PASUL 4 - Azi: Carticica rosie

    PASUL PATRU :

Am facut fara tema un inventar moral amanuntit al propriei persoane. 

Scopul realizarii unui inventar moral este de a arata trasaturile vatamatoare de caracter ale personalitatii noastre alcoolice, de a le elimina din noile noastre personalitati alcoolice pe care ne propunem acum sa le dezvoltam cu ajutorul Programului Alcoolicii Anonimi ca "Mod de viata".
     Folosirea in A.A. a termenului "personalitate" se refera la dezvoltarea unor trasaturi de caracter noi, necesare recuperarii noastre din alcoolism. Acest lucru nu are nici o legatura cu magnetismul personal care provine din sanatate fizica, frumusete sau farmec. 
     Masuram personalitatea A.A. prin maturitatea A.A., ce se evidentiaza prin calitati cum ar fi: Tarie si intelegere provenite de la o Putere mai Mare decat  Noi, renuntarea la egoism, onestitatea, sinceritatea, practicarea celor Doisprezece Pasi, ganduri creative, actiune pozitiva in recunoasterea greselilor si corectarea acestora, serviciul pus in slujba celorlalti si exemplul unei vieti abstinente si fericite. 
     Inainte de a putea spera sa dezvoltam calitatile ce vor crea personalitati A.A. dezirabile, trebuie sa descoperim cauzele slabiciunii noastre fata de alcool; dorim sa stim de ce ne-am razboit cu noi insine; propunem sa revelam si sa studiem limitarile pe care alcoolismul le-a impus vietii noastre.
 
Speram sa ne depasim limitarile alcoolice, sa ne intarim vietile de necontrolat, astfel incat sa ne incercam personalitatile alcoolice, "Sa descoperim fisurile din machiajul nostru care ne-au cauzat esecul."*
     Gravitatea problemei noastre legate de bautura este adanc inradacinata; ea implica obiceiuri egocentrice, emotii, stari, atitudini si conceptii gresite dobandite de-a lungul anilor, care ne-au diminuat puterea vointei, ne-au slabit rezistenta psihica si au alimentat o actiune si gandire irationala. Acest lucru ne-a cauzat dificultati extreme mentale si psihice si  a produs neliniste si suferinta celorlalti.
 
     Eradicarea alcoolismului nu este posibila pana cand nu avem cunostinta de propriile defecte, de aceea, facem pasi hotarati inspre corectarea defectelor noastre spirituale, mentale si psihice atunci cand ne realizam fara teama propriul inventar moral; in momentul in care scuzam in mod responsabil pe un alt confrate si ne expunem cu adevarat propriile greseli.
     Incepatorul nu se poate sa nu fie impresionat de multitudinea de defecte de caracter pe care le va descoperi si pe care va dori sa le corecteze. In momentul in care urmezi acest pas avertismenul ce trebuie dat este ca Putini dintre Noi Suntem Pregatiti si Dornici sa Renuntam La Toate Defectele Noastre. Am dori sa pastram cateva dintre acestea si facand astfel vom avea probleme in viitor sub forma unei reabilitari partiale, care nu face parte din planul programului de recuperare A.A.
       Acest pas cere un inventar complet;        programul nostru nu este de acord cu jumatatile de masura sau de efort; obiectivul nostru este reabilitarea completa. Nu realizezi acest scop daca nu te angajezi in efectuarea  100% a inventarului.
Cititi paginile 63 (jos) pana la pagina 64 din cartea Alcoolicii Anonimi
     Nu putem face rapid un inventar moral al unei vieti petrecute sub imperiul bauturii si nici nu este o inregistrare ce poate fi formulata pur si simplu. Gasim in acesta complexitati multiple care cer studiu si meditatie. Inventarul trebuie sa fie onest, sincer si amanuntit. Pentru a fi eficient trebuie sa fie un inventar scris, deoarece mai tarziu va fi confruntat si se va face referire la acesta. Autoestimarea mentala este in principal un supliment al unui inventar scris. Este necesara, dar nu este suficienta in sine. 
     Experienta ne-a invatat ca acest pas ar trebui inceput imediat, dar lasat deschis pentru o referire viitoare, astfel incat in timpul procesului nostru de purificare spirituala si mentala sa putem adauga elementele noi care se vor ivi. 
     O discutie scurta asupra catorva imperfectiuni strecurate in aceasta carte este total nepotrivita pentru meditatia si timpul de care aveti nevoie pentru aplicarea acestui pas la problema dumneavoastra alcoolica.
     Referinta de la pag.64 pana la 71 inclusiv din Cartea Alcoolicii Anonimi vor dezvalui o discutie detaliata a Pasului Patru. Din aceste pagini veti afla modul in care fondatorii nostri ne-au sfatuit sa ne ducem la indeplinire descoperirile. 
     Veti descoperi ca diversele manifestari ale egocentrismului stau, fara indoiala, la baza problemei noastre si ca unele dintre aceste manifestari se prezinta sub forma de Resentiment - Necinste - Autocompatimire - Gelozie - Critica - Intoleranta - Frica - Furie.   

