sugestii primite pe parcursul drumului

Pe parcursul rutinei zilnice, ne bucuram de perioade in care ne simtim multumiti si in legatura cu lumea. Dar in calea noastra apar si asperitati, capcane sau denivelari ...

... vechile noastre tendinte inca mai exista undeva, in subteran.

Ce sa facem cu nelinistea atit de familiara pe care o simtim uneori sau cu perioadele in care mintea noastra lucreaza excesiv? Daca facem doi pasi inainte in calatoria noastra, ce se intimpla atunci cind facem un pas inapoi? Ce masuri sa luam pentru a evita aceste capcane sau pentru a trece peste ele?

Iata cateva sugestii primite pe parcursul drumului de la prieteni, indrumatori si colegi.

Ramii in contact constient cu Puterea ta Superioara.
Cu ajutorul unei practici regulate care include elementele capitularii, acceptarii si iubirii. Fa-ti timp in fiecare zi pentru a te ruga, pentru a medita sau pentru a-ti petrece timpul in aer liber, angajeaza-te in activitati creative sau fa orice lucru care te ajuta sa stabilesti contactul cu Puterea Superioara. Capituleaza in fiecare zi. Preda-te. Lasa-ti Puterea Superioara sa actioneze prin intermediul faptelor tale. Accepta ideea ca "si asta va trece", ca momentele fericite, ca si cele dureroase sint trecatoare. 
Ia nelinistea ca pe un semnal care avertizeaza ca trebuie lucrat Pasul 11. Inlocuieste incercarile gresite de a-ti potoli setea, care pot sa duca la un comportamnet adictiv, cu unele sanatoase si utile. Chiar daca nu putem simti in mod direct Puterea Superioara, ne putem aduce aminte intotdeauna de prezenta ei!…

Dezvolta relatii sanatoase cu alte persoane ...

Asculta ce au de spus ceilalti ...

Lucreaza cu un ghid spiritual sau sponsor ...

Extinde-ti practica spirituala prin terapie sau alte forme de autoexplorare ...

Invata sa faci diferenta intre izolare si solitudine.

Daca izolarea activeaza mintea, singuratatea deschide inima

Continua sa lucrezi atat cu mintea, cat si cu intuitia.

Ai incredere in vocea ta launtrica si deosebeste-o de "comitet", de dialogul mental care nu face decat sa arunce confuzie.

Angajeaza-te cu regularitate in activitati concrete, terestre 

care ne mentin conectati cu corpul nostru si cu picioarele pe pamant.

Observa cand iti pierzi echilibrul si corecteaza-l. 

Acorda egala atentie nevoilor fizice, emotionale, mentale si spirituale.

Recunoaste cand ai nevoie de ajutor 

si fii suficient de smerit pentru a-l cere si a-l accepta.

Accepta ca esti om si a fi om inseamna a avea atasamente. 

Progres, nu perfectiune. Gaseste compasiune pentru dilemele si pentru calea pe care ai ales-o. Iarta-te cand ai nevoie de iertare.

Ajuta-i pe ceilalti cu regularitate.

Fara sa ajungi sa fii atasat de rezultat.

Dezvolta-ti simtul umorului si invata sa te joci. 

Insenineaza-te. Nu trata totul cu atat de multa seriozitate. Invata sa razi de tine insuti.

Descopera-ti rolul si joaca-l cat de bine poti.

Gaseste-ti locul. Afla ce te inspira.

Ramai receptiv la momentul prezent.

Fii atent. Observa. Fii prezent.

Pastreaza simplitatea. 

Simplu si usor nu sunt intotdeauna sinonime.

Practica aceste principii in tot ce faci.

Lista nu este completa.

Practicand capitularea si acceptarea, ne bucuram in fiecare zi de o distantare de dependenta

Relaxandu-ne in curgerea vietii, simtim valuri de seninatate, acceptare si bucurie.

Purtam in noi toate intrebarile si toate raspunsurile.

(Setea de intregire)

Ma numesc si Sara si sunt codepedenta ...

