BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


sâmbătă, 30 aprilie 2016

PASTE FERICIT !




<< ...
Ce prăznuim noi este prezentul continuu al Învierii. O zi fără de apus desface timpul în două. Un timp al așteptării și un altul al iertării. În miezul ruperii în două a lumii, lipsa de încredere a omului în Dumnezeu. Învierea Mântuitorului se face început învierii noastre. Cine preferă să stea de partea fricii, morții și urii, de partea neîncrederii în Dumnezeu are liber la răstignit. Ceilalți, limpeziți în aerul tare al zorilor zilei dintâi a săptămânii, putem șopti cu nădejde: Hristos a Înviat! El, nădejdea noastră. >>


prof. Constantin NECULA

Articolul intreg aici: Învierea, exercițiu de încredere

 

Pilula de abstinenta pentru azi, 30 Aprilie 2016


UN MARE PARADOX
Aceste moşteniri ale suferinţei şi ale vinde cării se transmit cu uşurinţă printre alcoolici, unul către celălalt. Acesta este darul pe care ni l-a oferit Dumnezeu, şi oferirea lui şi altora ca noi este unicul scop care la ora actuală îi stimulează pe toţi membrii AA din lume.

- DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII -

Marele paradox al AA-ului este că ştiu că nu pot păstra darul de preţ al abstinenţei decât dacă îl ofer şi eu, la rândul meu, altcuiva.
Scopul meu principal este să rămân abstinent. În AA nu am alt ţel, iar importanţa acestuia este pentru mine o chestiune de viaţă şi de moarte. Dacă mă abat de la acest ţel, dau greş.
Dar AA-ul nu este doar pentru mine; este pentru alcoolicul care încă mai suferă. Mulțimi de alcoolici în recuperare rămân abstinenți împărtășind cu alţi alcoolici. Calea mea spre recuperare înseamnă să le arăt altora din AA că atunci când îmi deschid sufletul în faţa lor, atât eu cât şi ceilalţi creştem în ochii lui Dumnezeu şi astfel mergem pe calea unui destin fericit.


Revista Noi înşine


ARTICOL


Povestea unei femei de 38 de ani care a apelat la Alcoolicii Anonimi, după ce şi-a ruinat cariera şi viaţa. Totul începe cu prietenii şi continuă pe ascuns în camera ta, transformată în depozit de băutură. 


Jana are 38 de ani și este alcoolică în recuperare, iar din 2008 face parte din grupul Alcoolicii Anonimi (AA) “Seninătatea” din Iaşi. A ales să facă parte din această comunitate datorită unui singur lucru: se săturase de persoană care devenise, de modul ei de viață. 
... 
“Este cumplit să te trezești dimineață, să plângi căutând sticla de băutură, deși nu o dorești, și totuși să bei pentru că mâinile îți tremură, pentru că știi că nu vei funcționa la serviciu dacă nu bei măcar câteva guri” 
...

Singura femeie din grup

A încercat de mai multe ori să renunțe la băutură. A mers la preot, a făcut promisiuni, chiar a fost internată, din propria inițiativă, la Spitalul Clinic de Psihiatrie Iași, dar fără folos. Ulterior, a aflat de existenţa unui grup AA și a decis să intre în recuperare. “Alcoolismul este o boală cronică, progresivă, adictivă de natură bio-socio-psiho-spirituală. Fără recuperarea acestor lucruri, alcoolicul decade”, explică un membru din grupul AA “Seninătatea”.

“La prima întâlnire, când am ajuns, eram singura femeie. Erau doar trei bărbați și eu, dar nu am avut niciun moment de jenă. Știam un singur lucru: mă săturasem de propria persoană, de modul meu de viață, iar cele trei persoane erau ultima mea speranţă”, spune Jana.
 
Continuarea aici:

Mă numesc Jana şi sunt alcoolică din Iaşi 

 

despre trezire!



Eram orb INAINTE, ACUM pot vedea!