R E S E N T I M E N T U L 

     Resentimentul este comun tuturor alcoolicilor. Nu ne aflam niciodata in siguranta vizavi de el si, asa intangibil precum poate parea,  ne ataca in mod concret cu o forta si energie destructiva.
Resentimentul reprezinta dinamita pentru alcoolic.
     Studiind cartea Alcoolicii Anonimi ni se reaminteste ca "resentimentul este Inamicul Numarul 1". El distruge mai multi alcoolici decat orice altceva. Din acesta provin toate formele bolii spirituale, deoarece am fost nu numai bolnavi psihic si mental, am fost si tulburati spiritual. Cand maladia spirituala este invinsa, ne intarim din punct de vedere mental si fizic.
 
     "Cand avem de-a face cu resentimente le asternem pe hartie. Enumeram oamenii, institutiile si principiile care ne-au produs suparare. Ne intrebam de ce eram suparati. In cele mai multe dintre cazuri ne dam seama ca stima de sine, gandurile    noastre ascunse, legaturile (inclusiv sexul), ambitiile noastre erau ranite sau amenintate. Asa ca sufeream; eram arsi in interior."
     Intocmiti propria lista cu dusmaniile dumneavoastra; vedeti pe cine includeti in cercul dumneavoastra de ura; ganditi-va de ce ii tineti acolo. A fost viata dumneavoastra mai fericita din cauza acestui resentiment? Reprezentau acestia intr-adevar inamicii?
Fondatorii Asociatiei Alcoolicii Anonimi raspund acestei intrebari printr-o declaratie hotarata: "Este clar ca viata in care sunt incluse resentimente adanci duce numai la inutilitate si nefericire. In masura in care le permitem acestora sa se extinda, vom risipi in van orele care ar fi putut fi folosite altfel." 
     Acestia explica faptul ca resentimentul impiedica mentinerea si dezvoltarea experientei spirituale, care este singura speranta a alcoolicului si ca fara lumina acestei experiente alcoolismul revine si ne apucam din nou de baut.
 

LIPSA DE ONESTITATE 

     "Aceia care nu se reabiliteaza cu ajutorul programului nostru sunt de obicei barbati si femei care nu s-au identificat cu programul si care sunt incapabili prin structura lor sa fie onesti cu ei insisi."
     Nesinceritatea nu are nevoie de alte comentarii. Nu-si gaseste locul in programul nostru. Trebuie eradicata daca vrem sa reusim.
     Onestitatea fata de tine, de Dumnezeu si de semenii tai este piatra de temelie a podului A.A. care trece peste prapastia in care se zbate alcoolicul inspre o abstinenta fericita.
     Fara onestitate programul Alcoolicii Anonimi ar reprezenta un mod de viata plictisitor. Ar deveni negativ si ar inceta sa fie constructiv. Practicarea nesinceritatii sub orice forma ajuta la prabusirea apararii alcoolicului impotriva primei bauturi pe care o va consuma, in cele din urma, daca nu poate fi sincer cu sine insusi.
 