Ma numesc si Sara si sunt codepedenta. Codependenta ii afecteaza pe cei care traiesc sau au trait langa alcoolici - sotii, soti, copii, iubiti sau iubite etc. In cateva cuvinte, codepedenta este ceva ce te face sa renunti la tine, in favoarea altora. Aceasta este povestea calatoriei mele de recuperare.


<< Din codependență nu te poți vindeca, am aflat eu aproape imediat ce am înțeles că sunt codependentă. Mi-am spus că sigur trebuie să fie o greșeală. Cu siguranță, dacă nu există vreo pastilă, vreo incantație magică, vreun psiholog bine plătit trebuie să existe un ALTCEVA care să te facă bine, că nu poți trăi toată viața cu un blestem care s-a prins de tine în primii ani de viață.

Nu?

Nu-i așa?

Încep să înțeleg de ce nu este așa. Am 31 de ani și deja 8 ani de recuperare, 8 ani în care am mers ori la psiholog, ori la grupurile de suport, ori am citit cărți de specialitate. M-am simțit mai bine și, pentru o perioadă, am crezut că voi fi bine permanent. Cred că mai degrabă mă izolam de situații în care să mă simt rău. Dar astea nu se cheamă viață, se cheamă peșteră.

Ce am aflat după perioade de bine relativ este că uneori am căzut înapoi în fosta mea piele de codependentă fără zgomot prea mare. N-am făcut BUF! Nu m-a durut în mod deosebit, cât să mă dezmeticesc repede. Am căzut uneori atât de lin încât nu mi-am dat seama decât prea târziu, când eram deja prinsă în mocirla propriilor mele reacții de codependentă.

Începusem să îmi neglijez grupurile de sprijin (două). Despre codependență mai citeam doar când îmi cădea câte ceva în mână, întâmplător. Dacă mergeam la grup, îi priveam pe bobocii codependenți cu un fel de condescendență, așa, și cu bucuria că li se întâmplă lor, și nu mie.

Am greșit.

Din codependență nu mă pot vindeca.

Să nu fiu codependentă nu va fi niciodată ceva lipsit de efort. Să nu fiu codependentă înseamnă să urc pe o pantă alunecoasă, pas cu pas, în fiecare zi. Când mă opresc, nu staționez, ci încep să alunec în jos. Și singurul fel de a nu se întâmpla asta, este să mă comport așa cum îmi cere programul:

– Să citesc

– Să lucrez pașii

– Să fiu atentă la ceea ce îmi spun eu mie

– Să meditez

– Să îmi accept neputința

– Să mă predau.

Nu o dată și gata.

Zi de zi, în fiecare zi, așa cum codependentă sunt în fiecare zi. >>

https://codependenta.wordpress.com/:         Vindecare?

CONECTATI LA SURSA

<< Este posibil ca cineva să nu bea alcool, să nu mănânce carne, să nu vada cele mai noi spectacole si filme de la Hollywood, să nu cumpere lucruri costisitoare, sa nu participe la petreceri, să nu se laude cu realizările lui şi cu lucrurile pe care le detine, să nu aibă vacanţe scumpe, de două-trei ori pe an, să nu-i intimideze pe alţii şi sa nu se simta superior, să nu fie obsedat de sex, sa nu fie intotdeauna in mijlocul atentiei şi totusi sa rămâna în continuare sănătos la trup si minte, sa se bucure de viaţă şi să fie fericit? 
Da, este posibil. ... toate acestea aduc o fericire de moment ...
Realizarea de sine este cheia pentru eliberare şi meditaţia este calea spre realizarea de sine. 
Rămânem conectati la sursa şi luam lucrurile simplu, nu ne grăbim, ne acordam tot timpul de care avem nevoie. Ne alegem cuvintele cu grijă înainte să spunem ceva. Facem lucrurile cu calm si le facem sa dureze. In felul acesta vom afla ca putem fi la fel de energici la sfarsit, asa cum am fost si la inceput. >>

Despre sponsor si sponsorizare

 

 

 

Când ai nevoie de sponsorizare sau când te-ar putea ajuta un sponsor?

