Despre mine

"Povestea fiecăruia dintre noi dezvăluie – într-un mod general – cum am fost, ce ni s-a întâmplat şi cum suntem acum."

Asa cum o lucrare literara are introducere, cuprins si incheiere, o impartasire are si ea trei parti - cum am fost, ce am facut si cum sunt acum.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.
Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart.

Si in sevraj. Ca sa functionez trebuia sa beau ceva. Doar putin sa-mi revin si apoi plec la servici. Aveam servici!!?
Ma intindeam la bauta si plecam aproape beat pe cele trei carari inspre servici. Daca plecam! Uneori imi pierea cheful si mergeam in parc sa continui bauta.
Cu troleibuzul faceam vreo 17 minute. Mie mi se pareau doua ore. Era un chin. Ma agatam de bara de sus si stateam pe varful picioarelor. Ma balabaneam in jurul axei mele, pastrand cele 2 puncte de sprijin. Cu ochii mici, rosii si sticlosi ma uitam cu ura la cei jur. Eram uimit si invidios ca pot merge la servici fara sa bea ceva inainte.
Nu vedeam ca erau numai pensionari si elevi. Era ora 10.00.
Primul lucru pe care il faceam dupa ce coboram din troleibuz era sa ma asigur ca ajung la servici cu una mica de 200 de grame.
Imi faceam un ness rece intr-o cana de culoarea cobaltului (sa nu se vada culoarea licorii dinauntru) si pe masura ce beam nessul turnam votca in cana.
Pe la unspe jumate incepeau colegii, ba chiar si directorul, sa ma sacaie. Le explicam ce aveam de facut. Privirile lor mirate ma enervau. Ce naiba nu inteleg astia? Cuvintele din mintea mea ieseau sub forma unor bolboroseli neinteligibile. Daca ma concentram puternic, ma auzeam! Mi-aduc aminte ca la scris renuntasem de mult, renuntasem sa mai fac vreo ciorna ceva in legatura cu ce aveam de lucru, niciodata nu intelegeam ce am scris.
Dupa ce ma lasau in pace plecam sa servesc masa! In parc, cu alte 200 de grame. De 'oboseala' ma mai intindeam din cand in cand pe banca. Alteori ma apuca 'oboseala' la servici si mergeam la veceu sa trag un pui de somn.
Ziua de servici se incheia pe la 15.00, pentru ca trebuia sa plec acasa sa dorm putin, sa-mi revin. Daca aveai treaba cu mine trebuia s-o faci inainte de 15.00.
In drum spre casa eram ceva mai vioi pe cele trei carari ale mele. Obiectivul principal: jumatatea pentru acasa (nu jumatatea DE acasa; vorbesc de sticla de 500 de grame).
Dormeam putin si reincepeam. De data asta linistit pentru ca nu o sa ma mai deranjeze nimeni.
Seara ma uitam la cele doua imagini, care se suprapuneau din cand in cand, ale televizorului. Filmele erau dublate. Vreau sa zic ca scrisul era dublu. Asa ca preferam talkshow-urile. Eram foarte atent pentru ca a doua zi stiam ca nu o sa mai tin minte nimic. De fapt ma uitam 'prin' televizor, imi spuneam, ca sa pot sa ma gandesc la ale mele.
Tarziu in noapte incercam sa merg la culcare.

Nu puteam sa dorm noaptea.
Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Ce s-a intamplat 

Am avut o dorinta fierbinte, disperata de a inceta bautul, nu mai aveam nicio speranta, incercasem totul. Si m-am agatat de AA cu "dintii si cu ghearele". 

Daca cei din AA mi-ar fi spus ca pentru a ramane abstinent trebuia sa sap un sant de la Spitalul Obregia la Intercontinental, m-as fi apucat de sapat imediat.

Dar nu m-au pus sa sap santuri.

Mi-au spus sa vin la intalniri. Si am venit.

Mi-au spus sa citesc literatura. Si am citit-o.

Mi-au spus sa fac Programul de 24 de ore. Si l-am facut.

Mi-au spus sa-mi iau un nas. Si mi-am luat.

Mi-au spus sa lucrez pasii. Si i-am lucrat.

Mi-au spus sa merg si la celelalte grupuri, altele decat cel de langa casa. Si am mers.

Mi-au spus sa moderez sedintele de pasi. Si am moderat.

Mi-au spus sa particip la activitatile grupului. Si am participat.

Mi-au spus sa intru in Serviciile AA. Si am intrat.

Mi-au spus, mai apoi, ca ar fi bine sa fac in asa fel incat sa fiu eu, la randul meu, nasul cuiva. Si am facut-o.

Nu stiam atunci ca acestea sunt Instrumentele AA-ului.

In felul acesta am imbratisat Programul in doisprezece pasi.

Lucruri pe care le-am învăţat încă de la început, care mi-au fost de mare folos si pe care le-am transmis mai departe ori de câte ori am avut ocazia, reamintindu-mi:
- despre esenta AA-ului: un alcoolic recuperat ajută un alt alcoolic să se recupereze
- despre conceptul de boală 

·         boala = nu mai am voie să beau; orice s-ar întâmpla, alcoolul nu mai este o opţiune

·         tratamentul = abstinenţa totală

·         medicamentul = întâlnirile

- despre primii trei paşi în termeni simpli:
Când dorinţa mea fierbinte de a înceta băutul (mi-am admis neputinţa, am încercat de toate şi de unul singur nu am reuşit, am admis că am nevoie de ajutor) - PROBLEMA - (pasul 1) s-a întâlnit cu programul în 12 paşi (am ajuns la credinta că există cineva sau ceva care mă poate ajuta)  - SOLUŢIA - (pasul 2), m-am abandonat lui pe de-a-ntregul - ACŢIUNEA ! - (am cerut ajutorul Puterii superioare aşa cum o înţeleg eu - şi la început am înţeles că pot să consider grupul ca PS - şi am admis să fac orice este necesar pentru recuperare) - (pasul 3).
- despre instrumentele AA-ului:

·         întâlnirile (90 de zile, 90 de întâlniri)

·         literatura (la început "Viaţa fără băutură" pentru că îmi vorbeşte despre capcane şi ce am de făcut când vine 'pofta')

·         programul de 24 de ore - fiecare zi, pe rând

·         să dau telefon înainte de a consuma, unui alt alcoolic recuperat

·         sponsorul (să nu lipsească caietul de lucru)

- despre faptul că abstinenţa este personală, recuperarea este pe primul loc; altfel înseamnă că mai am de pierdut: si voi pierde exact ce pun înaintea abstinenţei.
- despre faptul că abstinenţa se învaţă. Prin repetiţie. Cu antrenament şi disciplină.
- despre principiile AA: onestitate (faţă de mine însumi în primul rând), bunăvoinţa (pentru că voinţa nu mi-a fost de folos) şi minte deschisă (să mă conformez cu ce mi se spune că am de făcut, chiar dacă nu înţeleg totul de la început).
Şi răbdare, pentru că programul este despre conştientizare şi autocunoaştere şi lucrul ăsta nu se poate face peste noapte (oricum, nu am ajuns alcoolic dintr-o dată).
Nu trebuie să fac nimic altceva decât să vin la întâlniri şi totul o să fie bine!

Cum sunt acum

Azi ma simt de parca Programul m-a imbratisat pe mine.

Sunt abstinent... şi sunt mulţumit.

Dacă cheia intrării în abstinenţă este bunăvoinţa, cheia păstrării abstinenţei este Comunitatea AA. Iar cheia unei abstinente senine (să te bucuri de viaţă fără băutură) este Programul în 12 paşi.
Am învăţat să pun abstinenţa pe primul loc, dacă vreau să primesc toate celelalte lucruri importante din viaţa mea.
Am ajuns să mă cunosc, să-mi ştiu limitele, să mă accept aşa cum sunt, fără să mă învinovăţesc.
Am ajuns să conştientizez ce simt, ce gândesc şi ce fac.
Am ajuns să înţeleg că ceilalţi nu urmăresc să-mi facă rău.
Am ajuns să accept din ce în ce mai multe lucruri şi din ce în ce mai des, mai ales că lucrurile sunt exact aşa cum trebuie să fie.
Am ajuns să transform ce am constientizat, înţeles şi acceptat.
Dacă mai am încă resentimente? Sigur că mai am. Pentru că au rămas lucruri neacceptate, neînţelese, neconstientizate.
Nu tot ceea ce înţeleg pot să accept, să fiu de acord.
Nu tot ceea ce constientizez pot să înţeleg.
Procesul de conştientizare este unul continuu.
Nu uit că sunt diferit şi asta doare din când în când.
De multe ori este nevoie de un efort de 10 ori mai mare pentru lucruri pe care 'ceilalţi' le fac poate cu uşurinţă. Nu orice lucru, dar unele lucruri, da.
Lucrurile sunt departe de a fi perfecte, mai este mult de lucru, dar sunt abstinent şi sunt mulţumit.

Pe scurt!

CUM AM FOST ...

Ce am simtit: o mare umilinta

Ce am gandit: un noian de ganduri negative si distructive

Ce am facut: nu am putut face fata situatiei, nu am putut suporta si am facut ce era cel mai comod pentru mine la acel moment, am baut

CE S-A ÎNTÂMPLAT ...

"... nu mai rămânea nimic altceva de făcut decât să luăm trusa simplă de instrumente spirituale care zăcea la picioarele noastre."

ALCOOLICII ANONIMI

Ce am simtit: o mare eliberare

Ce am gandit: un nou mod de gandire, ganduri potrivite

Ce am facut: am folosit instrumentele AA-ului: programul de 24 de ore, intalnirile, literatura, sponsorul, telefonul, serviciul, transmiterea mesajului / sponsorizarea; programul in 12 pasi.

CUM SUNT ACUM ...

Ce simt: sunt abstinent... şi sunt mulţumit.

Ce gandesc: un dialog interior linistit 

Ce fac: trăiesc conform principiilor sugerate in program: 

Onestitate, Minte deschisă, Bunăvoinţă, Acceptare, Credinţă,  Predare, Smerenie, Curaj, Perseverenţă, Compasiune, Iubire, Iertare.

Stefan

Atent ...

... la reactii

Sa fiu mai interesat de reactia mea decât de persoana care a provocat-o

Am obiceiul de a reacţiona tot timpul în acelaşi mod în anumite scenarii. Ar putea fi mai bine daca as pune la îndoială propria mea reacţie în loc să arăt cu degetul în stânga şi în dreapta. Pot accepta ipoteza potrivit căreia, celelalte suflete şi circumstanţele vieţii mele sunt făcute să ma facă să devin conştient de defectele şi de sensibilităţile mele. Ar trebui să le mulţumesc mesagerilor pentru mesajele pe care mi le aduc. 

... la corp

Unul dintre cele mai eficiente modalităţi prin care imi pot linişti mintea, prin care ma pot conecta cu momentul prezent, prin care pot elimina rezistenta interioară, prin care imi pot asculta intuiţia este sa fiu constient de propriul corp fizic. Când sunt pierdut printre gândurile mele, observ cum atenţia mea se orienteaza catre mintea mea si mai putin catre corpul fizic. Un mod eficient prin care pot deveni conştient de momentul prezent este conectarea atenţiei la propria respiraţie sau la senzaţiile corpului. 

Aceasta practica ma ajuta sa-mi linistesc mintea şi imi aduce atenţia în momentul prezent.

... la analiza si 'scenarite'

Sa nu analizez prea mult

Dacă ma surprind ca analizez şi re-analizez tot timpul, imi dau seama ca imi petrec foarte mult timp în mintea mea si ar fi bine sa ies de acolo. Răspunsurile vor veni atunci când o sa am nevoie de ele.

Este o perspectivă care ma ajuta sa ma relaxez, sa nu mai cred ca este responsabilitatea minţii mele de a oferi înţelepciunea de care am nevoie. Mintea este un instrument practic pentru sarcini care pot fi realizate acum, în momentul prezent, nu să funcţioneze la o capacitate mai mare decât cea pentru care a fost concepută.                                                                      

... la ce mesaje imi transmit
Partea proasta cu trecutul era ca de multe ori ramaneam acolo si ma blocam in aduceri aminte si scenarii despre cum ar fi trebuit sa fie. Imi plangeam de mila pentru ca imi placea sa sufar.

Acum am constientizat ca, chiar daca Durerea se afla in trecut, suferinta mi-o fac singur, in prezent. Si ca iar am ganduri autodistructive.

Am invatat ca daca vreau sa ma simt bine, macar eu sa nu-mi mai fac rau singur. Asa ca sunt atent la ce mesaje imi transmit, sunt atent chiar la ce cuvinte folosesc in dialogul meu interior.

Trecutul nu-l pot schimba, dar acum pot sa schimb perspectiva pe care o dau trecutului. Pot sa-mi vad partea mea de vina, ce am facut eu gresit si pot sa vad partea buna a lucrurilor, pentru ca in orice este si o parte buna, daca am bunavointa sa o caut.

Si in felul acesta trecutul se schimba! Este altul decat cel care imi facea rau. Nu spun ca imi face bine, dar cel putin nu imi face rau. Si ma concentrez pe ziua prezenta.

A trai in intervalul zilei prezente este pentru mine antidotul pentru resentimentele si vinovatia trecutului si pentru fricile si grijile in legatura cu ce o sa fie in viitor. Ce a fost a fost, ce o sa fie o sa fie, important este ce fac azi!

La intalnire s-a spus ca trecutul (nerezolvat - Pasul 4) ar putea afecta evolutia spirituala. Drumul catre evolutia spirituala, catre descoperirea si realizarea de sine trece prin constientizare, intelegere, acceptare si transformare.

Nu pot creste spiritual daca nu schimb (de exemplu modul meu de gandire - care determina comportamentele mele si perspectiva pe care o dau lucrurilor). Nu pot schimba decat ceea ce accept. Nu pot accepta decat ceea ce inteleg. Si nu pot intelege decat ceea ce constientizez.

Asta este calea! Si imi dau seama ca nu tot ce constientizez inteleg, nu tot ce inteleg accept si nu tot ce accept transform.

De aceea am nevoie de acest Program pe care sa il practic clipa de clipa. Ma ajuta sa constientizez. Cand constientizez este mai usor sa inteleg, cand inteleg imi este mai usor sa accept si cand accept este mai usor sa schimb.

Nu reusesc tot timpul, dar nu mai este ca inainte!

... la cuvinte

Dacă ascult cu atenţie cuvintele pe care cineva le spune, pot afla multe despre acea persoană. Mai concret, pot descoperi atitudinea acelei persoane în legătură cu viaţa.

O atitudine adecvata poate fi cea mai bună calitate a unei persoane. Ii poate duce pe oameni în locuri in care doar abilităţile lor nu ar putea să îi ducă.

Sunt atent la cuvinte pentru ca ele pot sabota gandirea.

Doar un exemplu: cuvantul "trebuie":

Cuvantul „trebuie” e cuvantul care ne indeamna sa o luam la fuga si sa ne simtim presati si frustrati. Poate fi inlocuit cu „vreau” sau „decid” sau „aleg” sau „pot”. De exemplu, una e sa spui „trebuie sa ma las de fumat” si alta e sa iti bagi in subconstient zilnic „pot sa ma las de fumat”.
Viata poate depinde de vocabularul folosit, pentru ca vocabularul mental programeaza gandirea si viitorul. 

... la dialogul interior

<< In intimitatea mintii tale te afli intr-o comunicare continua cu tine insuti. Dialogul tau interior poate sa para lipsit de sens de cele mai multe ori, dar adevarul este ca actul de a comunica cu tine insuti te poate ajuta sa pastrezi o traiectorie pozitiva pe tot parcursul vietii. >>

Ce sa imi amintesc azi:

Sa fiu ATENT la dialogul interior, astfel incat, cand voi comunica cu mine insumi sa nu-mi transmit mesaje nepotrivite.

... la ganduri

Un gand e doar un gand, un produs al mintii. Nu este real. 

Dar gandul se poate transforma in convingere, iar convingerea poate crea, prin actiune, realitatea.

A trai in intervalul zilei prezente inseamna sa nu imi bat capul cu ce va fi sau ar putea sa fie si cu ce a fost sau ar fi putut sa fie, ci cu ceea ce ESTE. 

Si daca pot fi atent in mod constient la ceea ce este, 

inseamna ca e bine.

... la vaicareala

<< Sponsorul meu mi-a spus că, dacă merg la ședințe suficient de mult timp, voi vedea niste chestii nebunesti. Tocmai am plecat de la o întâlnire la care persoana care a avea cea mai lunga abstinenta a intrat in pielea lui "vai saracul de mine" cerând apoi sa iasa toată lumea afară și sa se inchida sedinta. Fusese o persoană fără adăpost care a împărtășit despre cum în mod repetat recadea in mocirla. 

Deci, am ajuns să văd cum arăt atunci când trăiesc în problema, mai degrabă decât in soluție, și cum arăt și unde pot ajunge atunci când consum. >>

Cand vad cat de "bolnavi" sunt altii, devin mai atent la boala mea.

... la ego

Cand vreau ce nu am, tot ce imi este dat dispare.

Cea mai buna atitudine este aceea de a-mi exprima recunostinta.Daca sunt atent observ ca "Ego"-ul este cel care VREA, iar eu sunt mai mult decat egoul meu. Cand ma detasez de egoul meu, îmi dau seama că nu-mi lipseste nimic, sunt întreg. Toate se întâmplă în mine, nu pentru mine.

Oamenii fie se micşorează în faţa necazurilor, fie se ridică pentru a le face faţă – în mare parte în funcţie de atitudinea lor faţă de viaţă. Recunoştinţa străluceşte mai tare în timpul nenorocirilor. Sfântul Paul îşi îndemna cititorii să se „înveselească mereu” şi să „mulţumească în orice situaţie”. Când întâmpinăm necazuri, putem contracara anxietatea cu aprecierea. 

Când suntem recunoscători, dispare teama şi apare credinţa.

Cand vreau ceea ce nu am, pierd ceea ce mi s-a dat. Pierd momentul prezent pentru ca mintea se concentreaza pe ce nu am.

***

Atentia de cultiva prin constientizare.

Iata ce spune Osho despre asta:

<< Constientizarea se face in trei pasi.

Mai intai, fii constient de corpul tau – cand mergi, cand tai lemne sau cand cari apa de la fantana. Fii atent la el, constientizeaza fiecare miscare, nu mai face lucrurile mecanic, ca un zombie, ca un somnambul.

Dupa ce ai devenit constient de corpul tau si de miscarile lui, treci mai departe la minte si la activitatea ei – ganduri, imaginatie, proiectii. Cand devii constient de minte, te asteapta o mare surpriza. Cu cat esti mai constient de ea, cu atat circula mai putine ganduri. Gradul de constientizare este invers proportional cu numarul gandurilor, energia fiind aceeasi. Cand esti constient in proportie de suta la suta, nu mai exista energie disponibila pentru ganduri si mintea devine absolut tacuta. Atunci este timpul sa mergi si mai adanc.

Al treilea pas este sa devii constient de sentimente, de stari de spirit, de emotii. Cu alte cuvinte, treci la inima si la activitatile ei. Atunci te asteapta o noua surpriza. Tot ce e bun creste si tot ce e rau incepe sa dispara. Iubirea creste, ura dispare. Compasiunea creste, supararea dispare. Darnicia creste, lacomia dispare. Cand ai constientizat pe deplin inima, ai ultima si cea mai mare surpriza: nu trebuie sa mai faci nici un pas.

Un salt calitativ se produce de la sine. Din inima, te pomenesti dintr-o data in insusi centrul fiintei tale. Acolo esti constient doar de constiinta. Nu mai ai de ce altceva sa fii constient. Iar asta este puritatea suprema. Asta este ceea ce numesc eu Iluminare. >>

Cand nu pot face asta, macar ma straduiesc sa am mintea deschisa si sa NU trec prin etapele pierderii atentiei:

• respingerea
• indiferenta
• indreptarea atentiei catre altceva.

body&mind

Caracteristic pentru un alcoolic: 
- compulsia fizica, pe de o parte si
- obsesia mentala, pe de alta parte.

Compulsia fizica inseamna pierderea abilitatii de a ma opri cand incep sa beau.
Obsesia mentala inseamna pierderea abilitatii de a nu incepe sa beau.

Pasul 1, prima parte 
“Am admis că eram neputincioşi în faţa alcoolului ... ”
ma pot gandi ca se refera la CORP (compusia fizica)
iar partea a doua
”... – că nu mai eram stăpîni pe viaţa noastră.”
se refera la MINTE (obsesia mentala).

E doar un gand personal, n-ar trebui ca cineva sa-si bata capul prea tare!

Un citat din Big Book:
<<...lipseşte cu desăvârşire acel instinct care îl opreşte pe om de la a pune mâna pe o sobă încinsă. Poate că alcoolicul îşi spune în sinea sa: "De data asta n-o să mă frigă, fiindcă ştiu cum s-o fac". Sau poate că nici nu gândeşte deloc. De câte ori nu ne-am apucat de băut fără nici un gând anume, ca după al doilea sau al treilea pahar să batem în tejghea, întrebându-ne: "Pentru numele lui Dumnezeu, cum de-am început iar?" Şi, imediat după aceea: "Las' c-o să mă opresc după al şaselea pahar" sau "Oricum, ce mai contează?"
După ce un asemenea mod de gândire a pus stăpânire pe un om cu tendinţe alcoolice, el se află probabil în afara oricăror posibilităţi de ajutor omenesc ... 
Aceste lucruri hidoase şi dure au fost confirmate de legiuni întregi de alcoolici, de-a lungul istoriei. Fără îndurarea lui Dumnezeu, ar mai fi existat mii de astfel de demonstraţii convingătoare. Sunt foarte mulţi cei care vor să înceteze băutul, dar nu pot!>>

sugestii primite pe parcursul drumului

Pe parcursul rutinei zilnice, ne bucuram de perioade in care ne simtim multumiti si in legatura cu lumea. Dar in calea noastra apar si asperitati, capcane sau denivelari ...
... vechile noastre tendinte inca mai exista undeva, in subteran.

Ce sa facem cu nelinistea atit de familiara pe care o simtim uneori sau cu perioadele in care mintea noastra lucreaza excesiv? Daca facem doi pasi inainte in calatoria noastra, ce se intimpla atunci cind facem un pas inapoi? Ce masuri sa luam pentru a evita aceste capcane sau pentru a trece peste ele?

Iata cateva sugestii primite pe parcursul drumului de la prieteni, indrumatori si colegi.