CRITICA 

     Critica constructiva reprezinta intr-adevar un element de cooperare care arata un interes prietenesc ce tinde sa imbunatateasca conditiile necesare realizarii cu succes a unui interes comun.
     Critica cu intentii bune, care este necesara, poate fi de cel mai mare ajutor si este incurajata datorita sinceritatii sale.
     Critica negativa nu se pune in discutie, este oaia neagra a familiei Alcoolicilor Anonimi si nu duce la o abstinenta implinita.
    Interesul Comun al Acestui Program Este Abstinenta. Dreptul la folosirea criticii se masoara prin influenta sa rea sau buna in ajutorarea unui individ sau a unui grup intreg, pentru a castiga sau a mentine ABSTINENTA. 
     Critica defaimatoare si barfa vor distruge o mare parte din efortul constructiv al programului A.A. Ele nu servesc unui scop nobil, asa ca ar trebui controlate cu toleranta si intelegere, ocolind astfel tendintele noastre inspre critica negativa. 
     Daca este necesar sa critici, rezuma-te la practicarea autocriticii.
 

AUTOTOCOMPATIMIREA 

     Autocompatimirea nu este privita in general de catre alcoolici ca pe un sentiment daunator. Ne-am complacut cu totii in diferite forme de autocompatimire, cea mai obisnuita fiind cea pe care am experimentat-o in timp ce induram torturile mahmurelii. Alte forme de autocompatimire implica resentimentul si ura cauzata de rele inchipuite sau reale, de actiuni ale lui Dumnezeu, de ghinion sau de boala.
     Autocompatimirea este adesea o revolta injusta indreptata impotriva circumstantelor create de noi, cand simtim mila pentru noi insine si cand ne asumam o atitudine negativa asupra vietii.
     Nu intelegem necesitatea eliminarii acesteia, pana cand nu vedem in aceasta emotie dovada resentimentului si pana cand nu realizam ca ne ofera o atitudine gresita fata de viata si fata de aceia cu care ne-am asociat.
     Alcoolicul trebuie sa se elibereze de toate formele de resentiment; fericirea sa in viata depinde de atitudinea sa si de ajutorarea celorlalti. El nu-si poate permite sa se autocompatimeasca datorita legaturii sale cu resentimentul si inferioritatea. Aceasta ii intarzie, de asemenea, recuperarea din alcoolism, inchizandu-i mintea la oportunitatile multiple de ajutor pentru el si ii directioneaza efortul mental spre interiorul sau, care ar trebui centrat pe actiunea de cooperare cu o Putere Superioara lui.
     Experienta ne-a invatat ca dezvoltarea maturitatii in cadrul programului A.A. este impiedicata de autocompatimire. Pe masura ce traim si invatam, castigam intelegerea asupra valorii inabusirii interesului de sine in cadrul problemelor noastre, preluand in inima noastra problemele celorlalti.
     Tratamentul pentru autocompatimire este simplu. Este la indemana noastra. Cauta pe cineva ale carui necazuri le depasesc pe ale tale si ajuta-l sa le depaseasca. Castigul va fi de doua ori mai mare si problemele tale vor disparea de la sine, pe masura ce castigi o putere noua prin ajutorul dat unui camarad aflat in suferinta pentru a-si rezolva problemele. 

GELOZIA 

     Putini barbati si femei, daca exista,   scapa de aceasta monstruozitate emotionala. Aceasta se masoara numai prin egoism si interes. Profunzimea sa consta in furie si resentiment.
     Gelozia pe starea buna a unui individ,  pe personalitatea acestuia, pe talentul lui sau pe bunurile personale poate presa mintea umana pana cand o raneste sau o distruge, asemenea unui cancer malign.
      Incepatorul care isi face timp sa analizeze gelozia gaseste in aceasta o combinatie a tuturor imperfectiunilor proprii. Sunteti sfatuiti sa va faceti o astfel de analiza si sa va acomodati astfel cu structura ei detaliata. 
     Sfasiati camuflajul astfel incat sa vedeti elementele periculoase ale constructiei sale.
     Un control amanuntit va dezvalui o paleta larga, coplesitoare de defecte morale. Ele pot apare in forma pasiva sau moderata, totusi se afla toate acolo: Autocompatimirea - Intoleranta - Nesinceritatea - Critica - Furia - Ura - Frica. Este interesant de observat, de asemenea, ca, in mod aparent, ignoranta le reuneste pe toate.
     Este bine sa evitam aceasta emotie complicata, care poate pune in pericol atat de usor sanatatea mentala a membrului si il conduce spre resentiment, ura amarnica si betie.
 