1. Apelezi la un sponsor când nu știi exact ce vrei

Sponsorul te poate sprijini să afli exact ce vrei. Te poate ajuta să afli ce-ți dorești cu adevărat, ce este important pentru tine. Dobândești claritate asupra a ceea ce vrei și asupra a ceea ce ai nevoie cu adevărat.

2. Apelezi la sponsor când știi ce vrei, dar nu ești sigur de calea pe care trebuie să o urmezi

Poți să știi exact ce vrei, dar să fii confuz asupra căilor pe care trebuie să le alegi.  Sponsorul te va sprijini să-ți clarifici opțiunile și să o alegi pe cea mai potrivită pentru tine. Calea o alegi tu, nu sponsorul.

3. Știi calea pe care vrei să o urmezi, iar un sponsor te sprijină să treci la acțiune

Sponsorul te sprijina să fii conștient asupra responsabilităților tale și asupra resurselor interne și externe de care dispui sau pe care le poți accesa.

4. Știi ce-ai de făcut, însă pur și simplu nu o faci!

Probabil această etapă este una din cele mai complicate etape. Este o mare diferență între a ști ce să faci și a face ce știi. De câte ori știi ce ai de facut, dar dintr-un motiv sau altul nu o faci și amâni? Sunt amânări de-o zi, amânări de luni sau de ani. Cu cât mai delicată e situația cu atât mai probabilă devine o amânare și chiar dacă știi cu claritate ce ai de făcut, nu acționezi în consecință.

5. Antrenament de întreținere pentru acțiune!

Această etapă este aceea în care mergi la sponsor ca la sala de fitness, adică de întreținere. Acest lucru înseamnă că știi ce vrei să faci, știi și cum și ai trecut și la acțiune. Acum doar optimizezi, găsești căi mai bune, monitorizezi progresul.

6. Nivelul următor

Practic în această etapă nu ai o problemă specifică, pur și simplu vrei mai mult. În această etapă un sponsor te poate sprijini să afli care este nivelul următor pentru tine. Pe cât de simplu pare, pe atât este de greu de pus în practică.

7. Blocajul, una dintre situațiile cele mai întâlnite

Blocajul se poate manifesta în oricare din etapele anterioare într-o formă sau alta. Din blocaje poți ieși singur, cu ajutorul unui prieten, cu ajutorul contextului sau cu ajutorul sponsorului. Nu înseamnă neapărat că sponsorul te scoate din blocaj, depinde și dacă vrei să ieși. Cu ajutorul sponsorului vei afla de ce te afli în acel blocaj și ce opțiuni viabile ai la dispoziție pentru a ieși din acel blocaj.

8. Lipsește ceva … ce sponsorul ma poate ajuta sa aflu

Teoretic, toate par bune și frumoase, însă parcă lipsește ceva. Nu știi ce anume lipsește, uneori ai o bănuială, alteori nu. Este diferit de confuzie, pentru că nu ești confuz, ci te simți doar neîmplinit sau nefericit cu toate că nu ai un motiv specific.

9. Sponsorizarea pentru marirea atentiei

Întâlnirile cu sponsorul te mențin în priză, amânările sunt mai puține și viteza de evolutie este mai mare.

10. Sponsorizarea când ceva nu funcționează

Aici sponsorizarea apare ca o soluție viabilă la o problemă punctuală cu care te confrunti. 

Adaptare dupa un articol de Marian Rujoiu
Articolul original aici: Coaching - Cum te poate ajuta un coach? 