(Ioan 9: 25)

 

recunostinta!




Alexandra:

<< Doamne,
Multumesc ca astazi pot primi cu seninatate tot ce imi ajunge in cale, fara sa ma ingrijorez si fara sa fac acuzatii nedrepte. Multumesc pentru sigurant
a Divina pe care o simt in inima mea in fiecare moment. Cu cat sunt mai in pace in inima mea, cu atat mai usor lucrurile se rezolva in afara.
Amin. >>


 

vineri, 29 aprilie 2016

ORICE s-ar intampla: acceptarea, predarea si credinta




Sunt trei principii care mie mi-au fost de mare folos ca sa intru in abstinenta. Trei principii fara de care poate ca as fi continuat sa beau sau as fi ramas intr-o abtinere incrancenata. Am invatat sa 'valsez' in unu, doi trei pasi si sa pun in aplicare aceste principii, pe care acum le folosesc in viata de zi cu zi. A trai in program 'clipa de clipa' inseamna sa asociez oricarui eveniment acceptarea, predarea si credinta: ORICE s-ar intampla, cand gandurile si sentimentele (ceea ce simt) o iau razna, stiu ca lucrurile se intampla exact asa cum trebuie sa se intample, nu ma mai opun, nu ma mai incrancenez, nu mai las egoul sa se umfle catre manie, resentimente sau frici si am credinta ca Puterea superioara imi va reda intr-un fel sau altul echilibrul si linistea de care am nevoie, pentru ca stie mai bine ce este bun si ce este rau pentru mine.





Confesiunea unui alcoolic

„Alcoolul e ca o iubită. Cei din jur îţi spun că e rea, dar tu nu-i crezi. Eşti orbit de dragoste”

„Mă numesc Daniel şi sunt alcoolic. Am ajuns aici pentru că nu am conştientizat la timp pericolul. Am început să beau la 20 de ani. În primii zece ani, am reuşit să mă controlez, dar apoi am pierdut controlul. Chiar dacă nu mai beau de un an, voi rămâne toată viaţa un alcoolic. Dacă aş mai bea un pahar, aş lua-o de la capăt, sunt sigur. Ştiu nenumărate exemple de recăderi”.
...
„La 20 de ani, bei din teribilism. Poţi să agăţi fetele mai uşor, alcoolul te face să te simţi bine. Mai târziu, constaţi că îţi place efectul produs de alcool, pentru că reuşeşte să te scoată din realitate”, mărturiseşte Daniel. A crezut că alcoolul îi este prieten, până când, într-o zi, şi-a dat seama că poate pierde totul. „Nu mai eram eu, devenisem agresiv, cicălitor, mă transformasem. Alcoolicul crede că toată lumea îi este împotrivă, tocmai de aceea, în timp, devine un singuratic. Ajunsesem să beau, în fiecare zi, un litru de tărie. Devenisem deja dependent fizic. Dacă nu beam, simţeam o durere fizică, că lipseşte ceva din rutina zilnică. Cel mai grav era că eu nu conştientizam ce mi se întâmplă”.
...
„Chiar dacă n-ai băut două zile, nu vezi lucrurile aşa cum trebuie. Cea mai mare mizerie sufletească este în sufletul unui alcoolic, iar cel mai grav lucru este negarea. Pe alcoolic nimeni nu îl poate convinge că nu face bine. E ca o iubită. Cei din jur îţi spun că e rea, dar tu nu-i crezi. Eşti orbit de dragostea pentru ea. Numai când ajungi la fundul sacului, îţi dai seama că trebuie să faci ceva. Pe mine iminenţa divorţului m-a făcut să-mi dau seama că am o problemă gravă”,  
îşi continuă povestea Daniel. Trei săptămâni la dezintoxicare A mers la medic. A primit o trimitere şi a ajuns la Spitalul Clinic de Psihiatrie Alexandru Obregia, din Capitală, pentru dezintoxicare. A stat internat trei săptămâni, timp în care a primit medicamente care să diminueze efectele sevrajului. „Nu mi-a fost rău fizic, dar psihic nu m-a ajutat cu nimic. Nu se ocupă nimeni de consilierea psihologică a alcoolicilor”. Simţind nevoia să vorbească despre problema lui, a ajuns la Grupul Alcoolicilor Anonimi din Bucureşti. Acolo a aflat fel şi fel de poveşti. Unele foarte asemănătoare cu a lui. A mers şi la Piatra Neamţ, într-o astfel de comunitate a alcoolicilor. Apoi, i-a venit ideea să înfiinţeze un astfel de grup la Constanţa.
...
Daniel nu mai bea de un an de zile (12 Ianuarie 2009). E un om normal. Dar ştie că războiul cu alcoolul nu a luat sfârşit. Va dura toată viaţa. Pentru că un singur pahar l-ar putea face să cadă, din nou, în prăpastie. 

