BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


miercuri, 28 februarie 2018

critica negativa (barfa)





<< În Grecia antică Socrate (469-399 î.Hr.), era foarte mult lăudat pentru înțelepciunea lui.
Într-o zi,  marele filozof s-a întalnit întâmplător cu o cunoștință care alerga spre el agitat și care i-a spus: 
„Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenții tăi?”

„Stai o clipă,” îi replică Socrate. „Înainte să-mi spui, aș vrea să treci printr-un mic test. Se numește Testul celor Trei.”
„Trei?”
„Așa este,” a continuat Socrate. „Înainte să-mi vorbești despre studentul meu, să stăm puțin și să testăm ce ai de gând să-mi spui.
Primul test este cel al Adevărului. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?”
„Nu,” spuse omul. „De fapt doar am auzit despre el.”
„E-n regula,” zise Socrate. „Așadar, în realitate, tu nu știi dacă este adevărat sau nu.
Acum să încercăm testul al doilea, testul Binelui.
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?”

„Nu, dimpotrivă…”
„Deci,” a continuat Socrate, „vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu ești sigur că este adevărat?”
Omul a dat din umeri, puțin stânjenit.
Socrate a continuat. „Totuși mai poți trece testul, pentru că există a treia probă – filtrul Folosintei. 
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este  de folos?”

„Nu, nu chiar…”
„Ei bine,” a conchis Socrate, „dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici  măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui?”
Omul era învins și s-a rușinat. >>

Cele trei 'site' ale lui Socrate:
inainte de a primi cu bratele deschise o informatie sau inainte de a da o informatie mai  departe sa o trecem prin Sita Adevarului, cea a Binelui si cea a Utilitatii, punandu-ne urmatoarele 3 intrebari:
- Este adevarat?
- Este de bine?
- Este folositor?



marți, 27 februarie 2018

IERI, AZI, MAINE

<< Există două zile cu care nu are rost să ne batem capul ... Una dintre aceste zile este cea de IERI ... Cealaltă zi  este cea de MÂINE ... Astfel, rămâne o singură zi, cea de AZI
De aceea, haideţi să trăim fiecare zi la timpul ei! >>

Daca nu traiesc in intervalul zilei prezente, ceea ce inseamna ca AZI sa pun pe primul loc recuperarea mea, risc sa mai adaug ALCOOLISMULUI meu inca doua boli: DEPRESIA, cand stau in IERI si ANXIETATEA, cand ma gandesc la MAINE.




luni, 26 februarie 2018

Drumul spre echilibru

Un lucru foarte important pe care l-am invatat in program este sa constientizez permanent ceea ce simt, ce gandesc si ce fac. Nu tot ce constientizez inteleg. Nu tot ce inteleg accept. Nu tot ce accept transform. Schimbarea este un proces, nu un eveniment!


PIRAMIDA SCHIMBARII :


S U P R A C O N S T I E N T 

______________________________________________________

REALIZAREA
SINELUI

TRANSFORMARE


A C C E P T A R E


I  N  T  E  L  E  G  E  R  E


C  O  N  S  T  I  E  N  T  I  Z  A  R  E

______________________________________________________

S U B C O N S T I E N T



Drumul spre echilibru, de la emotii sau stari sufletesti care ne tulbura la seninatate, poate fi parcurs in patru etape: constientizare, intelegere, acceptare si transformare.
Procesul de constientizare inseamna identificare, descoperire (identificarea cauzei).
Procesul de intelegere inseamna iertare (eliminarea cauzei).
Procesul de acceptare inseamna ca totul s-a intamplat exact asa cum trebuia sa se intample (invatarea lectiei).
Procesul de transformare inseamna schimbarea perspectivei, gandului (impacarea cu sine). 
Pentru ca nu ce s-a intamplat este ceea ce ne tulbura, ci ceea ce gandim in legatura cu asta.

Daca nu apare relaxarea, impacarea cu sine, inseamna ca a mai ramas ceva nedescoperit, neidentificat care continua sa macine si este necesara reluarea ciclului.


sâmbătă, 24 februarie 2018

Principiile recuperarii

<< Am luat cuvântul odată la o întâlnire aniversară a unui grup A.A. în St. Paul Minnesota, şi am încheiat cu o ghicitoare:
„Dacă Principiile recuperării prin Programul celor Doisprezece Paşi nu sunt cei Doisprezece Paşi înşişi, atunci care sunt aceste principii?"
M-am întors acolo un an mai târziu să prezint un fin, să-i înmânez acestuia o medalie şi câţiva inşi m-au abordat cu următorul comentariu:
„Am cătat un an de zile, de când ne-ai pus acea problemă, peste tot în literatură şi n-am găsit nimic referitor la principiile A.A.-ului." Răspunsul meu membrilor acelui grup este acelaşi pe care-l dau şi finilor mei: „Principiile recuperării prin Programul celor Doisprezece Paşi sunt opusul defectelor noastre de caracter."

În timpul recuperării, încercăm să acţionăm altfel decât cum ne dictează defectele noastre de caracter şi slăbiciunile şi încercăm să transformăm aceste acţiuni în principii. Spre exemplu, trudim să transformăm frica în credinţă, ura în dragoste, egoismul în umilinţă, anxietatea şi grija în seninătate, lenea în acţiune, negarea în acceptare, egoismul în altruism, resentimentele în iertare, judecarea altora în toleranţă, disperarea în speranţă, auto-compătimirea în respect de sine şi singurătatea în tovărăşie. Pe parcursul acestei munci, învăţăm să înţelegem principiile programului nostru.
Această muncă poate părea o sarcină copleşitoare unui neavizat, dar aceia dintre noi care se află în recuperare ştiu că scopul nostru este „progresul nu perfecţiunea." După cum ne spune şi Big Book, nu suntem destinaţi să devenim sfinţi şi nu trebuie să ne descurajăm când nu putem „menţine perfect direcţia acestor principii. Ideea e să dorim să progresăm spiritual. Principiile sunt ghidul progresului." De asemenea Cei Doisprezece Paşi şi Cele Douăsprezece Tradiţii spun limpede: „Cei Doisprezece Paşi A.A. sunt o seamă de principii, de natură spirituală, care, dacă sunt practicaţi ca mod de viaţă, înlătură obsesia de a bea permitand celui suferind să devină cu adevărat fericit şi folositor."

Care sunt aceste principii şi din ce provin ele? De-a lungul anilor o listă de principii care corespund câte unuia din Cei Doisprezece Paşi a apărut în literatura A.A. Originea acestei liste este necunoscută cu toate că este folosită de foarte mulţi membri A.A.:
-Pasul Unu - Onestitate
-Pasul Doi - Speranţă
-Pasul Trei - Credinţă
-Pasul Patru - Curaj
-Pasul Cinci - Integritate
-Pasul Şase - Dorinţă
-Pasul Şapte - Umilinţă/Smerenie
-Pasul Opt - Iubire de Semeni
-Pasul Nouă - Dreptate
-Pasul Zece - Perseverenţă
-Pasul Unsprezece - Cunoaştere Spirituală
-Pasul Doisprezece - Altruism

În această carte, noi şi care ne-au sprijinit am încercat să privim cu realism Paşii Şase şi Şapte. Trebuie să învăţăm să înlocuim cunoaşterea raţională cu realitatea emoţională şi spirituală să putem continua să ne schimbăm, să devenim utili. Pentru a deveni cei care dorim să fim, trebuie să înlăturăm ceea ce ne apasă, acele tipare în comportament, gândire şi trăiri adânc înrădăcinate care ne fac rău nouă şi celor din jur. Nu trebuie să ne ferim de ele ci să le înfruntăm.
Alăturaţi-vă nouă !
Acţionând astfel, vom fi în stare să ne transformăm viaţa şi relaţiile cu ceilalţi. >>

Bill W.



vineri, 23 februarie 2018

La inceput m-am mirat

<< ... Am invatat ca nu sunt un om rau, ci sunt un om foarte bolnav. Recunoasterea acestui lucru este inceputul vindecarii, iar rabdarea mea va fi pasul salvator pentru abstinenta mea. Unul dintre cuvintele de baza necesare vindecarii mele era: dorinta sincera. A doua cerinta obligatorie pentru dobindirea abstinentei era asumarea denumirii bolii mele, pentru ca doar asa o pot trata, daca ii stiu numele. Daca imi accept boala, exact asa de parca as avea diabet zaharat. Diabeticul stie ca are nevoie de doza zilnica de insulina. Eu am nevoie zilnic de doza mea de abstinenta, adica de sedintele AA. 

La inceput m-am mirat de ce trebuie sa ne prezentam asa la sedintele AA: "Sint Sandra, alcoolica.", "Robert, sunt alcoolic." Mai tarziu am inteles de ce este important acest lucru. Trebuisa ma identific cu cuvintul, sa ma obisnuiesc cu el, sa-l invat, sa nu ma tem de el, sa nu-mi fie rusine de el, dar mai mult decat toate acestea la un loc, sa nu-l uit nicio secunda. In primul rind sunt alcoolica si doar apoi, femeie de afaceri, mama, sotie, colega pentru ca daca abstinenta mea nu are continuitate, celelalte nu mai sunt posibile. >>


Sunt katy, alcoolica

joi, 22 februarie 2018

PREDAREA

Predarea nu inseamna nepasare. Predarea nu inseamna sa tinem gura inchisa. Inseamna sa ne oprim din incercarea de a forta rezultatele și de a-i determina pe ceilalti să se comporte cum am vrea noi. Înseamnă sa nu mai opunem rezistență la modul în care sunt lucrurile acum. Înseamnă că ne oprim din incercarea de a face imposibilul, de a controla ce nu este in puterea noastra, concentrandu-ne in schimb pe ce putem face, ceea ce înseamnă, de obicei, sa avem grijă de noi înșine. Și sa facem acest lucru cu blândețe, bunătate și iubire, pe cât de mult este posibil. Sa fim onesti cu noi insine si sa admitem ca trebuie sa incetam sa mai incercam sa avem putere acolo unde  ea lipseste cu desavarsire. În schimb, ne putem exersa voința într-un mod care sa aduca rezultate. Singura putere pe care o avem întotdeauna este abilitatea de a da drumul și de a avea grija de noi insine.


miercuri, 21 februarie 2018

Sa fiu curios

Constientizarea este drumul de la cunoaștere la înțelegere, de la a stii în mintea noastra că 'ceva' ne face rău la a întelege cu adevărat ce înseamnă asta. 

A fi conștienti înseamnă să fim sincer interesati de ce se întâmplă de fapt în corpul și în mintea noastră clipă de clipă.

Când devenim curioși ieșim din tiparele vechi care reacționează la fri și pășim în adevarata existență.  

Doar pentru azi: Sa fiu curios în mod conștient de ce se întâmplă în corpul și mintea mea în orice moment.  

marți, 20 februarie 2018

DOAR AZI



Spunem "tot ce avem este astăzi" atât de des încât parca își pierde puterea.
Este important să mi se reamintească în mod regulat că ceea ce am este "o amânare zilnica, prin menținerea programul meu spiritual."
Sau, altfel spus ... Nu se poate schia pe zăpada de anul trecut.
E vorba despre ceea ce fac astăzi ca sa ma recuperez din punct de vedere fizic, mental, emoțional și spiritual si ma ajuta sa raman abstinent.
Sigur, abstinenta de luna trecuta este diferita de prima mea luna de abstinenta, dar ceea ce am făcut în acele prime treizeci de zile a functionat cu adevărat doar să mă țină abstinent în primele treizeci de zile.

Ziua de azi este ceea ce am.
Ziua de azi este ceea cu care trebuie să lucrez.
Acțiunea de astăzi este ceea ce ma tine abstinent.

Am băut destul de mult în fiecare zi pentru a face față.
Acum fac AA destul de mult în fiecare zi pentru a face față.

Functioneaza pentru mine. 
DOAR AZI.



                                                            Stefan

luni, 19 februarie 2018

INVENTARUL PERSONAL

PASUL 4
Cand ne apucam de Inventarul personal facem o intelegere cu noi insine: ne permitem sa ducem durerea pana la capat, pentru ca apoi sa ii putem da drumul, eliminand in mare parte suferinta (pe care de obicei ne-o faceam singuri!) sau macar micsoram intensitatea si durata ei.

PASUL 10

Ce am facut astazi? 
Ce mi-a plăcut referitor la ce am făcut? 
Ce nu mi-a plăcut si as vrea să fac mai bine mâine? 
Sa-mi raspund la aceste întrebări nu e chiar așa de greu. Modul în care ne facem inventarul este fără teamă, nicidecum în mod brutal.


Inventar Fulger: 
Sunt dispus sa fiu onest cu mine insumi cat de bine pot?

duminică, 18 februarie 2018

Rugaciunea nu este rugaminte!

Obișnuiesc sa spun la întâlniri, când tema este despre rugăciune sau recunoștință, ceva ce îmi amintesc că am citit la un moment dat și mi-a rămas întipărit în memorie: 

Un membru AA îi povestea lui Bill experiența lui în legătură cu o recădere. La sfârșit Bill îl întreabă: "Dar te-ai rugat pentru abstinența ta în ziua în care ai băut?" "Am uitat!" - vine răspunsul. "Mă gândeam că așa este." - îi spune Bill. "Nu am întâlnit, până acum, pe cineva care să recadă în ziua în care s-a rugat pentru abstinența lui!"

Mie insă mi s-a întâmplat să mi se spună "N-ai avut dreptate! M-am rugat și totuși am băut în ziua respectivă."

Este posibil. Nu deținem adevarul absolut.
Dar este posibil și ca acea persoană să-mi fi spus lucrul acesta doar ca să îmi arate ca nu avem dreptate în tot ce spunem.
Mai este posibil să fie vorba despre lipsă de onestitate față de sine, că a făcut tot ce i s-a sugerat să facă și totuși nu funcționează.
Și mai este și posibilitatea de a nu fi perceput mesajul transmis așa cum l-am perceput eu: că este nevoie să fac ceva pentru abstinența mea în fiecare zi.

Mi-am făcut un obicei în a fi recunoscător pentru abstinența mea de 24 de ore și a mă ruga să-mi păstrez abstinența pentru următoarele 24 de ore. O fac în fiecare zi. Când simt că nu este suficient o fac de mai multe ori pe zi. Aș face-o ori de câte ori ar fi nevoie. Dacă aș putea aș face-o clipă de clipă, așa cum obișnuiește să spună un prieten din AA.

Stefan

sâmbătă, 17 februarie 2018

INCEPUTUL!

Motto: Dependenta distruge libertatea de a alege.

 

PRINCIPIUL CHEIE: ONESTITATEA 

Recunoastem FATA DE SINE ca suntem lipsiți de putere pentru a depăși dependenta și că viața a devenit greu de gestionat.

- 1 - 

Devenim dispusi sa ne abtinem

Exista diferite tipuri de adictii, iar adictiile se pot manifesta in diverse moduri. Oricat de diferita ar fi adictia, un lucru ramane acelasi: recuperarea nu poate începe fără voia persoanei dependente. Iar oamenii devin în cele din urmă dispusi să se abțină atunci când durerea problemei devine mai mare si mai rea decât durerea soluției (spunem ca 'a ajuns la fundul sacului'). Cel care nu a ajuns in acest punct (spunem noi "INCA"), probabil va continua sa stea in dependenta, dar cu siguranță va ajunge 'acolo', deoarece dependenta este o boala progresiva. Ca o boală degenerativă, erodeaza capacitatea de a funcționa în mod normal. Singura cerință de a începe recuperarea este dorința de a inceta bautul, in cazul alcoolismului. Daca dorința este astăzi mică și inconsistentă, nu trebuie sa ne facem griji! Va crește!
Unii oameni recunosc necesitatea de a se elibera de dependenta, dar nu sunt încă dispuși să înceapă. In această situație se poate începe prin a recunoaște refuzul și de a observa costurile create de dependenta. Punem pe hartie ce este important pentru noi. Suntem atenti la familia noastra, la relațiile sociale, la relația cu Dumnezeu, la  puterea noastra spirituală, la capacitatea de a ajuta și de ai binecuvânta pe alții, la sănătatea noastra. Apoi, ne uitam la contradicțiile dintre ceea ce credem și dorim sa fie și comportamentele noastre. Observam modul în care acțiunile noastre subminează tot ceea are valoare pentru noi. Ne putem ruga ca Domnul sa ne ajute să ne vedem pe noi si viata noastra așa cum El o vede - cu tot potențialul nostru divin si cu ceea ce riscam prin continuarea dependentei.
O recunoaștere a ceea ce pierdem prin complacerea în dependenta ne poate ajuta să găsim dorința de a ne opri.Dacă putem găsi chiar și cea mai mică dorință, este suficienta pentru a deschide calea de a incepe pasul 1. Și pe măsură ce vedem progresul oferit prin parcurgerea acestui Program și modificările care intervin în viața noastra, dorința va crește.

- 2 - 

Lasam mândria deoparte și cautam umilința

Mândria și onestitatea nu pot coexista. Mândria este o iluzie și este un element esențial al dependenței. Mândria denaturează adevărul despre lucruri așa cum sunt, așa cum au fost și cum acestea vor fi. Este un obstacol major în calea recuperarii.  

Despre mândrie:
"Mândria este un păcat foarte greșit înțeles. Cei mai mulți dintre noi cred despre mândrie ca este egocentrism, vanitate, lăudăroșenie, aroganță sau trufie.Toate acestea sunt elemente ale păcatului, dar miezul, încă lipsește. Caracteristica centrală a mândriei este vrăjmăși- dușmănia față de Dumnezeu și față de semenii noștri. Dușmănie înseamnă "ură, ostilitate, stare de opoziție. " Mândria are o natura de competitie. Este groapa creata intre noi si Dumnezeu. Si a directiona mândria catre Dumnezeu este în spiritul "voința mea și nu a Ta sa se faca"Voința noastră în competiție cu voia lui Dumnezeu permite dorințelor, poftelor și patimilor sa se dezlănțuie.
Cei mândri nu pot accepta autoritatea lui Dumnezeu."
Pe măsură ce devenim dispuși să ne abținem și să recunoastem problemele cu care ne confruntam, mândria va fi treptat înlocuită cu smerenia.

  3 - 

Recunoastem problema; cautam ajutor; participam la reuniuni

Când ne-am complacut in dependențele noastre, ne-am mințit pe noi înșine și pe alții. Dar nu am putut cu adevărat să ne păcălim. Ne-am prefăcut că am fost bine, plini de bravadă și de scuze, dar undeva adânc în interior am știut. Am știut că alunecam spre o mai mare și o mai mare durere.Negând acest adevăr a fost o muncă asa de grea, incat a fost o imensa ușurare în cele din urmă să admitem că avem o problemă. Dintr-o dată, am permis speranței să se strecoare.
Când am admis noua înșine că avem o problemă și am devenit dispuși să cautam sprijin și ajutor, am facut loc sperantei să crească. Am fost pregatiti să facem următorul pas, acela de a participa la o reuniune de recuperare. 