Eu nu pot! Dumnezeu poate! ; lasa-L pe El

<< Când am intrat în abstinenţă şi am început să lucrez programul, viaţa mea a continuat sa fie de necontrolat, la început.
Insa, cu Puterea superioara alaturi am ajuns repede la o predare completă, iar asta s-a întâmplat când sponsorul meu m-a învăţat despre importanta lucrării paşilor unu, doi şi trei.
El mi-a spus să mă trezesc dimineaţa şi să spun: ''Eu nu pot! Dumnezeu poate! ; lasă-L pe El." Făcând asta în fiecare zi am lucrat primii trei paşi şi atunci am început să-mi las voinţa şi viaţa în mâna unei Puteri Superioare. Miracolul a constat în faptul că deşi viaţa a continuat să mă copleşească, am aflat că avându-l pe Dumnezeu în viaţa mea, am început să găsesc noi moduri de a face faţă cu graţie şi curaj.
Acum, ştiu că viaţa îmi va mai da mai mult decât pot eu să duc de unul singur, însă, avându-l pe Dumnezeu alături, pot să fac faţă la toate.>>

Preluare de pe Prietenii lui Bill 

PUTEREA PERCEPTIEI

ORICE SITUATIE, 

ADECVAT PERCEPUTA, 

DEVINE O OPORTUNITATE 

DE VINDECARE.

Boala ca sansa! - #1

Am intrat in viata cu anumite principii pe care azi le numesc valori. Cu aceste principii, puse in aplicare intr-un mod neadecvat, ca tanar si in maturitate, mi-am 'luat-o' de nu m-am vazut. 
A fost nevoie sa trec prin iad si sa ies de acolo ca sa invat cat de valoroase sunt aceste principii, cum se numesc ele, cum sa le pun in aplicare si sa le fac sa imi fie de folos, acolo unde sunt eu acum, in noua mea viata ...

 Stefan

DESPRE RECUPERARE

De multe ori pasim pe usile incaperilor de intalniri asteptandu-ne ca ne va fi bine doar cu dorinta de a inceta bautul.
De cele mai multe ori intram sperand ca exista o solutie sa bem fara sa avem probleme.

A nu crede ca sunt alcoolic nu ma face sa nu fiu. Ma face doar ignorant. Sau  mai bine zis inconstient de ce mi se intampla.

Viata in abstinenta nu inseamna vechea mea viata minus alcool. Este o noua viata.
Recuperarea este reprogramarea mintii mele adictive.

Este insa ceva de lucrat. Majoritatea nu o facem pentru ca ne e frica de ce am putea gasi in interiorul nostru. Asta este scuza!

Mariane Williamson spune in "Întoarcerea la dragoste": << Frica noastra cea mai profundă nu este ca suntem inadecvati. Frica noastră cea mai profundă este că suntem puternici peste masura. 
Intunericul din noi, si nu lumina, este ceea ce ne sperie. >>

Cateva lucruri ar fi de facut pentru recuperare. 
Sunt necesare pentru cresterea mea in noua viata, cu vechea gandire.
In timp noile mele actiuni au devenit noul meu mod de gandire si noul mod de gandire a devenit noul meu mod de a trai.

- Am recunoscut ca am nevoie de ajutor - am admis ca am o problema; am incercat totul si nimic nu a mers; am fost gata pentru o schimbare, fara sa astept sa fiu 100% pregatit pentru asta;
- Am cerut ajutor - am folosit grupul suport. Aveam nevoie de suport. Mintea mea adictiva (subconstientul meu) ma va trage mereu si mereu, intr-o clipa, catre vechiul mod de gandire;
- Am fost dispus pentru schimbare, pentru crestere. Nu am raspunsuri la intrebari sau cele pe care le am sunt defectuoase de cele mai multe ori. Am nevoie de o noua cunoastere. Am nevoie sa nu mai opun rezistenta. 
Nu am nevoie de o noua filozofie, ci sa fiu dispus sa fac niste schimbari care sa se potriveasca cu  filozofia pe care o am;
- O minte linistita. Pana cand nu reduc zgomotul din capul meu, sunt blocat intr-o palavrageala constanta; macin mereu si mereu aceleasi ganduri, care de obicei sunt nesanatoase si nu imi fac de loc bine.

Pentru mine, a fost mai mult ca un dezacord continuu, cuplat cu un complex de inferioritate sau un ego extins. Sentimentul de pace și liniște pe care l-am urmărit cu băutura este acum disponibil în mintea abstinenta. 
Doar am avut bunavointa, am fost dispus să-l caut acolo

<< Nu este o singura cale de a te recupera. Daca nu ti se potrivesc caile pe care le-ai gasit, cauta alta. Nu cauta scuze. >>

Insipat de Lisa Neumann.

                                                       Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

ESTI PE DRUMUL CEL BUN? VERIFICA!

MOTTO:

<< Cu cat ne concentram pe a “cauta” scopul vietii noastre, cu atat va fi mai greu sa-l dobandim. Si acest lucru se intampla pentru ca incercam sa cautam calea in mod rational, in loc sa incercam sa o “simtim”. >>

UN LUCRU FOARTE IMPORTANT PE CARE L-AM INVATAT ESTE CA, DIN CAND IN CAND, TREBUIE SA VERIFIC DACA SUNT, IN CONTINUARE, PE DRUMUL CEL BUN.

DACA UIT SA FAC ASTA RISC ENORM SA RECAD!

                                                           Stefan

<< Asculta-ti instinctul si lasa-l sa te ghideze. Viata va deschide in fata ta oportunitati noi si nebanuite, iar inspiratia si dragostea te  indruma din interior. Bucuria din tine se va rasfrange si in viata exterioara.

Cum iti dai seama ca te afli pe drumul cel bun? Iata cateva semne:

• Te-ai iertat pe tine si pe altii pentru greseli din trecut.
• Esti recunoscator pentru ceea ce ai si depui eforturi sa obtii ceea ce doresti.
• Ai incredere in ce-ti spune inima.
• Accepti faptul ca greselile din trecut au avut scopul lor in viata ta si in formarea ta ca om, le privesti ca pe niste lectii, dar mergi mai departe.
• In loc sa incerci sa schimbi lumea, incearci sa te schimbi pe tine.
• Traiesti mai putin din inertie si mai mult datorita scopului pe care-l ai.
• Credinta ta e mai puternica decat teama.
• Esti cine stii tu ca esti, nu cine spune lumea ca esti.
• Realizezi ca scopul vietii tale nu inseamna ca doar tu esti important.
• Iti spui ca te iubesti si stii sa primesti complimente.
• Nu te mai compari cu altii si iti onorezi propria ta frumusete, unica.
• Stii ca poti oferi ceva lumii si lucrezi in sensul asta.
• Esti impacat cu tine insuti daca nu obtii tot timpul ce vrei pentru ca stii ca intotdeauna obtii ce ai nevoie.
• Te incanta calatoria mai mult chiar decat destinatia. Pentru ca viata insasi este o calatorie. >>

Surse:

http://www.playwiththeworld.com/home/about/

“Find Your Happy: An Inspirational Guide to Loving Life to Its Fullest”

LA URMA URMEI, RECUPERAREA O VAD CA PE UN SISTEM DE SUCCES, IN CARE APLIC CAVI:

C - constientizare
A - actiune
V - verificare
I - imbunatatire

                                                    

AM NEVOIE ...

"Am nevoie de nou-veniți să-mi spuna de unde am venit; 
de cei mai vechi, să-mi spuna incotro as putea merge, 
și de un sponsor să-mi spuna unde ma aflu in acest moment."

o zicere!

"Serenity is like peeing your pants. Everyone can see it, but only you can feel the warmth."

 




Seninatatea este ca facutul pipi in pantaloni. Vede toata lumea, dar doar tu simti caldura.

O FOARTE BUNA IDEE

Este adevărat că singura cerință pentru a deveni membru AA este dorința de a înceta băutul. Dar pentru o viață indiscutabil mai bună, lucrul la Pași cu un sponsor este o idee foarte bună.

Grapevine Quote

un lucru bun

Cel mai bun lucru pe care l-a facut alcoolul este ca m-a bagat in Program.

I / WE

Never once in the Steps does it say "I"...We never have to do it alone..

I llness

We llness

I = eu (ego) = boala, stare proasta

WE = eu si cu mine, egoul si sinele, eu si Dumnezeu, eu si toate celelalte, sinele fals si sinele adevarat, eu intregul, eu autenticul = sanatate, stare de bine

Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

PASII REINTERPRETATI (PENTRU NECREDINCIOSI!)

1. Am admis că ... 
daca incep sa beau, nu ma pot opri. Alcoolul are efecte negative extinse asupra vieții mele și nu am voie să beau. Nu trebuie să aștept ceva groaznic să se întâmple înainte de a ma împăca cu această acceptare.

2. Am ajuns la credinta că ...
imi pot concentra gândurile si mintea mai mult în ton cu realitatea.

3. Am hotarat sa ...
imi concentrez viața pe momentul prezent al realității, pentru a vedea cum viața mea se potrivește cu fluxul universului și sa ma las purtat de el.

4. Am facut un inventar ...
al convingerilor mele, gândurilor, așteptărilor, al modului cum tratez alte persoane, precum și cum ma potrivesc cu universul și modul în care pot schimba toate astea.

5. Am marturisit ...
si am transmis universului natura exactă a greșelilor mele.

6. Am consimtit ...
sa fiu ancorat in realitate, sa accept trecutul meu asa cum a fost și sa-mi permit sa merg mai departe.

7. Cu umilinta ...
am pus in practica pasul 6.

8. Am intocmit ...
o lista astfel incat, ancorat in realitate, sa fac un efort conștient de a restabili echilibrul pentru orice prejudicii am cauzat si sa caut iertare pentru mine, pentru ceilalti si intregul univers.

9. Am reparat greselile ...
asa cum am gandit la pasul 8.

10. Am continuat ...
sa fac pasul 4 zi de zi si de oricate ori este nevoie.

11. Am cautat ...
sa-mi intaresc progresul punand in aplicare pasul 3 in viata mea de zi cu zi.

12. Dupa ce ...
am ajuns sa practic acesti pasi zi de zi, am inceput sa impărtășesc această cunoaștere oricui vrea sa o asculte, spunand ca acesti pasi sunt viziunea mea personala asupra lumii si am decis sa continui să directionez toti alcoolicii care caută ajutor catre AA.

S.O.B.E.R.

S.merenie
O.nestitate
B.unavointa
E.mpatie
R.ecunostinta

RECUPERAREA ESTE UN PROCES

Recuperarea este un proces nu un eveniment. 
Nu va fi o zi de absolvire pentru noul mod de viață. 
Cu cat invat si ma dezvolt mai mult, cu atat observ ca mai am mult de invatat si de lucrat. 
Despre asta e vorba in pasii 10, 11 si 12.

Tot despre dependenta ... alcoolul este un drog!

<< Dependența este de obicei cauzată de experiențele din copilărie de chin intens. Este o formă de automedicație pentru a calma sufletul.
Motivul pentru care sunt folosite drogurile este că acestea fac să nu se simtă afurisitele sentimente care sunt simțite atunci când nu sunt folosite drogurile.
Drogurile calmează sufletele inflamate de chin intens impus mai întâi prin experiențe din copilărie. (Acest lucru ar putea fi la fel de simplu ca având un părinte absent. Gândiți-vă la ceea ce viața ta ar fi fost fără unul dintre părinții tăi sau ar fi putut exista molestare sexuală de către o bonă sau un membru al propriei familii, etc.)
Suferința lor devine tot mai grea prin persecuție socială și judecată. Pentru unii oameni, toată viața lor au fost ignorați și abandonați, crescând în case/familii disfuncționale. Drogurile sunt o încercare de a se salva de la durere si tristețe.
Dependenții își pun în pericol viața de dragul de a putea trăi momentul. Nimic nu îi scoate din acest obicei ... nu boala, nu sacrificiul iubirii și relația, nu pierderea tuturor bunurilor pământești, nu strivirea demnității lor, frica de a muri.
Ce lume minunată ar fi în cazul în care punctul de vedere simplist ar fost corect: că ființele umane au nevoie doar consecințe negative pentru a li se preda lecții dure. Fastfood ar fi de afaceri. Camerele TV ar fi un loc pustiu în casele noastre. Ei nu se tem de moarte. Ei se tem de viață.
Drogurile sunt un anestezic emoțional; un antidot la un sentiment de gol înspăimântător. Un tonic împotriva oboselii, alienare, plictiseală, și un sentiment de nepotrivire personală: ca eliberare de stres și lubrifiant social. Drogurile deschid un portal al transcendentei spirituale chiar și numai pentru un scurt moment. Dependența este un zbor din fața primejdiei. Este mult mai mult decât o căutare de plăcere. Medicamente tranchilizează tot sistemul nervos. Dependenții au suferințe cum ar fi depresia automedicația, anxietatea, stresul posttraumatic, sau chiar ADHD.
Dependentii au originea întotdeauna în durere, indiferent dacă a simțit în mod deschis sau ascuns în inconștient. Dependența este un semn, un semnal, un simptom al primejdiei! Dependenții ajung la un punct în cazul în care drogul devine o dorință involuntară, un absolut ce trebuie să aibă punct de vedere fiziologic, în orice fel. (ACUM ÎNȚELEGEȚI?) >>

Dr. Gaber Mate

Preluare de pe Prietenii lui Bill

despre dependente

<< Uite ce am inteles eu despre dependente. E doar o perspectiva, dar pentru mine are sens. Boala este una: cea a adictiei. Dependenta. Se mai numeste boala lipsei de iubire (asa percepem noi, cei bolnavi de ”dansa” ca vorba aia: nimeni nu ne intelege, nimeni nu ne iubeste - asa cum vrem noi). E ca trunchiul unui copac, bine inradacinat si matur (in sensul de ani de exercitiu de functiune in boala) si ale carei ramuri sunt drogurile la alegere: alcoolul, narco, alimente, sex, jocuri, control, relatii. Uneori ne agatam de mai multe craci (vezi adictii mixte, vezi alcoolici care au renuntat la alcool dar mananca acum compulsiv, etc...) alteori sarim de pe ramura pe alta. Din punctul meu de vedere, suntem cu totii egal de bolnavi, chiar daca tu bei alcool, eu beau control sau mananc pana-mi ies ochii din cap si tot nefericita sunt. Este o boala a spiritului, de asta am priceput bine ce au zis baietii din AA, ca pe termen lung pastilele nu vindeca spiritul. Alcoolismul (sau orice alta adictie) este boala dependentei nu a consumului de alcool. Niciuna din adictii nu vorbeste despre obiectul ei. Ci despre nevoia care duce la folosirea obiectului ei....si anume in cea mai mare parte: controlul (vezi pasul 3: am hotarat sa pun viata si vointa in mainile unui Dumnezeu asa cum si-l inchipuie fiecare din noi). Mai e si teoria conform careia consumam compulsiv din 2 motive: cautarea placerii si evitarea durerii. Eu am cautat cauze la intamplari de cand m-a facut muma pe lume. Acu ce e drept imi si sta in fisa postului oarecum si de psihoterapeut si de codependenta. Pot sa-ti spun de pe pielea mea ca nu m-au ajutat prea mult. Daca am descoperit cauza, nu mi-a fost suficient, voiam si mai mult, Cum zicea odata cineva din AA: unui dependent da-i luna si in 3 minute iti face bot ca vroia si stelele. Cam asa... Daca crezi ca te ajuta sa zgarmi dupa cauze (pe care de altfel le poti citi cam peste tot, nu sunt altele, doar ca noi avem orbul gainii pana avem nevoie sa ne mentinem boala, dupa aia brusc se ridica valul si...vedem) sau poti admite ce e de admis si sa incepi sa folosesti ceea ce exista pentru recuperare. Oricum alegi sa o faci, ai incredere in calatoria ta, este fix ceea ce trebuie sa fie. Iar cei care incearca sa-l vindece pe dependent (acu ma refer doar la codependenta) sunt la fel de bolnavi ca vor ca nu vor sa admita. Ei incearca sa dea fortat o dragoste pe care de fapt nu o au nici ei pentru ei. Eu iti doresc sa te vindeci si contribui in felul meu si tu vrei sa te vindeci dar vrei sa ma vindec si eu de control si uite asa fain, amandoi ii vrem binele celuilalt fara sa ne vedem de propria bolicica si iese ceea ce iese in orice familie dependent-codependent ... chimie adica.>>

Preluare de pe Prietenii lui Bill

RASPUNSUL LA O INTREBARE

''Stie cineva unde pot gasi mai multe info despre latura spirituala a alcoolismului? Am tot cautat si nu gasesc mare lucru. O definitie completa care sa aiba referiri si la aspectul asta. Ma intereseaza la ce anume ma refer cand spun ca sunt alcoolic, m-am intrebat asta de curand... Am facut si testul de pe site. Se pare ca nu sunt alcoolic. Cel putin azi cand l-am facut...''

Sunt Stefan , alcoolic ...
Incep prin a spune ca acesta este un raspuns pe care mi-l dau eu mie insumi la 'nedumeririle' de mai sus si nicidecum pentru cel care a pus intrebarea. De acea raspunsul e aici si nu in alta parte.

Cel care are o boala cronica, de exemplu diabet, isi spune diabetic. Eu consider ca alcoolismul este o boala si de aceea imi spun alcoolic. Ba, mai mult, repet asta de fiecare data la grup, cand ma prezint sau cand iau cuvantul. Fac asta ca sa nu uit ce sunt. Pentru ca boala este parsiva: chiar ea imi spune ca nu o am! Si daca nu uit, nu ma mai indoiesc ca sunt alcoolic, nu-mi mai pun intrebari in legatura cu asta, ceea ce ma fereste de primul pahar. Este si acesta unul din motivele pentru care merg la intalniri, pentru ca in viata de zi cu zi nu prea ma aud rostind-o cu voce tare altor persoane.

Despre latura spirituala a alcoolismului:
Am aflat de cum am ajuns in AA ca alcoolismul este o boala fizica, mentala, emotionala si spirituala. Drumul parcurs in recuperare este chiar pe acest traseu. Mai intai ne refacem fizic (paranteza: spuneam undeva ca acesta este poate unul din motivele principale ale recaderilor, mai ales in randul tinerilor, pentru ca ne creaza impresia ca se mai poate din moment ce ne simtim bine fizic; este o minciuna a mintii, chiar a bolii, pe care ne-o spunem noua insine, negam ca am avea vreo problema mentala si asta ne opreste aici - inchis paranteza), apoi ne recuperam sanatatea mentala, pe cea emotionala si mai apoi pe cea spirituala.
Daca ne gandim la drumul pe care l-am parcurs in autodistrugere, acesta este invers: ne imbolnavim mai intai spiritual (este pierderea sinelui, ne pierdem pe noi insine), mai apoi incep problemele emotionale, urmeaza distrugerea sanatatii mentale si abia la urma cea fizica. Totul este atat de subtil incat abia atunci cand suntem daramati fizic ne dam seama ca am avea o problema, insa este prea tarziu, boala este instalata, isi 'intra in drepturi' si incepe sa isi arate adevarata fata. Daca avem 'noroc', durerea ne poate scoate din negare.

Ce vreau sa spun este ca Sinele este cel pe care il pierdem primul si il recuperam ultimul.
Cand ne descoperim pe noi insine, cu ceea ce suntem cu adevarat, alcoolul inceteaza sa ne mai faca rau. Pentru ca ne detasam si ne devine indiferent.
Si poate ajungem in cele din urma acolo unde tind nevoile omului, in varful piramidei lui Maslow, acolo unde se afla realizarea de Sine.
Este un drum lung, anevoios, chiar greu uneori, pe care il putem parcurge in etape de cate 12 pasi.
Pentru ca repetitia este mama invatarii ...
... descoperirii de Sine.

                                                               Stefan

BONUSUL DE ASTAZI

.

Dragă Doamne,

Îmi pare rău de dezordinea pe care am făcut-o în viața mea. Vreau să abandonez toate lucrurile rele pe care le-am făcut și toate lucrurile rele care am fost vreodată.
...

Continuarea pe www.abstinenta.com:

RUGĂCIUNEA PASULUI TREI A DR. BOB