timp vom ajunge într-o stare mai proastă ca niciodată. Dacă avem de gând să renunţăm la băutură, nu trebuie să avem nici un fel de reţinere şi nici un fel de iluzie cum că, într-o bună zi, vom deveni imuni la alcool.
ALCOOLICII ANONIMI

Astăzi sunt alcoolic. Mâine nu voi fi cu nimic mai diferit. Alcoolismul meu rămâne în mine, acum şi pentru tot restul vieţii. Nu trebuie să uit niciodată cine sunt. Dacă nu voi recunoaşte şi nu voi conştientiza în fiecare zi boala de care sufăr, alcoolul mă va ucide în cele din urmă. Nu particip la un joc în care o pierdere este un dezavantaj temporar. Mă lupt cu boala mea, pentru care nu există leac, ci doar acceptare şi vigilenţă zilnică.

25 septembrie

TOATE LA TIMPUL LOR

Unii dintre noi au avut mult de suferit până au aflat acest adevăr: cu serviciu sau fără – cu nevastă sau fără – pur şi simplu nu vom înceta cu băutura atât timp cât avem mai multă încredere în oameni decât în Dumnezeu.
ALCOOLICII ANONIMI

Înainte să intru în AA, aveam întotdeauna un pretext pentru a bea: „Ea a spus...”, „El a spus...”, „Ieri m-au dat afară de la lucru”, „Astăzi mi-am găsit o slujbă nemaipomenită”. Nici un aspect al vieţii mele nu putea fi în ordine dacă reveneam la băutură. Abstinent fiind, viaţa mi se ameliorează pe zi ce trece. Trebuie să-mi amintesc întotdeauna să nu beau, să cred în Dumnezeu şi să mă implic activ în AA. Consider astăzi că ceva ar fi mai presus de abstinenţă, de Dumnezeu, de AA?

26 septembrie

COPIII NOŞTRI

Alcoolicului i-ar putea fi greu să-şi restabilească relaţiile prietenoase cu copiii săi... Cu timpul ei vor înţelege că a devenit un om nou şi, în felul lor, îi vor da de înţeles acest lucru... Din acel moment, progresul se va realiza cu repeziciune. După o astfel de reîntregire familială, apar de obicei rezultate nemaipomenite.
ALCOOLICII ANONIMI

În timp ce mergeam pe calea recuperării, am primit un dar care nu poate fi cumpărat. Era o ilustrată din partea fiului meu care este student, în care scria aşa: „Tati, nici nu-ţi dai seama cât de mult mă bucur că totul e în ordine. La mulţi ani, te iubesc”. Fiul meu îmi spusese că mă iubise şi înainte. Se întâmplase în timpul precedentelor Sărbători de iarnă, atunci când îmi spusese, printre lacrimi: „Tati, te iubesc! Chiar nu vezi ce-ţi faci cu mâna ta?” Nu vedeam. Atunci, gâtuit de emoţie, am plâns, dar de data asta, când am primit ilustrata de la fiul meu, lacrimile mele erau lacrimi de bucurie, nu de disperare.

27 septembrie

FĂRĂ NICI O REŢINERE

Când debordează de recunoştinţă, bătăile inimii cu siguranţă vor da naştere unei iubiri sincere....
ÎN VIZIUNEA LUI BILL

În timp ce ofer sprijin celor din jur, dacă reuşitele mele vor da naştere unei grandori, trebuie să reflectez asupra lucrului care m-a adus în această stare. Ceea ce a fost oferit cu bucurie, cu dragoste, trebuie să fie transmis mai departe fără nici o reţinere şi fără aşteptări. Căci, pe măsură ce evoluez, descopăr că oricât de mult aş oferi cuiubire, primesc mult mai mult în spirit.

28 septembrie

IUBIRE ADEVĂRATĂ

Experienţa practică ne demonstrează că nimic nu va asigura imunitatea în faţa băuturii mai bine decât lucrul intens cu alţi alcoolici.
ALCOOLICII ANONIMI

Activitatea năşitului îmi rezerva două surprize. În primul rând, faptul că naşilor mei le păsa de mine. Ceea ce credeam că este recunoştinţă semăna mai mult a iubire. Ei voiau ca eu să fiu fericit, să devin şi să rămân abstinent. Conştientizarea acestei atitudini m-a împiedicat în repetate rânduri să recurg la băutură. În al doilea rând, am descoperit că eram în stare să-mi iubesc cu responsabilitate aproapele, fiind întru totul preocupat de evoluţia acelei persoane. Înainte de aceasta, credeam că abilitatea mea de a fi cu adevărat preocupat de bunăstarea altei persoane se atrofiase din lipsă de exerciţiu. Unul dintre cele mai mari daruri pe care mi le-a oferit programul a fost faptul că am aflat că pot să iubesc, fără zgârcenie lăcomie sau nelinişte. Recu­noştinţa pentru acel dar m-a ţinut de multe ori departe de alcool.

29 septembrie

ASEMĂNARE PERFECTĂ

Strălucirea vieţilor noastre constă în contactul frecvent cu noii-veniţi şi cu fiecare în parte.

ALCOOLICII ANONIMI

La o şedinţă, un bărbat a venit beat, i-a întrerupt pe cei care luau cuvântul, s-a ridicat în picioare şi şi-a scos cămaşa, a mers clătinându-se înainte şi înapoi ca să-şi ia cafea, a cerut să vorbească, iar în cele din urmă l-a numit cu un cuvânt obscen pe secretarul de grup şi a plecat. M-am bucurat că a fost acolo – am avut încă o dată ocazia să văd cum arătam eu. Dar, totodată, am văzut şi ceea ce încă mai sunt şi ceea ce aş putea deveni. Nu trebuie să fiu beat ca să vreau să fiu excepţia şi centrul atenţiei. Deseori mă simţeam abuzat şi răspundeam violent atunci când eram tratat pur şi simplu ca un specimen periferic. Cu cât mai mult încerca bărbatul să insiste că era diferit, cu atât mai bine îmi dădeam seama că eu şi cu el ne asemănăm la perfecţie.

30 septembrie

CERCUL ŞI TRIUNGHIUL

Cercul reprezintă întregul univers al AA-ului, iar triunghiul reprezintă cele Trei Moşteniri AA: Vindecarea, Unitatea şi Sprijinul. În lumea noastră minunată, am descoperit eliberarea de obsesia noastră fatală.

AA AJUNGE LA MATURITATE

La începutul vieţii mele în AA, m-am implicat în năşit, şi am descoperit că explicaţia siglei socie­tăţii noastre este foarte nimerită. În primul rând, un cerc al iubirii şi al sprijinului cu un triunghi foarte bine echilibrat în interior, baza căruia reprezintă Recuperarea noastră prin intermediul celor Doispre­zece Paşi. Iar celelalte două laturi reprezintă respec­tiv Unitatea şi Sprijinul. Cele trei laturi ale triun­ghiului sunt egale. După ce am evoluat în AA, în scurt timp am început să mă identific cu acest simbol. Eu sunt cercul, iar cele trei laturi ale triunghiului reprezintă trei aspecte ale personalităţii mele: fizicul, echilibrul emoţional, spiritualitatea - cea din urmă constituind baza triunghiului. Luate ca un tot întreg, toate cele trei aspecte ale personalităţii mele se traduc printr-o viaţă abstinentă şi fericită. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu