CU PRIVIRE LA TRADITIA 1

EDITORIAL BY BILL W
A.A.GRAPEVINE DEC 1947

„Fiecare membru al alcoolicilor anonimi nu este decât o mică parte dintr-un întreg mare. A.A. trebuie să continue să trăiască sau cei mai mulți dintre noi vom muri cu siguranță. De aici vine întâi bunăstarea noastră comună. Dar bunăstarea individuală urmează aproape după aceea."

Întregul nostru program AA este întemeiat pe principiul smereniei - adică al perspectivei. Ceea ce presupune, printre altele, că ne raportăm corect la Dumnezeu și la semenii noștri; că fiecare ne vedem pe noi înșine așa cum suntem cu adevărat - „o mică parte dintr-un întreg mare”. Văzând astfel semenii noștri, ne vom bucura de armonia de grup. De aceea, Tradiția AA poate spune cu încredere: „Bunăstarea noastră comună vine în primul rând.”

„Înseamnă acest lucru”, vor întreba unii, „că în A.A. individul nu contează prea mult? Trebuie să fie înghițit, dominat de grup? ”

Nu, nu pare să funcționeze așa. Poate că pe pământ nu există o societate mai solicitantă de bunăstare personală, mai atentă să acorde individului cea mai mare libertate posibilă de credință și acțiune. Alcoolicii Anonimi nu au „trebuie”. Puține grupuri AA impun penalități pentru neconformitate. Sugerăm, dar nu disciplinăm. În schimb, respectarea sau nerespectarea vreunui principiu al A.A. este o problemă pentru conștiința individului; el este judecătorul propriei conduite. Aceste cuvinte din vechime, „Sa nu judeci”, le observăm cel mai literal.

„Dar”, vor argumenta unii, „dacă A.A. nu are autoritatea de a guverna membrii sau grupurile sale individuale, cum va fi vreodată sigur că bunăstarea comună va veni prima dată? Cum este posibil să fii guvernat fără un guvern? Dacă fiecare poate face cum dorește, cum poți avea altceva decât anarhie?”

Răspunsul pare să fie că noi cei din A.A. nu putem face cu adevărat așa cum ne dorim, deși nu există o autoritate umană constituită care să ne restrângă. De fapt, bunăstarea noastră comună este protejată de garanții puternice. În momentul în care orice acțiune amenință grav bunăstarea comună, opinia grupului se mobilizează pentru a ne reaminti; conștiința noastră începe să se tânguie. Dacă cineva persistă, poate deveni atât de deranjat încât să se îmbete; alcoolul îi dă o lovitură. Opinia grupului îi arată că este în afara programului, propria conștiință îi spune că a greșit și, dacă merge prea departe, prietena „sticlă” îi aduce și o condamnare reală. Deci, învățăm că în problemele care afectează profund grupul în ansamblul său, „bunăstarea noastră comună este pe primul loc”. Rebeliunea încetează și începe cooperarea pentru că este necesar; ne-am autodisciplinat. În cele din urmă, desigur, acționăm pentru că ne dorim cu adevărat; vedem că fără o unitate substanțială nu poate exista A.A., și fără asta, fără A, A,, poate fi o recuperare de scurtă durată pentru oricine. Am lăsat cu bucurie ambițiile personale ori de câte ori acestea ar putea dăuna A.A. și mărturisim cu umilință că nu suntem decât „o mică parte dintr-un întreg mare”

Bill W.

The A.A. Grapevine, December, 1947

tot despre traditia 1

Cel puțin trei idei sunt conținute în lectura Tradiției 1:
În primul rând: trebuie să mă conformez principiilor recuperarii. Viaţa mea depinde, în fapt, de supunerea mea acestor principii spirituale. 
A doua idee din lectură este ideea că nu pot păstra darul abstinenței mele decât dacă îl dau mai departe. 

A treia și cea mai importantă idee a lecturii primei tradiții este că nu mă pot recupera dacă nu există un grup. Trebuie să pun pe primul loc bunăstarea noastră comună pentru ca grupul să continue. Grupul trebuie să supravieţuiască; altfel, individul se prăpădeşte.