INTOLERANTA 

     Lipsa tolerantei are mult de-a face cu prima bautura careia, in anumite imprejurari, alcoolicul nu-i poate rezista. 
     Aceasta stare exista atunci cand am trait extenuarea psihica, atunci cand realitatile devin prea solicitante pentru timpul si energia noastra; atunci cand tensiunea mentala a fost puternica, cand resentimentul, acasa sau la serviciu, devine de nesuportat,  cand afacerile merg prost, cand devenim obositi din cauza excesului de activitate sau cand suntem pusi in fata altor imprejurari confuze. Simtim ca starea sufleteasca a ajuns pe punctul de a ceda; devenim intoleranti fata de acestea, asa ca ne imbatam.
     Este bine sa ne amintim greutatile pe care le-am suferit din cauza intolerantei noastre si ca unele stari vor parea de netolerat chiar si atunci cand primim ajutor de la o Putere Mai Mare decat Noi, dar ca practicarea tolerantei ne ofera echilibru A.A., ne conditioneaza caracterul si ne ajuta sa ramanem stabili din punct de vedere emotional si sa ramanem abstinentii.
     Dovada intolerantei unui membru nu este un semn bun. Arata lipsa echilibrului si indica simptome ale unei stari spirituale si mentale instabile. Atitudinea noastra de toleranta, atunci cand este cazul, reflecta intelegerea noastra si exersarea filosofiei A.A. ca "Mod de viata." 
      Alcoolicul a beneficiat din plin de toleranta oamenilor. Are multe de indreptat in aceasta privinta si ar trebui sa-si schimbe de indata pozitia, aratand consideratie acolo unde este necesar. 
     Nu credem ca toleranta in situatii nepotrivite este un lucru bun. Dumnezeu ne-a daruit inteligenta pentru a alege intre bine si rau, totusi, descoperim la fel de mult rau fiind toleranti fata de o actiune sau un gand gresit, pe cat descoperim in intoleranta fata de lucruri bune.  
     Rezerva in folosirea tolerantei este necesara, dar daca practicam programul A.A. ca pe un  "Mod de viata", ne vom intalni la jumatatea drumului cu acei oameni fata de care am fost multa vreme intoleranti.  Toleranta atat fata de noii membri, cat si fata de membrii cei vechi, care incearca in mod sincer sa traiasca conform acestui program, este esentiala pentru recuperarea noastra din alcoolism. Daca acestia incearca in mod sincer sa faca din programul A.A. un "Mod de viata", le  datoram ajutorul.
      Nu este intelept sa devii intolerant in imprejurari pe care nu le poti schimba; programul A.A. va sfatuieste sa ajungeti la o intelegere a vointei lui Dumnezeu. Imprejurarea care nu poate fi schimbata poate fi impotriva vointei lui Dumnezeu. N-ar trebui sa o priviti cu intoleranta, ci mai degraba sa va indreptati timpul si energia spre o activitate constructiva, in care sunt posibile rezultate satisfacatoare.
   "Doamne, da-ne seninatatea sa acceptam lucrurile pe care nu le putem schimba, curaj sa schimbam ceea ce putem, si intelepciunea de a le deosebi”.
 

TEAMA 

Tendinta alcoolicilor de a subestima teama ca  factorul care contribuie la evolutia alcoolismului, ii face deseori pe cei nou veniti sa o desconsidere la intoc-
mirea inventarului personal. Ei asociaza teama in mod eronat cu lasitatea si nu
vor sa aiba de a face cu ea. Cu toate astea, teama avusese o contributie esentiala la bautul lor, si constientizarea deplina a acesteia este vitala pentru recuperare.
Este un sentiment care isi are locul bine definit in viata tuturor fiintelor umane. Omul primitiv n-ar fi putut supravietui fara ea. Experienta l-a facut sa se teama de lucrurile distructive sau periculoase impotriva carora nu avea putere si atunci frica i-a furnizat energia suplimentara necesara pentru evitarea sau scaparea de acestea. 
     Atunci cand este utilizata in scopul autoconservarii, frica ne ofera precautia si rezerva necesara cerintelor de trai zilnice. Frica ne impinge sa luam masuri de siguranta si sa ne protejam familiile impotriva saraciei si bolilor. Sub impulsul acesteia castigam energia de a construi case, de a ne angaja in afaceri profitabile si de a ne asuma responsabilitatea. 
    Ca alcoolici am observat cateva dintre aceste calitati pozitive, dar le-am folosit in cea mai mare parte pe cele negative, distingandu-se o crestere mare a anxietatii, a fricii, a grijii, a nesigurantei si presimtirea ranirii sau a raului, care pare intotdeauna ca se afla chiar dupa colt. Ne era teama, practic, de tot, in special de insomnia fara bautura. De fapt, nu ne puteam inchipui o viata fara bautura. Ne temeam de pierderea sanatatii, a afectiunii familiei noastre, a capacitatii de a castiga bani, incredererii de sine, ca sa nu mai vorbim despre dominatie, mahmureala  si despre opinia publica ca despre amenintari constante pentru linistea noastra.
     Elementele negative ale fricii tin de inventarul nostru. Referinta de la pag.65 si 66 din cartea Alcoolicii Anonimi va dezvalui exemple ale fricii din vietile noastre si va sublinia un mod de clasificare. O parte a schimbarii personalitatii noastre tine de intelegerea si tratarea de catre noi a acestui sentiment.  
     Programul A.A. nu se bazeaza pe teama. Este un Mod de viata spiritual bazat pe Putere, alta decat a noastra, pe credinta intr-o Putere Superioara noua insine pentru a invinge teama si alte defecte ale personalitatilor noastre alcoolice. Am vazut membri incercand sa gaseasca drumul spre o abstinenta multumita bazandu-si incercarea pe autoeducare motivata de teama de alcool. Nu au ramas abstinenti mult timp. I-am cunoscut incercand sa se protejeze de bautura prin absenta totala din baruri si cluburi de noapte, presupunand ca vor fi prea putin tentati de acest mediu. Din experienta acestora credem ca aceasta grija anormala indica o incercare cu o jumatate de suflet a programului si, in realitate, este o dorinta nerecunoscuta de a bea din nou.
Pag.101-102 din cartea A.A. ne previne: "Credinta noastra este ca orice schema de combatere a alcoolismului care-si propune sa apere omul bolnav de tentatii este sortita esecului. Daca alcoolicul incearca sa se apere poate reusi pentru un timp, dar de obicei sfarseste printr-o explozie mai mare ca niciodata. Am incercat aceste metode. Aceste incercari de a realiza imposibilul au esuat. Astfel incat regula noastra este sa nu evitam locul in care se afla bautura daca avem un motiv legitim pentru a ne afla acolo... Du-te sau stai departe, cum crezi ca este mai bine. Dar sa fii sigur ca te afli pe un teren spiritual solid inainte de a incepe si ca motivatia ta pentru a continua este in intregime buna."
     Lucrul important este ca ne aflam pe un teren solid, dar nu trebuie sa trecem cu vederea peste faptul ca  avem un rol decisiv de jucat. Dumnezeu ne poate ajuta numai daca dorim si incercam sa ne facem bine. Realizarea faptului ca tentatia va fi prezenta intotdeauna si ca n-am reusit niciodata sa o evitam, ar trebui sa ne apropie de Dumnezeu pentru a fi ajutati. Nu stim cum si cand va sosi nevoia de a bea. Stim ca va sosi, totusi, si ca nu putem astepta pana cand se abate asupra noastra. Trebuia sa ne pregatim cu credinta in program si prin meditatie si rugaciune catre Dumnezeu.
