BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


luni, 30 iunie 2014

MAREA SCHIMBARE


Uneori Marea Schimbare este ... sa nu ma schimb. Aprofundez ce fac: sa cresc acolo unde am sadit. Am invatat sa ACCEPT momentele grele cu seninatate, nu ca am sa EVIT momentele grele. Momente grele, momente usoare, iar momente grele si tot asa. Am fost si sunt inca autorul propriilor momente grele. Mi s-a oferit un mod de viata care imi da posibilitatea (chiar abilitatea) de a gasi recunostinta in (aproape) orice scenariu (daca sunt deschis si am bunavointa de a vedea lucrurile si dintr-o alta perspectiva), precum si instrumentele necesare pentru a indrepta lucrurile atunci cand fac o porcarie.

                                                                      Stefan


duminică, 29 iunie 2014

E GREU?



Nu ma integrez in peisaj, dar nici nu sunt total rupt de realitate. Imping usor voit lucrurile catre ceva de care am nevoie. Imi mint spiritul ca sa-l salvez. Fac cu mine psihoterapie atat cat am nevoie ca sa ma mentin treaz, sa pot merge mai departe. Fara pretentii si fara obligatii. Este un joc riscant; cateodata nu-ti dai seama care este linia de demarcatie ... intre salvare si distrugere. Tipic pentru cei hipersensibili care isi fac rau lor si celor din jur. Care nu-si mai dau seama la un moment dat daca sunt raniti pentru ca sunt ei hipersensibili sau pentru ca ceilalti sunt prea reci. Nu neimplinirea sperantei este dureroasa, ci brutalitatea distrugerii ei. Nu suntem aici sa implinim sperantele altora; nici sa le calcam visele in picioare pentru ca ne permit sa facem asta ...
Intoarce-mi spatele, dar nu rade de mine. E greu?
                                                                      Stefan


sâmbătă, 28 iunie 2014

DE CE AM NEVOIE DE INTALNIRI #9 - INCAPERILE DE INTALNIRI


<< Incaperile de intalniri pentru recuperare sunt singurul loc unde poti merge sa iti spui "povestea" unor straini.

Când am început să merg la întâlniri imi amintesc cât de inconfortabil ma simteam inconjurat de atât de mulți oameni pe care nu-i cunosteam. Fiind nou-venit, mulți dintre ei au venit la mine și mi-au dat numerele lor de telefon, m-au întrebat ce am făcut si au vrut să stie tot felul de lucruri pe care eu nu am vrut să le spun. A fost destul de coplesitor.
Am stat si am ascultat povestile lor si am fost destul de sigur că eu nu am făcut nici pe jumătate din lucrurile pe care le-am auzit. Dar sponsorul meu mi-a spus că nu le-am făcut "încă". El m-a întrebat dacă m-am identificat cu cealaltă jumătate si am recunoscut ca am făcut-o. A sugerat că ar trebui să fiu atent mai degraba la asemanari, decat la diferente.
Este uimitor cum acest sfat mi-a schimbat viata. Acum, indiferent de ce parte ma aflu, pot găsi întotdeauna o parte din mine la străinii pe care ii întâlnesc în incaperile de intalniri. Chiar dacă eu nu te cunosc personal, stiu că ma pot identifica cu multe dintre experiențele tale și cu modul în care te simti si gandesti.

Aceasta este ceea ce permite sa incepem sa ne spunem povestea unor oameni pe care nu i-am întâlnit vreodată.>>
             
Sursa: http://www.thewisdomoftherooms.com                                                   Stefan