Un cuvânt care poate descrie Tradiția 1 este "singuratic",
iar intrebarea care se pune este: "Sunt dispus să renunț la a fi singur pentru a rămâne abstinent?"
Iată o conexiune între Pasul 1 și Tradiția 1. Sunt neputincios in fata alcoolului și viata mea este de necontrolat, așa că trebuie să mă unesc cu A.A. pentru recuperarea mea personală. Pasul afirmă problema și Tradiția afirmă soluția. Ce fac eu in legatura cu neputința si lipsa mea de control? Mă alătur A.A. și așez pe primul loc bunăstarea comună, întrucât recuperarea mea personală depinde de acest lucru.
Așadar, acum știu că trebuie să renunț la ideea de a fi singur, dacă vreau să supraviețuiesc abstinent.
Pașii mă aruncă în bazin, tradițiile mă învață cum să înot.

A lucra un pas, o tradiție sau un concept de serviciu înseamnă că devin dispus să predau o parte din mine la pasul 6. După ce am citit inventarul (Pasul 4) sponsorului meu (Pasul 5), ma asez în genunchi și lucrez Pașii 6 și 7. Sunt dispus să renunț la a fi singur? Voi cere cu umilință lui Dumnezeu să înlăture acest defect și să-mi dea un spirit de părtășie cu ceilalți?
După ce am lucrat Pașii 6 și 7, mi se oferă posibilitatea de a continua să fiu singur sau nu, la fel cum primul pas mi-a dat de ales să beau sau nu. Când vine vorba de singurătate acum, am alegerea de a mă ruga ca să-mi iau gandul de la "eu" și să contribui cu ceva la "noi" spre o bunăstare comună. Dacă aleg să nu mă rog, atunci mă voi scufunda în vechea mea idee alcoolică despre singurătate. Dacă ajung destul de singur, aș putea crede că alcoolul este singurul însoțitor pe care îl am. Prin urmare, mă rog pentru un spirit de unitate cu ceilalți.
Am devenit apoi dispus să fac reparații lui Dumnezeu la Pasul 8 și 9 pentru spiritul meu de separare de El.
Aplic ciclul Pașilor 5 până la 9 la fiecare dintre punctele pe care le conștientizez când fac inventarul pentru Pași, Tradiții și Conceptele Serviciului.


Tradition 1 - Unity Insures Recovery Through Service

PS

Ceva despre notiunea de libertate care apare la Traditia 1.

"Nici un membru AA nu-l poate obliga pe nici un alt membru să facă ceva; nimeni nu poate fi pedepsit ori exclus." 
Tradiţiile nu înseamnă interdicţii.
În AA nu există sancțiuni.

Și totuși această libertate asigurată individului poate fi sancționată:
Membrul AA "dacă deviază prea departe, sancțiunea urmează sigur şi rapid, sub forma bolii mortale."

Despre traditia 1

Cand am studiat Traditia 1 mi s-a sugerat sa invat principiul din spatele traditiei. Mi-a devenit foarte clar ca grupul trebuie sa supravietuiasca, altfel individul nu o va face.
Care este partea mea in aceasta lucrare? Sa las egoul meu la o parte, sa-mi domolesc dorintele si ambitiile personale in favoarea binelui grupului, chiar daca uneori este dureros pentru mine. Aceste lucruri au devenit o prioritate in momentul in cate mi-am dat seama ca daca vreau sa reusesc trebuie sa fiu alaturi de cei care au reusit.
Cand am inteles aceste lucruri a inceput schimbarea in mine, astfel incat nu am mai simtit nevoia sa schimb AA-ul ca sa mi se potriveasca, ci m-am potrivit pe mine lui. Nu mi-am mai spus ca sunt "altfel" si am luat decizia sa merg pe calea lor,asa cum este 3a, sa fiu"lucrator" intre "lucratori".
Abstinenta este o munca in echipa.
Si eu am nevoie de echipa mai mult decat are ea nevoie de mine.

un studiu al traditiei 1

„Tradițiile noastre sunt un ghid către modalități mai bune de a lucra și a trăi. Și sunt pentru supraviețuirea Grupului ceea ce sunt Cei 12 Pasi AA pentru abstinența și liniștea sufletească a fiecarui membru ... Majoritatea indivizilor nu se pot
recupera dacă nu există un grup. Grupul trebuie să supraviețuiască, altfel individul nu o va face.”
Bill W

Tradiția 1 - Principiul fundamental care urmărește să asigure unitatea grupului AA

Înțelegerea tradiției 1

Asa cum cei Doisprezece Pași stabilesc calea spirituală a recuperării pentru membrii individuali, cele Doisprezece Tradiții oferă principiile care mențin grupul sănătos și fundamentat. Acest lucru este cel mai bine exemplificat de Tradiția 1 care afirmă:
"Bunăstarea noastră comună ar trebui să se afle pe primul loc; recuperarea personală depinde de unitatea AA."
Principiul de bază este simplu: dacă grupul este atras în controverse sau devine dominat de indivizi, unitatea grupului va fi pusă în pericol. Acest lucru este valabil în special pentru membrii care se simt marginalizați sau minimizați; aceștia sunt cei care cel mai probabil se vor abate sau vor părăsi programul cu totul.

Disensiune și acord

Scopul Tradiției 1 este de a asigura coeziunea, în timp ce onorăm toate vocile într-un dialog deschis. AA este structurat astfel încât sa asigure o platformă tuturor, chiar și celor cu opinii minoritare. Pe măsură ce un grup se pregătește să ia o decizie, tuturor li se ofere posibilitatea de a vorbi fără a fi judecați sau luați în derâdere.
Acestea fiind spuse, toți membrii grupului trebuie să fie dispuși să accepte opinia majorității și să lucreze împreună pentru a pune în aplicare orice decizie. Acest lucru ajută la prevenirea diviziunii care poate submina nu numai grupul, ci fiecare membru al grupului.
Schimbul de idei liber exprimat este considerat sănătos atât timp cât toți membrii se angajează să protejeze principiile Tradiției Unu.

Aplicarea Tradiției 1 în viața de zi cu zi

Nou-veniții la grup își vor concentra adesea întreaga atenție pe cei Doisprezece Pași și vor acorda mai puțină atenție celor Douăsprezece Tradiții. Într-un fel este de înțeles. Ca individ, vrei să-ți atingi obiectivul de abstinență. Dar dacă nu îmbrățișăm cele Douăsprezece Tradiții, călătoria poate deveni amară atâta timp cât ne plasăm pe noi deasupra  celorlalți.
În cele din urmă, cele Douăsprezece Tradiții asigură fundația pe baza căreia indivizii pot parcurge Cei Doisprezece Pași. Ambele sunt menite să ofere cadrul în care să ne trăim viața, nu doar să încetăm să mai bem.

Ca atare, Tradiția 1 poate fi aplicată atât familiei, cât și grupului. Plasând interesele comune ale familiei pe primul loc, putem realiza mult mai multe lucruri și beneficiem de sprijinul unificat. Acest lucru înseamnă ca fiecare membru al familiei să fie ascultat, opiniile lor respectate și atigerea consensului, indiferent dacă părerile noastre sau ale altcuiva din familie nu coincid pe deplin.
A trăi pe baza acestor principii necesită muncă și dăruire, dar astfel devenim parte din AA. Ca fiecare parte a programului în 12 pași, călătoria începe cu primul pas.

A Study of Tradition 1 of the 12 Traditions 

Păstrarea unității este obiectivul Tradiției 1 și este scopul comun al tuturor celor Doisprezece Tradiții. Fiecare din celelalte unsprezece Tradiții explică o modalitate specifică de a proteja unitatea Comunității și Gruplui A.A. 

Sa punem in aplicare ... (4)

"... aceste principii" 

Aceia dintre noi care se întorc la AA descopera că soluția la problema noastră a fost acolo tot timpul. Ne reamintim ca, pur și simplu, trebuie să mergem pana la capat, sa nu mai cautam soluții parțiale. Devenim siguri că orice dezastru s-ar abate asupra noastra poate fi transformat in valori care vor aduce confort și ne vor ajuta să creștem dacă ne întoarcem cu fata catre Dumnezeu și lucrand principiile programului așa cum sunt prezentate în toti Pașii "devenim dispusi sa primim harul lui Dumnezeu care ne poate susține și întări în orice catastrofă." Acesta este mesajul de speranță al AA. Forțați din nou de circumstanțe, mulți dintre noi ne întoarcem în incaperile grupului cu o nouă determinare. Decidem să mai incercam o data, să cercetăm mai adânc.

Este posibil să schimbăm întâlnirile și să găsim un nou grup de acasă. Vrem să revedem experiența acelor alcoolici care sunt la inceput de drum, să studiem literatura și să ajungem la o înțelegere deplină a Pașilor. Vrem să știm cum funcționează cu adevărat și unde ne-am rătăcit. Cu Puterea superioara alaturi, începem să vedem că în Pasi există o mare înțelepciune spirituală și că nici măcar nu am început să zgândarim suprafața a ceea ce au de oferit. Ne dăm seama că nu am trecut niciodată de "grădinița noastră spirituală" și lucram din greu sa punem principiile să lucreze în viata noastra de zi cu zi.

Pasi și principii

Dacă vom "exersa aceste principii în toate domeniile vietii noastre", lucru care incununeaza lucrul cu Cei 12 pasi, într-adevăr prescripția AA pentru viața bună, trebuie să știm ce înseamnă această parte a pasului 12 si ce ne indeamna să facem. Când luăm în considerare această frază, majoritatea dintre noi tind să se concentreze asupra cuvântului "toate". Știm care sunt principiile și știm ce înseamnă domeniile vietii noastre. Ideea este să practicăm principiile în toate domeniile vieții noastre, nu doar  la grup și nu doar în ceea ce privește problema noastră cu bautul.

Ce sunt aceste principii? Sunt bineinteles Pașii, dar nu numai. Mulți, dacă nu majoritatea dintre noi, se gândesc la "aceste principii" ca fiind sinonime cu "acești pași". Acesta este, la urma urmei, modul în care se găsește în textul pasului 12. În capitolul "Cum funcționează" Cartea Mare, "aceste principii" se referă direct la cei 12 pași exprimați. O astfel de echivalență între Pas și principiu este comună în literatura AA de baza. 
Motivul este clar: de regulă, practicăm principiile prin lucrul cu pașii și, prin urmare, putem identifica unele cu celelalte. 

Sa punem in aplicare ... (3)

"... aceste principii"

Lucram

• Programul "in doi pasi" ?
• Pasii "de unul singur" ? sau
• Pasii "o singură dată" ?

???

***

... Alții merg pe altă cale. Sunt membri AA care recunosc ca au o problemă cu partea spirituală a programului. "Suntem abstinenti, nu? De ce avem nevoie de toate chestiile spirituale?" Evităm pașii cu componenta spirituala evidenta, așa-numitii Pași ai lui Dumnezeu: 2, 3, 6, 7 și 11. Încercăm să cârpim un fel de inventar, fara să devenim prea morali în privința lui. Cerem niste scuze generale pe ici, pe colo și spunem cât de rău ne pare. Unii dintre noi poate încearca să aprofundeze, lasand în același timp divinitatea la o parte. 
Suntem genul de "auto-ajutorare" - de unul singur - și intenționăm să-l ținem pe Dumnezeu departe de programul "nostru".

Unii dintre noi poate nu ne opunem nici unuia dintre Pași sau lui Dumnezeu. Putem fi chiar sinceri în credințele noastre religioase sau spirituale. Am încercat din greu și credem sincer că am făcut toti Pașii. S-ar putea chiar să simțim că am avut o trezire spirituală, cel puțin de tip gradual. Cu siguranță nu ne considerăm a fi niste incuiati. Totuși, vine un moment în care ne dăm seama că ceva nu e în regulă. Lucrurile nu merg așa cum ne-am așteptat. Suntem de părere că lucrăm la program, dar într-un fel programul nu funcționează pentru noi. Suntem încurcați și descurajați. Putem intrerupe întâlnirile sau nu mai mergem de loc. 

Dificultatea noastră constă în acea ultima expresie a pasului 12. S-ar putea să "lucrăm" Pașii, dar nu ii folosim pe deplin si în mod consecvent. În ciuda celor mai bune intenții și fără a fi neapărat conștienți de aceasta, nu practicăm principiile nici in totalitatea lor, nici în toate domeniile vietii noastre.

Această nerespectare a principiilor în toate domeniile vieții este ceea ce, cu bune intentii, au în comun cei ce lucreaza Pasii "de unul singur" și cei ce lucreaza Programul "in doi pasi", cu cei care lucreaza Pasii "o singură dată". 

Rezultatul este acelasi: fara crestere spirituala, fara recuperare emoțională. Rămânem departe de a trăi viața pe care o promite AA și pe care o dorim. 
Unii dintre noi plătesc un preț exagerat. Mai devreme sau mai târziu, realitatea se apropie de noi și nu suntem pregătiți să ii facem fata. Problemele nerezolvate se declanșează din nou. Lucrurile cu care ne-am luptat tot acest timp, de acasă sau de la locul de muncă, ies total de sub control. Căsătoria sau relația noastră romantică se destramă. Ne pierdem locul de muncă sau afacerea noastră falimenteaza. Dintr-o dată, ne confruntăm cu o criză financiară severă, nu ne putem plăti ipoteca sau chiria și suntem în pericol să ne pierdem locuința. Sau altfel, o persoană iubită este diagnosticată în mod neașteptat cu o boală gravă. Sau un accident tragic are loc, iar moartea incearca sa dea o lovitura. 
Când se întâmplă aceste lucruri, mulți dintre noi se găsesc într-o situație foarte familiară. Lipsa de control si inabilitatea de a gestiona situatiile se întorc în viața noastră. Nu putem face față. Mulți dintre noi recidivează. Uneori bem; uneori recidiva este emoțională și facem totul, fără să bem. Unii dintre noi se intorc la intalniri; altii nu. 

Sa punem in aplicare ... (2)

"... aceste principii"

... și să practicăm aceste principii în toate domeniile vietii noastre. 

Nu este ceea ce dorim, dar este ceea ce avem nevoie. În timp, mulți dintre noi se vor îndrăgosti de întregul model de viață pe care îl găsim în AA. 
Transmiterea mesajului și practicarea principiilor este modul în care trăim noua noastră viață în recuperare. 
Acest mesaj este că, urmare acestor Pași, am avut o trezire spirituală care ne-a transformat însăși ființa "revoluționand întreaga noastră atitudine față de viață, față de semenii noștri și față de universul lui Dumnezeu." 

***

Principiile sunt precepte fundamentale care ne îndrumă calea în timp ce ne straduim să "trăim cu folos și umili in gratia lui Dumnezeu." Aceasta, recunoaștem în sfârșit, este adevarata noastra dorinta arzatoare. 
Practicarea acestor principii în toate domeniile vietii noastre noastre este punctul culminant al celor 12 pași ai AA. Lucrăm la toți cei 12 pași și îi lucrăm zilnic în toate domeniile vieții noastre. În acest sens căutăm mai mult decât abstinenta fizică. Și încercăm să facem mai mult decât să transmitem un mesaj de abstinenta fizică altor alcoolici. Practicăm aceste principii în toate domeniile vietii noastre "astfel încât noi și cei ca noi să găsim recuperarea emoțională". Aceasta este ceea ce ne va permite să trăim cu folos, fericit și vesel.

***

O viață pe care să o împărtășim cu semenii noștri de pretutindeni. Uneori întreagul plan AA pare ca o "cerinta de sus", alteori ca un "ideal nobil, dar imposibil". Nu este nici una, nici alta. Functioneaza. Atât!
Este adevărat că, uneori, chiar și cei mai angajați dintre noi nu reușesc să practice principiile programului avand o bază consistentă. Dar aceasta nu este neapărat o problemă, atâta timp cât o astfel de practică este scopul nostru și continuăm să facem progrese în acest sens. Dificultatea se află în altă parte. Este o realitate a vieții AA că recuperarea fizică de una singura (a fi abstinent) va face mult pentru alcoolic ... mult, dar nu suficient.

***

Aceasta soluție parțiala are partea ei buna, dar poate avea si consecințe triste. Este originea problemei pe care mulți dintre noi o au în recuperare. 
Odată ce suntem abstinenti și viața noastră începe să se îmbunătățească, există o tendință de a deveni mai destinsi în ceea ce privește programul. Ne simțim mulțumiți de progresul nostru și devenim satisfăcuți. "Dorinta noastră fierbinte" se estompează sau nu-i mai dam de capat. Reacționăm în diferite moduri la această tendinta comună de a ne odihni pe lauri. Unii pun la îndoială necesitatea de a lucra întregul program. Dacă lucrurile merg atât de bine, de ce trebuie să facem toti cei 12 pași? Asta este momentul în care se instalează programul "in doi pasi". Practicăm acea parte din pasul 1 care se refera la neputinta in fata alcoolului si acea parte din pasul 12 care se refera la transmiterea mesajului sub forma "exista o solutie" si reducem totul la faptul că am încetat să mai bem. Ramanem la formula pe care am auzit-o de la bun inceput: "nu bea și mergi la întâlniri". Încetam sa creștem!

Sa punem in aplicare ... (1)

Pasul 12. 
Dupa ce am trait o trezire spirituala ca rezultat al acestor pasi, am incercat sa transmitem acest mesaj altor alcoolici si sa punem in aplicare aceste principii in toate domeniile vietii noastre.

... aceste principii

Când ajungem prima dată la AA, puțini, dacă nu chiar fiecare dintre noi, suntem extrem de interesați să avem o trezire spirituală, să transmitem orice mesaj sau să practicam orice principii. Vrem doar să nu mai bem și să avem o viață normală. Mergem la întâlniri, admitem că suntem alcoolici și intram in abstinenta. Cu toate acestea, problemele noastre nu s-au terminat. Viețile noastre sunt încă imposibil de gestionat. Se poate spune că am fost ca o "tornadă care vâjâie prin viața altora" și am lăsat în urmă o dâră de distrugere. Ruina trecutului se intinde peste tot.

***

Trebuie să curățăm totul și să construim din nou, uneori de la zero. Și nu doar daunele exterioare. Există și haos interior. Suntem epave emoționale și, deși am putea să nu recunoaștem acest lucru, suntem distrusi moral și spiritual. 
Descoperim rapid că a nu bea nu prea este un panaceu. Trebuie să facem ceva - "efortul necesar" - , sa depunem munca. La un moment dat mesajul ajunge prin faptul că problema noastră este mai mare decât sticla. Abstinenta fizică nu este suficientă. Avem o boală care este si mentala si emoțională și spirituală. Pentru a ne tamadui în toate cele patru zone, trebuie să facem anumiti Pași.

***

La început, dar de multe ori si mult timp după aceea, ne sustragem de la unii dintre acesti Pași. În mod evident, dorim să existe "o cale mai ușoară, mai blânda". Experiența spune că nu există, că "jumătățile de măsură nu ne-au adus nimic" și că trebuie să fim dispuși să mergem "pana in panzele albe", dacă dorim sa ne recuperam pe deplin. Ni se spune că trebuie să ne dedicăm complet unui program de acțiune care ne cere predarea absolută. Să ne angajăm într-un mod de viață care necesită onestitate riguroasă. 
În scurt timp apare ideea că Cei 12 pași nu sunt despre cum să nu mai bem. Nu intenționează să ne învețe pe noi, alcoolicii, cum să renunțam la bautura si atat.

Nu ne arata cum sa nu murim, 
ne arata cum sa traim! 

Pentru că la o analiză atenta aceasta este problema noastră cea mai mare: noi pur și simplu nu știm cum să trăim. Și aceasta este ceea ce AA ne ofera, un "mod de viață diferit", un nou mod de viață. 
Suntem incapabili să trăim acest nou mod dacă nu vom îndura o schimbare radicală pe plan intern. A realiza această schimbare este scopul pașilor. Și da, schimbarea este spirituală. Dacă urmăm cu atenție calea pe care o dau Pașii, nu putem eșua. Vom ajunge la o etapă în recuperarea noastră in care vom experimenta o trezire spirituală. Vindecati în spirit, vom fi vindecați în minte. Motivati de noul spirit din noi, vom încerca să purtăm acest mesaj ...

rabdare si curaj

<< Era cam daramat dupa recidiva prin care a trecut.
L-am urmărit venind la AA destul de regulat la grupul meu de acasă aproape doi ani; dar se intamplă uneori (nu spun de multe ori, dar nici rar nu voi spune) ca  viața să te tragă departe de AA.
La întâlnire s-a prezentat ca nou venit și în mod cert nu a fost un lucru ușor pentru el să facă asta. Liderul reuniunii a spus "E cineva aici, în primele treizeci de zile, care ar dori să se ridice în picioare și să se prezinte astfel încât să putem sa ne cunoastem mai bine?" și s-a ridicat în picioare și a anunțat ca este abstinent de 4 zile, limbajul corpului său a fost undeva între "Sunt un iepure fricos" și "Sunt un soldat curajos pe cale să ia un glonț pentru țara mea "- acel amestec unic, dat de alcool, de sfidare și ego, frică și bravadă.

După întâlnire m-am indreptat catre el.

"Hei, ma bucur ca esti aici." am spus. "A fost un act de curaj sa fii onest. nu este usor."

"Nu, nu a fost. Nu pot sa nu ma gandesc la cat timp am pierdut."

"Nu a fost timp pierdut." 

"Nu?" s-a uitat el confuz.

"Nu. Doar ca l-ai dat la o parte."

Confuzia pare ca se transforma in mânie.

"Da? Si ce naiba înseamnă asta?"

Ah, reapare sfidarea. Mai bine decât iepuras speriat, dar nu cu mult.

"Înseamnă că dacă vrei să te lasi victimizat de alcoolismul tau, poți sa te plangi ca, vai, am pierdut totul, nu se mai poate face nimic. Sau poti sa-ti asumi ce s-a intamplat. Și apoi sa fii dispus sa faci orice sa iti recapeti abstinenta. Și din ce am văzut, prima dată când intri in abstinenta este mult mai ușor decât a doua oară. Asa ca poate fi o luptă adevărată ". 

"Doamne! si asta ar trebui sa ma linisteasca?" 

"Nu. Dar, în drum spre casă, gândeste-te la asta. Și dacă vrei, sună-mă mai târziu." 

"Este ceva foarte important in legatura cu recaderea ce ar trebui sa stii." 

"Ce?" intreba el cu privirea unui copil in prima zi de scoala.

"Daca esti onest si iti asumi ce s-a intamplat  si impartasesti despre tine poti ajuta pe altii sa nu recada. Stii la fel de bine ca si mine ca nu oricine este atat de norocos sa aiba a doua sansa."

"Eu ... nu simt ca as avea ceva de oferit." 

"N-ai fi singurul. Dar ce gandesti este mai putin important decat ceea ce faci."

L-am lăsat să rumege asta. Il cunosteam si stiam ca are o baza buna dobandita in primul său an și asta este despre ce am încercat să vorbesc.
"Trebuie să plec", am spus "Ma intalnesc cu un fin. Suna-ma mai tarziu, daca vrei."
"Bine, bine ... mulțumesc, cred." 

Pe drum m-am gandit la discutia noastra. De obicei sunt mai moale cu oamenii, dar cateodata iese ce a iesit. Gandindu-ma la asta, am ridicat din umeri, mental. Desi am făcut o mulțime de greșeli de-a lungul drumului, atunci când vine vorba de servicii am încredere în instinctele mele. Dacă asta a ieșit, atunci asta a ieșit. Cred că dacă ne ferim de ego si singura motivație pe care o avem este de a ajuta, atunci este (așa cum sugerează Cartea mare) "utilizarea corectă a voinței."

A sunat seara târziu și am vorbit o lungă perioadă de timp.
Sper sincer ca asta l-a ajutat, dar in ceea ce ma priveste știu in mod cert ca m-a ajutat pe mine. >>

he was pretty broken up about his relapse

"... dispus să faci ORICE ..."

<<Povestea fiecăruia dintre noi dezvăluie, în general, cum am fost, ce s-a întâmplat şi cum suntem acum. Dacă aţi hotărât că vreţi şi dumneavoastră ceea ce avem noi şi sunteţi dispus să mergeţi până în pânzele albe ca să obţineţi acel ceva, atunci înseamnă că sunteţi pregătit să faceţi anumiţi paşi.>>


Capitolul 5 din Big Book descrie în detaliu, Cum funcționează metoda noastra. Înainte de a fi prezentati "paşii pe care i-am făcut şi care sunt sugeraţi ca program de însănătoşire", 'ascuns' în al doilea paragraf, este o expresie care nu da prea mult de gandit, dar ar trebui.
"... dispus să faci ORICE ..."
Este o propoziție despre ce suntem dispuși să facem pentru a obține recuperarea. Ce acțiuni suntem dispuși să facem pentru a obtine seninatatea pe care o vedem la semenii noștri. 

Sponsorul ar trebui sa petreaca o gramada de timp pe această expresie cu nou-venitul. 
Sa sublinieze ca, pana cand nu este dispus să pună recuperarea pe primul loc, sa renunte la toate celelalte persoane, locuri și lucruri din viața lui, va fi incrancenat si este posibil sa nu obtina seninatatea pe care o doreste cu disperare.

Cu ajutorul sponsorului, nou-venitul poate ajunge sa inteleaga ca ORICE ar putea însemna renunțarea la obligațiile și angajamentele care au fost foarte importante pentru el. Ar putea însemna un program zilnic nou, total diferit de cel dinainte. Ar putea însemna sa mearga in locuri in care nu ar fi vrut sa mearga si sa faca lucruri pe care nu ar fi vrut sa le faca. 

În cele din urmă, va intelege esenta din aceasta frază. Va intelege ca recuperarea este personala, ca nimeni nu poate ramane abstinent in locul lui si ca tot ce face in recuperare, face pentru el insusi, nu pentru altcineva sau altceva.

keep coming back

In drumul catre succes, se spune, sa fii concentrat pe rezultate, nu pe calatorie.
In zilele noastre este vorba parca numai despre a castiga. Pe vremuri era vorba despre a incerca. Era vorba despre stradanie.