Articolul integral aici (12 Ianuarie 2009):

Alcoolul e ca o iubită. Cei din jur îţi spun că e rea

 

 

joi, 28 aprilie 2016

un gand


Cu Puterea Superioara alaturi, problemele devin situatii.





 

betia mentala



Preluare de pe Prietenii lui Bill



Pilula de abstinenta pentru azi, 28 Aprilie 2016


DOUĂ „STANDARDE ÎNALTE”

Tot progresul AA poate fi gândit în doar doi termeni: smerenie şi responsabilitate. Întreaga noastră evoluţie spirituală poate fi precis măsurată de gradul nostru de adoptare a acestor standarde înalte.
ÎN VIZIUNEA LUI BILL


Recunoaşterea şi respectarea viziunilor, realizărilor şi privilegiilor altora, precum şi recunoaşterea propriilor greşeli mă conduc pe calea smereniei. Aplicarea principiilor AA în toate acţiunile mele mă îndeamnă să fiu responsabil. Onorarea acestor norme oferă credibilitate Tradiţiei Patru – şi tuturor celorlalte Tradiţii ale comunităţii. Alcoolicii Anonimi au dezvoltat o filozofie de viaţă plină de motivaţii pertinente, bogată în principii şi în valori morale extrem de relevante, o viziune asupra vieţii care poate fi extinsă în afara graniţelor populaţiei alcoolice. Pentru a onora aceste norme nu trebuie decât să mă rog şi să ţin la aproapele meu ca la un frate.

Preluare de pe Prietenii lui Bill 


miercuri, 27 aprilie 2016

dependenta


<< La radacina tuturor dependentelor sta durerea! >>

ACASĂ - www.abstinenta.com

 

... iar cand atasam unei dependente 'consumul' (de orice fel), apare suferinta!

 

 

ego

<< Ego-ul nu este preocupat de ceea ce faci. 
Ego-ul este cel care încearcă să fie mereu 'deasupra'.
 Asta-i tot.>>

alegerea constienta a cuvintelor

"O afirmaţie deschide o poartă. Ea reprezintă punctul de plecare pe calea schimbării. In esenţă, este ca şi cum i-am spune subconştientului nostru: "Imi asum responsabilitatea. Sunt conştient că pot schimba anumite lucruri în viaţa mea." Atunci când vorbesc despre practica afirmaţiilor, eu mă refer la alegerea conştientă a cuvintelor pe care le folosim, astfel încât fie să eliminăm ceva din viaţa noastră, fie să creăm o realitate nouă.
Fiecare gând pe care îl emitem şi fiecare cuvânt pe care îl rostim reprezintă o afirmaţie în sine. Dialogul nostru interior reprezintă un flux continuu de afirmaţii. Noi folosim afirmaţiile în fiecare moment al vieţii noastre, indiferent dacă suntem sau nu conştienţi de acest lucru.  
In acest fel, noi ne creăm experienţele vieţii prin fiecare cuvânt pe care îl rostim şi prin fiecare gând pe care îl emitem."

Louise L. Hay - Pot face acest lucru


marți, 26 aprilie 2016

FILE DE CAIET #137



Meditatia ofera posibilitatea de a afla despre tine ceea ce nu stii.
Sinele interior stie intotdeauna sa se vindece, cand mintea este tacuta.


Viaţa e prea scurtă să rămâi furios şi cu resentimente, iar iertarea este singura forţă care poate transforma furia în dragoste.

 

luni, 25 aprilie 2016

Citatul zilei - abstinenta.com

Citatul zilei

Apr. 25, 2016

”Focalizaţi-vă atenţia pe emoţiile din voi. Acceptaţi-le existenţa. Nu le gândiţi, nu lăsaţi ca emoţia să devină gând. Nu judecaţi sau analizaţi; observaţi doar. Deveniţi conştienţi de senzaţiile legate de emoţii dar şi de cel care observă, Observatorul Tăcut.”
- Eckhart Tolle


ACASĂ - www.abstinenta.com


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista
ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recunoaştem că am fost
învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile
AA, obsesia ne părăseşte şi pătrundem într-o nouă
dimensiune – libertatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl
înţelegem noi.

- ÎN VIZIUNEA LUI BILL -

Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au
avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am
intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred
tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost:
„Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de
la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod
evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă
da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a
auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i mare
lucru să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt
recunoscător! >>

Preluare de pe Prietenii lui Bill

... si un comentariu (tot de pe prietenii lui Bill):

<< Cand am cunoscut AA-ul starea mea fizica se imbunatatise oarecum dupa prima luna de internare pe care o petrecusem in spital,fara sa beau, sub tratament (mai aveam sa stau)...Dar situatia mea sociala era albastra(nu-mi place sa folosesc cuvinte precum, disperata, dezastruasa,etc.). Chiar nu vreau sa dau alte explicatii... Nasul meu mi-a zis: "Intinde tu o mana catre Dumnezeu, si EL va intinde 10 catre tine",...Ma gandesc acum (pana acum nu ma gandisem la asta) ca ar fi putut insemna 10 maini ale unor oameni din comunitate...Asta da, s-a intamplat, n-am cum sa nu recunosc din moment ce mi se intampla si acum...Cum consideram ca problemele mele de moment se refereau la situatia mea financiara, familiala, profesionala,...si pentru moment cel putin, fiind internat nici prin cap nu-mi trecea sa beau alcool, (dar nici nu ma gandisem sa ma las definitiv, dupa externare),...nu stiam ce-ar putea insemna "sa intind eu o mana catre Dumnezeu" si cum mi-ar putea rezolva EL problemele pe care tocmai le-am amintit,...in primul rand casa si serviciul dar si alte probleme de sanatate... Tot ce puteam sa fac eu era sa nu mai beau si sa continui sa merg la sedinte. Asta am facut / Asta fac si-acum.
Multe din problemele mele s-au rezolvat pe parcurs. Au aparut altele. Se rezolva si astea.
Iti multumesc.
Nu-mi place sa recunosc, dar viata omului capata sens tocmai prin rezolvarea problemelor pe care i le pune viata...>>


 

De la o ora la alta – carte – citat


<< "Ia-ţi un sponsor, intră in program, fă servicii, caută-ţi o Putere Superioară care să intre în viaţa ta, roagă-te zilnic, du-te la 90 întâlniri în 90 zile, lucrează paşii. Fă-ţi o viaţă. Trezeşte-te şi simte adierea abstinenţei."

Când vad aceşti oameni abstinenţi de la întâlniri plini de seninatate, ma gandesc ca aş face bine să îi ascult. >>

Preluare de pe Prietenii lui Bill 





despre sponsori si nou veniti...

 << Când eram nou în abstinență, m-am dus la sponsorul meu cu întrebarea arzătoare a zilei, m-a ascultat cu răbdare și a spus: "Ce spune Big Book despre asta?" Mi-am uitat la el stupefiat și m-am gândit că: tu ești sponsorul, tu ar trebui să-mi spui ce spune cartea! Apoi mi-a zâmbit calm și a spus: "Du-te și caută." Și, bineînțeles, nu știa unde era în carte. Cu mintea mea alcoolică tăioasă, mi-a luat luni de zile ca să realizez că el m-a determinat să citesc Big Book.
La o întâlnire recentă, un membru a împărtașit, că atunci când i-a spus sponsorului său de problemele sale, au vorbit pe scurt despre fiecare dintre ele și apoi sponsorul său i-a spus să meargă acasă, să se relaxeze în fotoliul său și să repete cuvântul acesta: "problemă". Scandarea suna ciudat, dar el a făcut ceea ce i-a spus sponsorul lui. După repetarea cuvântului "problema" timp de câteva minute, el se auzi spunând: "Esti tu", "Esti tu", "Esti tu." L-a făcut să înceapă să se regândească la problemele pe care le-a avut. Nu avea nici o idee că de obcei el era problema. Lucrurile au o solutie.
Sponsorii nu spun întotdeauna lucruri care sunt complet convenționale. De fapt, un sponsor i-a spus celui pe care-l sponsoriza(finului-nota mea ) să ia Pașii "de pe perete" și să le pună în viața lui. Când prietenul meu a avut doar o zi sau două de abstinență, sponsorul său i-a spus să vadă dacă putea înțelege oricare dintre sloganurile care erau pe perete. "Fiecare zi la timpul ei", a fost cel care sponsorul i-a spus ca el să lucreze primul. Apoi s-au mutat spre dreapta de-a lungul peretelui, pentru cunoașterea a fiecarui dintre sloganuri. În cazul în care sponsee(finul-nota mea ) a întrebat: "De ce?", Sponsorul a spus că era pregătirea pentru a face Pașii.
De multe ori mă întreb de unde le vin sponsorilor noștri cuvintele lor iubitoare ale înțelepciunii. Nu există nici un curs pentru sponsorizare, care ne învață lucrurile pe care le avem de spus când vom deveni sponsori. Este convingerea mea că aceste inspirații sunt date de Puterea Superioară.
Al G.
Sursa http://www.aagrapevine.org/feature/37118


Preluare de pe Prietenii lui Bill


Pilula de abstinenta pentru azi


ÎNVĂŢÂND SĂ NE IUBIM PE NOI ÎNŞINE
"Alcoolismul a fost o problemă de singurătate, chiar dacă eram înconjuraţi de oameni care ne iubeau... Încercam să găsim securitatea emoţională fie dominând, fie depinzând de alţii... Dar tot încercam în zadar să ne simţim în siguranţă la adăpostul unei forme nesănătoase de dominaţie sau dependenţă."
- ÎN VIZIUNEA LUI BILL -


Când mi-am făcut inventarul personal, am descoperit că aveam legături bolnăvicioase cu majoritatea oamenilor din viaţa mea – cum ar fi, spre exemplu, familia mea şi prietenii. M-am simţit întotdeauna izolat şi singur. Beam ca să-mi mai alin durerea sufletească.
Am fost în stare să-mi clădesc respectul de sine doar prin menţinerea abstinenţei, având un sponzor cumsecade şi lucrând asupra celor Doisprezece Paşi. La început cei Doisprezece Paşi m-au învăţat cum să devin cel mai bun prieten al meu, iar apoi, când am fost în stare să mă iubesc pe mine însumi, am putut să-i înţeleg şi să-i iubesc pe ceilalţi.

Preluare de pe prietenii lui Bill 

 

duminică, 24 aprilie 2016

Citatul zilei, 24 aprilie

“ Am nevoie mereu să mă întorc în AA, mai aproape de centru, pentru a evita să fiu aruncat din roata vieţii mele .”