joi, 26 iunie 2014

PATRU TREPTE CĂTRE ÎNŢELEPCIUNE






<< Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi, este să intraţi în contact cu sentimentele negative de care nu sunteţi conştienţi. Mulţi oameni au sentimente negative de care nu sunt conştienţi, Mulţi oameni sunt deprimaţi, fără să fie conştienţi că sunt deprimaţi. Doar când fac cunoştinţă cu bucuria, ajung să înţeleagă cât de deprimaţi sunt. Nu poţi trata un cancer pe care nu l-ai depistat. Nu poţi scăpa de gărgăriţele care ţi-au atacat plantele de bumbac, dacă nu eşti conştient de existenţa lor.
Primul lucru pe care trebuie să-l faci, este să-ţi conştientizezi sentimentele negative.
Ce sentimente negative? Mohoreala, de exemplu. Te simţi mohorât şi indispus. Simţi că te urăşti, te simţi vinovat. Simţi că viaţa n-are sens, ca n-are nici un rost; ai un sentiment de suferinţă, te simţi nervos şi încordat. Încearcă, mai întâi, să intri în contact cu aceste sentimente.
Al doilea pas (programul acesta cuprinde patru etape) este să înţelegi că sentimentul există în tine, nu în realitate. Este ceva atât de evident, dar ai oare impresia că oamenii îşi dau seama? Habar n-au, crede-mă. Au doctorate în psihologie, sunt rectori de universităţi, dar asta n-au înţeles. La şcoală n-am fost învăţat cum să trăiesc. Am fost învăţat orice altceva. Aşa cum spunea cineva: „Am primit o educaţie destul de bună. Mi-a trebuit ani de zile să mă descotorosesc de ea.”  Despre asta este vorba în spiritualitate; despre dezvăţ. Dezvăţarea de toate prostiile care ţi-au fost inoculate.
Sentimentele negative sunt în tine, nu în realitate. Aşadar, încetează să mai încerci să schimbi realitatea. Ar fi o nebunie. Nu mai încerca să-1 schimbi pe cel de lângă tine. Noi ne irosim tot timpul şi toată energia în încercarea de a schimba circumstanţele exterioare, de a-i schimba pe partenerii noştri, pe şefii noştri, pe  prietenii noştri, pe duşmanii noştri, şi pe toţi ceilalţi. Dar nu trebuie să schimbăm nimic. Sentimentele negative sunt în voi. Nici o persoană de pe Pământ nu are puterea să vă facă nefericiţi. Nu există nici un eveniment pe pământ care să aibă puterea să vă tulbure sau să vă rănească. Nici un eveniment, condiţie, situaţie sau persoană. Nimeni nu v-a spus asta; toţi v-au spus contrariul. De aceea sunteţi acum într-o asemenea situaţie încurcată. De aceea sunteţi adormiţi. Nu vi s-a spus asta niciodată — deşi este mai mult decât evident. Să presupunem că începe să plouă şi asta strică un picnic. Cine se simte negativ? Ploaia? Sau tu? Care este cauza pentru sentimentul negativ? Ploaia, sau reacţia ta? Când te loveşti cu genunchiul de masă, masa nu păţeşte nimic. Singura ei grijă este să fie ceea ce a fost făcută să fíe – o masă. Durerea este în genunchiul tău, nu în masă. Misticii tot încearcă să ne spună că realitatea este în regulă aşa cum e.
Realitatea nu are probleme. Problemele există numai în mintea omenească. Am putea adăuga: în mintea umană stupidă, adormită. Realitatea nu are probleme. Chiar dacă îndepărtaţi fiinţele umane de pe această planetă, viaţa va continua, natura se va desfăşura în toată frumuseţea şi forţa ei. Unde e problema? Nici o problemă. Voi aţi creat problema. Voi sunteţi problema. Voi vă identificaţi cu ‚mine’ şi asta este problema. Sentimentul este în voi, nu în realitate.
Al treilea pas: Niciodată să nu te identifici cu acel sentiment. Nu are nimic de a face cu ,eu-ul’. Nu defini sinele tău esenţial în termenii acelui sentiment. Nu spune: „Eu sunt deprimat”. Dacă vrei să spui: „E deprimant”, atunci este în regulă. Dacă vrei să spui că depresia există, e bine; dacă vrei să spui că mohoreala este prezentă, e bine. Dar nu: „Eu sunt posomorât”. Tu te defineşti pe tine însuţi în termenii sentimentului. Aceasta este iluzia ta; aceasta este greşeala ta.
Depresia există, este prezentă chiar acum, există sentimente de tristeţe chiar acum, dar lasă-le să existe, lasă-le în pace. Vor trece. Totul trece – totul.Depresiile şi emoţiile tale n-au nici o legătură cu fericirea. Ele sunt oscilaţiile
pendulului. Dacă eşti în căutare de emoţii şi senzaţii tari, fii gata să te întâlneşti cu depresia. Vrei să-ţi iei drogui? Pregăteşte-te să suporţi mahmureala. Capetele pendulului oscilează unul către celălalt. Asta nu are nimic de a face cu ,eu’; nu are nimic de a face cu fericirea. Singurul implicat aici este ,mine’. Dacă v-aţi aminti acest lucru, dacă vi l-aţi repeta de o mie de ori, dacă aţi practica aceşti trei paşi de o mie de ori, aţi pricepe. S-ar putea să nu fie nevoie s-o faceţi de trei ori. Nu ştiu; nu există regulă pentru asta. Dar încercaţi s-o faceţi de o mie de ori – şi veţi face cea mai mare descoperire din viaţa voastră. La naiba cu minele de aur din Alaska. Ce veţi face cu tot aurul acela?