Ramii in contact constient cu Puterea ta Superioara.
Cu ajutorul unei practici regulate care include elementele capitularii, acceptarii si iubirii. Fa-ti timp in fiecare zi pentru a te ruga, pentru a medita sau pentru a-ti petrece timpul in aer liber, angajeaza-te in activitati creative sau fa orice lucru care te ajuta sa stabilesti contactul cu Puterea Superioara. Capituleaza in fiecare zi. Preda-te. Lasa-ti Puterea Superioara sa actioneze prin intermediul faptelor tale. Accepta ideea ca "si asta va trece", ca momentele fericite, ca si cele dureroase sint trecatoare. 
Ia nelinistea ca pe un semnal care avertizeaza ca trebuie lucrat Pasul 11. Inlocuieste incercarile gresite de a-ti potoli setea, care pot sa duca la un comportamnet adictiv, cu unele sanatoase si utile. Chiar daca nu putem simti in mod direct Puterea Superioara, ne putem aduce aminte intotdeauna de prezenta ei!…

Dezvolta relatii sanatoase cu alte persoane ...

Asculta ce au de spus ceilalti ...

Lucreaza cu un ghid spiritual sau sponsor ...

Extinde-ti practica spirituala prin terapie sau alte forme de autoexplorare ...

Invata sa faci diferenta intre izolare si solitudine.

Daca izolarea activeaza mintea, singuratatea deschide inima

Continua sa lucrezi atat cu mintea, cat si cu intuitia.

Ai incredere in vocea ta launtrica si deosebeste-o de "comitet", de dialogul mental care nu face decat sa arunce confuzie.

Angajeaza-te cu regularitate in activitati concrete, terestre 

care ne mentin conectati cu corpul nostru si cu picioarele pe pamant.

Observa cand iti pierzi echilibrul si corecteaza-l. 

Acorda egala atentie nevoilor fizice, emotionale, mentale si spirituale.

Recunoaste cand ai nevoie de ajutor 

si fii suficient de smerit pentru a-l cere si a-l accepta.

Accepta ca esti om si a fi om inseamna a avea atasamente. 

Progres, nu perfectiune. Gaseste compasiune pentru dilemele si pentru calea pe care ai ales-o. Iarta-te cand ai nevoie de iertare.

Ajuta-i pe ceilalti cu regularitate.

Fara sa ajungi sa fii atasat de rezultat.

Dezvolta-ti simtul umorului si invata sa te joci. 

Insenineaza-te. Nu trata totul cu atat de multa seriozitate. Invata sa razi de tine insuti.

Descopera-ti rolul si joaca-l cat de bine poti.

Gaseste-ti locul. Afla ce te inspira.

Ramai receptiv la momentul prezent.

Fii atent. Observa. Fii prezent.

Pastreaza simplitatea. 

Simplu si usor nu sunt intotdeauna sinonime.

Practica aceste principii in tot ce faci.

Lista nu este completa.

Practicand capitularea si acceptarea, ne bucuram in fiecare zi de o distantare de dependenta

Relaxandu-ne in curgerea vietii, simtim valuri de seninatate, acceptare si bucurie.

Purtam in noi toate intrebarile si toate raspunsurile.

(Setea de intregire)

ACRONIME AA (ENGLEZA)

F.I.N.E.  [I’m] Frustrated, Insecure, Neurotic, Emotional

F.E.A.R.  Face Everything And Recover  [Or F Everything And Run]

N.U.T.S.  Not Using The Steps

E.G.O.  Edging God Out.

D.E.N.I.A.L.  Don’t Even Notice I Am Lying.

H.A.L.T.  [Don’t get too] Hungry, Angry, Lonely, Tired.

H.O.P.E.   Happy Our Program Exists

H.O.W.  Honesty, Open-mindedness, Willingness

S.P.O.N.S.O.R.  Sober Person Offering Newcomers Suggestions On Recovery.

G.O.D.  Good Orderly Direction

B.I.G. B.O.O.K.  Believing In God Beats Our Old Knowledge.

S.L.I.P.  Sobriety Losing Its Priority.

A.C.T.I.O.N.  Any Change To Improve Our Nature.

P.R.O.G.R.A.M.  People Relying On God Relaying A Message.

S.T.E.P.S.  Solutions To Every Problem Sober

K.I.S.S.  Keep It Simple, Sweetheart (or Stupid!)

... bunavointa este indispensabila

“... bunavointa este indispensabila”

(Big Book)

Mintea alcoolică are ceva dificultăți în a intelege ce inseamna 'indispensabila'. 

Dar, dacă fundatia abstinentei noastre are la baza bunavointa totala sugerata, se poate oare fara ea? 

• Bunavointa este fundamentul abstinentei:

... pentru ca multi dintre noi nu avem bunavointa sa admitem ca nu mai putem bea ('inventam' noi moduri de a bea: schimbam mediul, schimbam tipul bauturii, schimbam orice doar ca sa bem fara sa ne faca rau); ... pentru ca majoritatea dintre noi nu suntem dispusi (nu avem bunavointa) să admitem ca suntem alcoolici, cu adevarat. Nimeni nu vrea sa creada ca este diferit, fizic si mental, de ceilalti.
In cele din urma intram in abstinenta cand ne lasam viata si vointa in grija unei Puteri superioare, asa cum o intelegem, si suntem dispusi (avem bunavointa) sa facem ORICE este necesar.

• Bunavointa este fundamentul credinței în Dumnezeu:

Nu incercam sa convingem pe nimeni ca este o singura cale de a ajunge la credinta. Insa, dacă ceea ce am învățat și am simțit și văzut reprezinta ceva pentru noi, aceasta înseamnă că noi toți, indiferent de rasa, crez sau culoare suntem copiii unui Creator cu care am putea sa cream o relație in termeni simpli și ușor de înțeles, de indata ce suntem dispusi, și suficient de onesti, sa ne straduim s-o facem.

Am constatat ca, de îndată ce am putut să lăsăm deoparte prejudecățile și ne-am exprimat bunavointa de a crede într-o putere mai mare decât noi înșine, am început sa avem rezultate, chiar dacă a fost imposibil pentru oricare dintre noi sa definim complet sau sa intelegem exact ce inseamna Puterea Superioara.

Putem alege orice concepție ne place, cu condiția ca aceasta sa aiba un sens pentru noi. Principalul lucru este sa fim dispusi (sa avem bunavointa) să credem într-o putere mai mare decât noi insine și că putem trai pe baza unor principii spirituale. 

• Bunavointa este fundamentul seninatatii:

... tot ce am realizat este o chestiune de bunavointa, rabdare si munca. (Big Book)                                                                                       
... bunavointa, onestitatea si mintea deschisa sunt esențiale pentru recuperare. Dar acestea sunt indispensabile. (Big Book)

Pasul renuntarii

MOTTO:

Nimic nu se schimba 

daca nimic nu se schimba.

Suntem gata să renunțam la defecte, altfel ne vor face rău.

'A fi gata' (pregatiti) este partea noastră din Pasul șase. Puterea noastră superioara va elimina aceste defecte. 

Nu avem nevoie să știm cum. Avem nevoie doar sa fim dispusi să le dam drumul, sa renuntam la ele, când Dumnezeu va cere asta. 

Nu avem nevoie să știm când. Trebuie doar să fim pregătiți.

Am consimtit (din Pasul 6) inseamna ca sunt convins ca sunt depasit de dovezile pe care mi le ofera viata ("calea aleasa de noi nu a functionat") 

Puncte de concentrare si reflectie la Pasul 6: 

- identificarea si constientizarea defectelor de caracter

- bunavointa (de a le indeparta)

- las sa se duca, dau drumul ('letting go'): cand durerea pastrarii defectelor devine mai mare decat frica de schimbare

<< Devenim pregătiţi să dăm drumul:

Respectului de sine scăzut;

Propriei neglijări şi credinţei că nu suntem responsabili pentru noi înşine şi că nu putem avea grijă de noi;

Dorinţei noastră ca ceilalţi să aibă grijă de noi ori să fie responsabili pentru noi;

Autorespingerii;

Urii de sine;

Lipsei de încredere în sine;

Lipsei de încredere în Dumnezeu, viaţă şi în procesul recuperării;

Problemelor legate de încrederea în ceilalţi - încredere necorespunzător acordată sau neîncredere atunci când s-ar merita încrederea;

Dependenţelor noastre;

Vinovăţiei;

Ruşinii – acea judecată acuzatoare care ne spune că nu suntem în regulă;

Devenim pregătiţi să dăm drumul incapacităţii de a ne gestiona propria putere, de a gandi, de a simţi, de a fi cine suntem, de a avea grijă de noi şi de a ne bucura de viaţă. 
Devenim pregătiţi să dăm drumul dificultăţilor de a stabili graniţe şi limite adecvate cu oamenii.

Devenim pregătiţi să dăm drumul împotrivirii de a simţi şi de a ne confrunta cu propriile sentimente:

Dificultăţii noastre de a ne confrunta şi de a ne exprima furia;

Neputinţei de a trăi bucuria şi iubirea;

Negativităţii noastre, deznădejdii şi disperării;

Fricii noastră de bucurie şi iubire;

Fricii noastre de angajament;

Închiderii minţii ori închiderii inimii;

Atracţiei noastre spre oameni indisponibili afectiv şi familii disfuncţionale;

Nevoii noastră de a fi perfecţi;

Abuzurilor din copilărie;

Nevoii noastră de a fi victime şi participării noastre în autovictimizare;

Devenim pregătiţi să dăm drumul fricii de intimitate şi apropiere, comportamentelor de sabotare în relaţii. Devenim pregătiţi să dăm drumul problemelor şi fricilor legate de sexualitate.