New York, N.Y., Aprilie 2004
“Forta centrifuga”
AA Grapevine

Preluare de pe prietenii lui Bill 



"SA NU BEI!" : impartasirea unei femei


<< A venit rândul unei femei din sală să ia cuvântul. Era îmbrăcată cu o fustă până la genunchi, maro și o cămașă albă, perfect călcată. Machiajul discret, dar elegant, îmbrăcămintea impecabilă, cuvintele alese pe care această femeie le folosea, toate gesturile care o caracterizau: nimic nu te-ar fi putut face să bănuiești că femeia aceasta a fost alcoolică. Să ți-o închipui cu votca în mână, hoinărind pe străzi, ar fi fost un exercițiu greu de imaginație. Când mama ei și-a dat seama că are o problemă, i-a propus să meargă la spitalul Alexandru Obregia, la tratament. "Eu să mă duc la spitalul de nebuni? Eu doar beau, de ce să mă duc la nebuni? Du-te tu!", asta a fost reacția femeii. Într-o zi, s-a uitat în oglindă și s-a analizat. "M-am speriat de ce am văzut. M-am speriat de omul din oglindă. Și mi-am dat seama că pierdusem tot, până și amintirile. Mă uitam la copiii mei și nu reușeam să-mi amintesc cum au crescut. Îmi aminteam doar nopțile în care îi luam în brațe și le spuneam, beată fiind, că de mâine n-o s-o mai vadă pe mami așa. Mințeam. Chiar în noaptea aia mă duceam să-mi mai cumpăr o sticlă de votca. Singurele dăți când îmi dădeam seamă că beau prea mult erau acele când strângeam sticlele goale", mărturisește femeia. A spus toate acestea ca și cum ar fi dat o declarație. Fără emoții în voce, fără plânsete, fără vaiete. În glas îi puteai simţi mândria de învingătoare.
La un moment dat, femeia și-a dat seama că trebuie să facă ceva să-și schimbe viața. După o ceartă cu mama ei, a plecat de acasă. A căutat pe internet grupurile de alcoolici anonimi și a început să se ducă la toate. O săptămână a dormit la fratele ei şi se ducea la toate grupurile, de la toate orele posibile. Chiar și în weekend. S-a întors acasă și, spre surpinderea ei, nimeni nu a întrebat-o nimic. Toți au înțeles-o şi au avut răbdarea necesară ca să o ajute. 
Grupul i-a fost, însă, sprijinul suprem. A continuat să vină aici de când s-a lăsat și promite că va veni mereu. Povestește că, la primele întâlniri, a avut o discuție cu un membru care încetase să bea de câțiva ani. I-a cerut sfaturi. "Sfatul, la orice întrebam, era: SĂ NU BEI. Întrebam: dacă am o problemă, dacă rămân fără bani, dacă mă cert cu cineva, ce să fac? Să nu bei, așa-mi răspundea. Și odată curățam covoarele. Iar obiceiul meu era să curăț covoarele cu sticluța lângă mine. Eram și nervoasă că mă certasem cu maică-mea. Și mai-mai că voiam să mă duc să-mi torn ceva în pahar. Și mi-a venit în minte replica: SĂ NU BEI. Și mă enervam, că nu putea să-mi iasă din cap, dar i-am mulțumit mereu pentru ce a reușit. Și n-am mai băut. Niciodată.", povestește aceasta.
"Mă bucur că nu mă mai trezesc noaptea să-mi iau de băut. Am scăpat de alcool: era o otravă pentru mine. Mă bucur că pot sta la masă cu bărbatul meu, să-i torn băutură în pahar și eu să nu gust. E frumos să fii treaz, tare frumos. N-aș fi reușit asta fără grup. De când m-am lăsat de băut continui să vin aici și de la voi îmi iau puterea. Vă mulțumesc, încă o dată. Datorită vouă, a mai trecut încă o zi în care am fost trează", spune femeia, terminându-și discursul. >>


Articolul complet aici:

Am pătruns la Alcoolicii Anonimi București