Dacă nu sunteţi fericiţi, nu puteţi trăi. Foarte bine, aţi dat de aur. Şi ce contează? Eşti un rege; sau o prinţesă. Sunteţi liberi; nu vă pasă dacă sunteţi acceptaţi sau respinşi, n-are nici o importanţă. Psihologii ne spun cât de important este să dobândeşti simţul apartenenţei. Prostii. De ce să vrei să aparţii unei persoane? Nici asta nu mai contează.Un prieten mi-a spus că există un trib african în care pedeapsa capitală consta în a fi exclus din comunitate. Dacă ai fi dat afară din New York, sau de oriunde locuieşti, nu ai muri. Cum se face că membrul acelui trib a murit? Pentru că a împărtăşit prostia comună a omenirii. El credea că nu va fi în stare să trăiască, dacă nu va aparţine cuiva. Să fie oare el foarte diferit de cei mai mulţi oameni? El era convins că are nevoie să aparţină cuiva. Dar tu nu ai nevoie să aparţii nimănui, sau vreunui grup. Nici măcar n-ai nevoie să fii îndrăgostit. Cine ţi-a spus că este necesar? Ceea ce îţi trebuie este să fii liber.
Ceea ce îţi trebuie este să iubeşti. Asta e realitatea; aceasta e natura ta. Dar ceea ce-mi spui, de fapt, este că vrei să fii dorit. Vrei să fii aplaudat, să fii atrăgător, vrei ca toate maimuţicile să alerge după tine. Îţi iroseşti viaţa. Trezeste-te! Nu ai nevoie de aşa ceva. Poţi fi fericit pe deplin şi fără asta.Anturajul tău nu va fi prea încântat să audă acest lucru, deoarece tu devii înfricoşător când deschizi ochii şi înţelegi. Cum să controlezi un astfel de om? El nu are nevoie de tine; nu se simte ameninţat de critica ta; nu-i pasă de ceea ce crezi sau ceea ce spui despre el. El rupe toate lanţurile; nu mai este o marionetă. Este înfricoşător. „Deci, trebuie să scăpăm de el pentru că spune adevărul; nu mai cunoaşte frica; a încetat să mai fie uman.” Uman! Iată! In sfârşit, o fiinţă umană! El şi-a curmat sclavia, a evadat din închisoarea lor.
Nici un eveniment nu justifică un sentiment negativ. Nu există nici o situaţie pe lume care să justifice un sentiment negativ. Asta este ceea ce s-au tot căznit să ne spună misticii noştri. Dar nimeni nu ascultă. Sentimentul negativ este în tine. În Bhagavad-Gita, cartea sacră a hinduşilor, Domnul Krishna îi spune lui Arjuna: ,,Cufundă-te în toiul luptei şi păstrează-ţi inima la picioarele de lotus ale Domnului.” O frază extraordinară.
Nu trebuie să faci nimic pentru a obţine fericirea. Marele Meister Eckhart a spus foarte frumos: „Nu ajungi la Dumnezeu adăugându-ţi ceva în suflet, ci smulgând ceva din el.” Nu trebuie să faci ceva pentru a fi liber, trebuie să renunţi la ceva. Atunci devii liber.Asta îmi aminteşte de prizonierul irlandez care a săpat un tunel pe sub zidul
închisorii şi a reuşit să evadeze. Când a ieşit, s-a pomenit în mijlocul terenului de joacă al unei grădiniţe, printre copiii care se jucau. Bineînţeles, când a ieşit din tunel nu s-a mai putut abţine şi a început să ţopăie, strigând: „Sunt liber, sunt liber, sunt liber!” O fetiţă care l-a văzut s-a uitat la el cu dispreţ şi a spus: „Mare scofală. Eu am trei ani.”*
Al patrulea pas; Cum poţi schimba lucrurile? Cum puteţi să vă schimbaţi pe voi înşivă? Sunt multe lucruri pe care trebuie să le înţelegi aici – ori, mai degrabă, doar un singur lucru, care poate fi exprimat în mai multe moduri. Să ne imaginăm un pacient care merge la medic şi îi spune de ce suferă. Medicul zice: „Foarte bine, ţi-am înţeles simptomele. Ştii ce voi face? Voi scrie o reţetă pentru vecinul tău!” Pacientul răspunde: „Mulţumesc foarte mult, doctore, aceasta, mă face să mă simt mult mai bine”. Nu-i aşa că e absurd? Dar asta este ceea ce facem cu toţii. Persoana care e adormită, este totdeauna convinsă că se va simţi mai bine dacă altcineva se schimbă.
Tu suferi pentru că eşti adormit, dar gândeşti: „Cât de minunată ar fi viaţa, dacă altcineva s-ar schimba; cât de minunată ar fi viaţa, dacă vecinul meu s-ar schimba, dacă soţia mea sau şeful meu s-ar schimba.” Întotdeauna vrem ca altcineva să se schimbe, pentru ca noi să ne simţim bine. Dar ţi-a trecut vreodată prin minte cu ce te-ar putea influenţa pe tine, dacă soţia ta sau soţul tău s-ar schimba? Eşti la fel de vulnerabil ca şi înainte; eşti la fel de prost ca şi înainte; eşti la fel de adormit ca şi înainte. Tu eşti cel care are nevoie să se schimbe – cel care trebuie să ia medicamentul. Tu continui să insişti: „Mă simt bine, pentru că lumea este în regulă.” Greşit!Lumea este în regulă, pentru că eu mă simt bine. Asta spun toţi misticii. >>
fragment din  Anthony de Mello – Constienta – Capcanele si sansele realitatii