In ceea ce ma priveste, când imi este foarte rău, am o mantra (in sensul de formulă cu valoare magică): "Atâta timp cât nu beau până la sfârșitul zilei, am câștigat, iar restul va trebui să se rezolve de la sine." 
La inceputul recuperarii mele imi spuneam: "- Ce se poate intampla cel mai rau in situatia asta?" "- Sa beau." "- Daca nu beau, orice s-ar intampla, sunt in castig."
Când lucrurile au fost într-adevăr greu de gestionat m-a ajutat să-mi păstrez perspectiva asupra a ceea ce este cu adevărat important.
Asta despre situatii. Iar cand era vorba despre oameni si comportamentul lor, in loc de resentimente si frustrarea mea în încercarea de a înțelege ideea că alți oameni nu sunt de fapt ticăloși, ci sunt bolnavi spiritual, imi spuneam: "Da, au făcut-o, dar nu mi-au facut-o mie personal, mai degraba si-au facut-o lor insisi."

Când oamenii de la o întâlnire AA spun "continua sa revii" ("keep coming back"), sunt cele mai adevărate trei cuvinte rostite în incapere.
Recuperarea nu este un concurs. Nu este o intrecere cu nimeni. Nimeni nu ține scorul.
Nu este vorba despre a castiga ceva.
Este vorba despre stradania de a reusi.
Si despre a nu renunta, a continua sa incerci.
Pentru ca daca faci asta, mai apoi castigi.
Revin-o la grup.
Functioneaza.

Este nevoie de curaj!

Am marturisit lui Dumnezeu, noua insine si altei fiinte umane natura exacta a greselilor noastre.

Am trecut prin pasi de mai multe ori. Nu am inteles de la inceput totul. Insa de fiecare data am descoperit ceva nou si asta m-a determinat sa reiau si sa lucrez din nou si din nou pasii.
Cu timpul am inteles ca pe lumea asta sunt doar trei entitati: Dumnezeu, eu si ceilalti. Si ca sa raman abstinent e nevoie sa ma impac cu toate trei. Iar programul asta face:
Pasii 1-3 (pasi de acceptare): imbunatatirea relatiilor cu Dumnezeu
Pasii 4-7 (pasi de curatenie): imbunatatirea relatiilor cu mine insumi
Pasii 8-9 (pasi de curatenie): imbunatatirea relatiilor cu ceilalti.
Urmand Pasii 10-12 (pasi de mentinere).
De aceea, pe undeva, pasul cinci cuprinde esenta programului, pentru ca face referire la toate cele trei entitati: Dumnezeu, noi insine si o alta fiinta umana.
Este nevoie de curaj pentru pasul cinci, ceea ce este destul de dificil, dar beneficiile sunt pe masura: 
- ''in primul rand vom scapa de acel teribil sentiment al izolarii de care n-am scapat niciodata" 
- "este calea prin care am inceput sa cunoastem sentimentul ca puteam fi iertati, indiferent de ce facuseram sau gandiseram" 
- "ne simtim capabili de a-i ierta pe altii, indiferent de cat de profunde ar fi fost relele facute de ei noua"
- intelegem semnificatia "smereniei - un cuvant deseori prost inteles"
- "realism si onestitate in legatura cu sine"
... (12&12)
Pe scurt, ne vom simti mai bine, impacati cu noi insine si vom obtine si un feedback din partea sponsorului in legatura cu defectele de caracter ce urmeaza a fi corectate.
Un lucru foarte important pe care l-am invatat a fost ca secretele sunt un imens factor de risc. Unii dintre noi " .. au incercat sa tina pentru sine anumite lucruri referitoare la viata personala. In incercarea de a evita un act de smerenie, au cautat metode mai usoare. Si, aproape fara exceptie, s-au reintoars la bautura, mirandu-se de recidiva - doar fusesera perseverenti cu restul programului!" (Big Book)
Un secret ramane secret atata timp cat nu este spus TUTUROR celor trei entitati. 
Ce ar fi de scris la pasul cinci?
Dupa pasul cinci ar fi bine sa ramana trei liste:
Prima ar fi o lista a defectelor de caracter. Această listă va ghida pașii 6 și 7.
A doua ar fi o listă preliminară de persoane pe care le-am ranit pentru pasul 8.
A treia ar fi o listă cu numele persoanelor pentru care pastram inca resentimente si le respingem. Posibil sa vina un moment in care vom considera necesar sa ii iertam pentru ca resentimentul sa fie eliminat. Iertarea ne ajuta sa ne simtim mai bine, deci o facem pentru noi, nu pentru celalalt.
Aceste liste par a fi o idee bună daca avem de gand sa "dam foc" inventarului personal (a porni inventarul personal cu gandul ca dupa ce scriem - si marturisim unei alte persoane - vom 'da foc' hartiilor si nimeni altcineva nu le va citi, stimuleaza ONESTITATEA fata de noi insine, dand sanse pasului patru sa devina eficient).