Devenim pregătiţi să dăm drumul blocajelor şi barierelor în a ne bucura şi a iubi, chiar dacă nu putem numi acele blocaje şi bariere. Îi cerem Lui Dumnezeu să ne elibereze de tot ceea ce stă în calea de a primi tot ceea ce merităm în vieţile noastre. Cerem Domnului să ne arate blocajele ori defectele pe care avem nevoie să le dăm drumul şi să ne ajute să devenim dispuşi să ne eliberăm toate acestea.

Devenim pregătiţi să fim vindecaţi de trecutul nostru, de sentimentele de vinovaţie nerezolvate, de furie, de durere şi mâhnire pentru toate pierderile pe care le-am îndurat. Devenim pregătiţi să dăm drumul credinţelor noastre negative pe care le-am dobândit ca rezultat a trecutului nostru: că suntem nedemni de iubire, că suntem o dezamăgire, o povară, insuficienţi de buni, stupizi, nevaloroşi, o problemă, deranjanţi.

Devenim pregătiţi să dăm drumul tuturor acelor “nu merit”: nu merit iubire, fericire, succes. Nu merit o pălărie nouă, o haină nouă, o maşină nouă. Nu merit să fiu auzit, să mi se poarte de grijă, să mă distrez ori să mă bucur de viaţă.

Devenim dispuşi să ne eliberăm de orice descoperim în munca noastră la Paşii Patru şi Cinci, de orice devenim conştienţi pe parcursul zilelor noastre de recuperare, de orice nu ne place, nu vrem, nu suportăm, de lucrurile faţă de care ne simţim neputincioşi ori cu care vrem să terminăm.

Orice nu ne mai este folositor; orice comportament ori credinţă care ne stă în cale – de acestea devenim pregătiţi să ne eliberăm.

Cu cât suntem mai dispuşi să mergem mai în profunzimea noastră, cu atât recuperarea va fi mai adâncă.

Folosirea Pasului nu se limiteaza doar la defecte. Acest Pas lucrează pe sentimente, şi sentimentele nu sunt defecte. Dacă rămânem blocaţi într-un anumit sentiment, mai ales frică, furie, resentiment, mâhnire ori tristeţe, putem deveni dispuşi să ne eliberăm de ele.

Devenim pregătiţi cad suntem atinşi de conştiinţă. Astfel viaţa capătă atenţia noastră. Conştientizare. Intelegere. Acceptare. Şi Schimbare. Partea noastră în această lucrare este de a deveni pregătiţi să dăm drumul, să-L lăsăm pe Dumnezeu să ne elibereze.

Acesta nu este un program pe cont propriu. Nu renunţăm la responsabilitatea faţă de sine. Dar învăţăm să avem încredere în Dumnezeu, să avem încredere în acest proces şi să avem încredere în noi înşine. Când este timpul de schimbare, vom deveni schimbaţi. Vom primi puterea, ajutorul şi posibilitatea pentru a face aceasta. Pentru moment, partea noastră constă în a deveni pregătiţi să ne eliberăm.

Incă mai învăţ că aceasta lucrează în noi dacă suntem deschişi.

Lecţiile nu dispar. Continuă să se repete până când învăţăm. Când vine timpul de schimbare, devine mai greu să rămân la fel decât să mă schimb.

Paşii ne îngăduie să ne relaxăm, să ne încredem şi să devenim pregătiţi. Ne îngăduie să fim ceea ce suntem şi să permitem acestui proces de schimbare să lucreze în noi.

Alcolicii Anonimi (Cartea Mare) sugerează că, după ce facem Pasul Şase, să luăm distanţă faţă de noi înşine şi să Îi cerem Domnului să ne îndepărteze defectele de caracter. Este important să facem acest Pas şi să ne exprimăm orice durere, după ce am facut Pasul Patru şi Cinci.

Acesta este Pasul de eliberare. Este începutul transformării. Începe procesul de primire a ceea ce vrem şi avem nevoie de la Dumnezeu. Devenim pregătiţi să renunţăm la tot ceea ce ne stă în calea noastră, la tot ceea ce ne necăjeşte, ne face probleme, ne biruie ori dezorientează, tot ceea ce noi nu putem controla. Să devenim pregătiţi să renunţăm la ceea ce nu vrem de acum înainte şi la ceea ce ne dorim cu adevărat. Apoi, trecem la pasul Şapte şi urmărim ceea ce se întâmplă.>>