miercuri, 25 iunie 2014

UNEORI ESTE MAI BINE

SometimesItEndsUpDifferent
Uneori lucrurile se intampla diferit de cum vreau eu si este mai bine asa.

Este foarte important pentru mine sa imi aduc aminte de asta.
Si cand o fac, imi dau seama ca se numeste "credinta".

  Stefan

marți, 24 iunie 2014

DESPRE INTELEPCIUNE


Intelepciunea unui om nu consta in a nu gresi si a nu trece prin suferinte, ci in a sti ce sa faca mai apoi cu greselile si suferintele sale.
                                                                      Stefan




luni, 23 iunie 2014

CAND VREAU CE NU AM

Cand vreau ce nu am, tot ce imi este dat dispare.
Daca sunt atent observ ca "Ego"-ul este cel care VREA, iar eu sunt mai mult decat egoul meu. Cand ma detasez de egoul meu, îmi dau seama că nu-mi lipseste nimic, sunt întreg. Toate se întâmplă în mine, nu pentru mine.

Cea mai buna atitudine este aceea de a-mi exprima recunostinta.

Cand vreau ceea ce nu am, pierd ceea ce mi s-a dat. Pierd momentul prezent pentru ca mintea se concentreaza pe ce nu am.


Stefan




duminică, 22 iunie 2014

DESPRE PREDARE

IfISurrender

Daca ma predau fricilor mele, ego-ului meu, bolii mele, si ma comport ca atare, nu le "arat". Nu castig sau demonstrez ceva. Doar nu ma imbolnavesc mai rau.


Paradoxal, (dar stiu ca in program sunt foarte multe paradoxuri), calea catre eliberare este predarea.

 Stefan


sâmbătă, 21 iunie 2014

ZI DE ZI

”Succesul este suma unor eforturi mici, repetate zi de zi.” Robert Collier


Programul nu se face in weekend.Sau in timpul liber. Se face pas cu pas, zi dupa zi. Avem nevoie de progres, nu de perfectiune.






Stefan


vineri, 20 iunie 2014

DOAR DACA RAMAN ABSTINENT

Cj
"Nu sunt ceea ce mi se intampla.
Sunt ceea ce aleg sa devin."
A-mi asuma responsabilitatea.
A face alegeri.
Pot fi capabil de acestea doar daca raman abstinent.
Cu siguranță că nu poate fi adevărat pentru toți oamenii, dar eu stiu, ca alcoolic în recuperare, ca este foarte adevărat pentru mine.


    Stefan



joi, 19 iunie 2014

OGLINDA RETROVIZOARE CENTRALA - exercitiu




Ce s-ar putea spune despre un sofer care si-ar conduce masina fixandu-se doar pe oglinda retrovizoare centrala, fara sa-si faca timp sa se uite pe unde merge?
Este exact ceea ce facem cand retraim neincetat trecutul (cand macinam mereu si mereu aceleasi ganduri!). Acest exercitiu consta in a avea bunavointa de a privi prin parbriz pentru a putea vedea toate noile directii posibile, si aruncand numai din cand in cand cate o privire in oglinda retrovizoare pentru a vedea drumul parcurs si pentru a vedea momentele grele indepartandu-se.

Ar mai fi si exercitiul cu unghiul mort.
Orice sofer cunoaste existenta unghiului mort, adica un spatiu pe care nu-l vede daca priveste in oglinda retrovizoare centrala si laterala.  Acest exercitiu consta in a plasa mental in "unghiul mort", amintirile neplacute. Stii ca sunt acolo, in stanga spate, dar nu le poti vedea (retrai!) daca privesti cele doua retrovizoare.

Dar toate acestea dupa Pasul 4!
                                                        Stefan