Participand la ședințele de recuperare se intampla doua lucruri: in primul rand, vom găsi înțelegere, speranță și sprijin ascultand experientele celor recuperati care au urmat deja această cale și care sunt dovada vie a eficienței sale si in al doilea rand, ne vom schimba comportamentele, atitudinea si modul de gandire afland principiile programului si lucrand pasii.

vineri, 16 februarie 2018

"Am admis ... "

La grup tema a fost 'despre recadere' si 'cum admitem ca suntem alcoolici'.
Cineva impartaseste: "m-am trezit cu paharul in mana ... parca si uitasem ca nu trebuie sa beau"
Altcineva, mai vechi, despre propriile recaderi: "am admis ca sunt alcoolic, dar nu am crezut ... Primul pahar schimba tot! ... toata invatatura  a pierit!"
Nu stim ce admitem! 
Admiterea se face 100% si cu onestitate fata de sine.
Este nevoie de o dorinta puternica sa fim abstinenti. Aceasta presupune doua lucruri: intrarea in abstinenta si pastrarea abstinentei.
Am invatat ca drumul este: constientizare, intelegere, acceptare si transformare.
Deci pana la acceptare, pana la a admite cu onestitate ca sunt alcoolic am nevoie sa constientizez (nu doar sa stiu) ca sunt alcoolic si ca am o boala si sa inteleg ce inseamna aceasta boala (alcoolismul). Constientizarea si intelegerea ma ajuta sa nu uit!
Si mai este ceva. Nu este suficient sa admit ca sunt alcoolic pentru a ramane abstinent. Este nevoie sa transform. Nu pot pastra abstinenta cu acelasi mod de gandire si aceleasi comportamente care m-au condus la baut. Si aici intervine puterea programului. Transformarea o fac lucrand pasii.
Acesta este noul mod de viata promis.

Un alt membru mai nou isi arata ingrijorarea: "Cand vad ca membrii cu ani buni de abstinenta recad, ma cuprinde frica si ma intreb cum o sa fac eu cand problemele emotionale o sa ma copleseasca."
Cineva raspunde: "Nu atat vechimea in abstinenta conteaza, cat participarea la intalniri."
M-am gandit cata dreptate are. Insa, mi-am adus aminte de persoane cu 7-8 ani de abstinenta care veneau la intruniri (poate cu exceptia ultimei perioade inainte de producerea evenimentului) si totusi au cazut. Deci mai este nevoie de ceva. Sa lucram programul.
Si a mai spus ceva: "Este importanta perspectiva pe care o am asupra faptului ca sunt alcoolic."
Si aici intervine subconstientul. Trebuie sa fiu atent la mesajele pe care mi le transmit, inclusiv la cuvintele pe care le folosesc. Si lucrul acesta il practic la intalniri. Trebuie sa folosesc puterea repetitiei. Sa fac ceva in fiecare zi pentru abstinenta mea. Bill W. spunea ca nu a cunoscut niciun alcoolic care sa recada in ziua in care s-a rugat pentru abstinenta lui. Trebuie sa apreciez ceea ce am, sa fiu recunoscator zilnic pentru abstinenta mea.
Sa fiu atent in mod constient la semnale, pentru ca ele exista.
<< Folosim Pasul Zece pentru a crea si a mentine o constientizare continua a ceea ce simtim, gandim si, mai cu seama, a ceea ce facem. ... Pasul Zece ne va mentine constienti de tot ce se intampla cu noi insine, asa incat sa nu sfarsim prin a ajunge la nici una din aceste stari extreme. ... Fiind in permanenta constienti de ceea ce facem, ne ajuta sa vedem tiparele distructive cu mult inainte ca acestea sa capete putere... >>   

Citesc pe Prietenii lui Bill: "Pofta - gîndul - vine din orice și când te aștepți mai puțin; dacă o lași să persiste în memorie sigur se va îndeplini dacă o alungi făcând altceva și-ți amintești cât rău ti-a făcut consumul de alcool vei reveni la realitate depășind momentul critic. De multe ori nu este ușor dar, telefonând unui prieten AA, mersul la grup, citind ceva din Cartea Mare sau făcând ceva ce-ți place cu adevărat problema dispare. Cu timpul vei ajunge să poți păstra alcool în casă (pentru alții) fără să mai ai vreo tentație, existența lui îți va fi indiferentă."

Exista leac si pentru recaderi. Suntem gratiati zilnic pentru 24 de ore. Dar daca se intampla, cel mai important este sa le luam ca pe niste lectii si sa avem curajul de a reveni la grup!


P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA
Este o alegere simpla!