      Pasii Unu si Doi pot fi foarte utili pentru a ne aminti de ce trebuie sa ne incredintam teama lui Dumnezeu. Nu trebuie sa uitam niciodata slabiciunea noastra fata de alcool; comportamentul nesanatos si existenta dificila pe care  o aduce. Natura respinge aceasta teorie plina de vise betive. Vise ce sunt atat de realiste incat ne umplu de o remuscare sincera si ne intaresc hotararea de a obtine abstinenta implinita. 
     Trebuie sa recunoastem ca suntem alcoolici, este bine pentru noi sa o facem. Toti membrii ar trebui sa se straduiasca pentru a cultiva o evaluare realista si sincera despre ceea ce le face alcoolul, ca pe o asigurare impotriva unei posibile reintoarceri la bautura. Acest lucru nu implica folosirea fricii ci, mai degraba, a inteligentei de a evita o alta cadere in patima alcoolului. Nu ne temem de alcool. Alcoolul poate fi in preajma noastra fara sa provoace efecte daunatoare, daca "terenul spiritual" este bun si practicam filosofia noastra timp de 24 ore. Ar trebui, totusi, sa ne temem sa il bem, la fel cum ne temem de orice alta otrava.
     Astfel ne fortificam mintile prin rugaciune si prin resursele mentale pe care ni le-a daruit Dumnezeu. Folosirea inteligenta a imaginilor mentale, bazate pe cunoasterea statutului nostru de alcoolic sunt de nepretuit pentru recuperarea noastra din alcoolism. Nu ne revoltam, in general, impotriva faptului ca nu putem consuma bautura sau ca nu putem utiliza otravuri. Abstinenta multumita va veni mai usor atunci cand vom invata sa eliminam alcoolul din randul bauturilor si sa-l asezam acolo unde ii este locul de drept pentru noi - in randul otravurilor.
     Membrii care sunt incapabili sa-si stapaneasca teama practicand programul A.A. ar trebui sa consulte un doctor sau un psihiatru care va putea, probabil, sa-I ajute. Acest ajutor si ajutorul din partea programului nostru ii intaresc, de obicei, si fac posibila abstinenta.
     Teama ce nu constituie o obsesie poate fi corectata de filosofia care se desprinde din programul nostru A.A. Frica nu este nimic altceva decat o credinta gresita in lucrurile negative din viata si lucrurile rele care poate ca ne pandesc.
     Filosofia A.A. nu se preocupa de anxietate si teama. Ca alcoolici eram instabili, la un moment dat, datorita problemelor si temerilor ce pareau imposibil de remediat. Conceptele spirituale ale acestui program le-au indepartat si le-au inlocuit cu pacea mintii. Nu mai suntem ingrijorati; am primit o gratiere spirituala. Dumnezeu imparte zilnic aceasta gratiere ca pe o recunoastere a aprecierii ajutorului sau si a ajutorului neconditionat pe care l-am acordat celorlalti.          Antidotul nostru pentru frica este credinta, nu o credinta deformata de frica, ci reabilitarea totala prin credinta in Dumnezeu, asa cum Il intelegem. Am aflat ca este o masura eficace pentru infrangerea tuturor temerilor la care este supus alcoolicul.
 

MANIA 

     Nu exista nici o situatie de-a lungul celor 12 Pasi in care mania sa aduca vreun beneficiu. Suntem condusi sa credem, totusi, ca este un fel de otrava mentala care are puterea de a produce gandire confuza si ca, sub influenta acesteia, suntem mai mult decat capabili sa reincepem, in cele din urma, sa consumam alcool.
    Mania este antagonica cu filosofia noastra. Ea nu tine cont de ratiune. Reabilitarea unui alcoolic "bate pasul pe loc" si progresul se opreste atat timp cat domina mania. Diversele grade ale maniei, incepand de la indignare pana la furie, indica diverse pericole pentru membrii care isi indreapta mintea si actiunile catre aceasta emotie puternica. 
     Citatul urmator din cartea A.A. prezice pericolul eminent pentru aceia dintre noi care ne permitem sa ne lasam provocati de amaraciune: "Daca este sa traim, trebuie sa ne eliberam de manie. Toanele proaste si tulburarile psihice nu sunt pentru noi. Or fi ele un lux dubios pentru oamenii normali, dar pentru alcoolici aceste lucruri sunt otrava." 
     O analiza simpla a acestei emotii ar trebui sa ne infranga alte tolerari . Impulsul de a rani fie un prieten, fie un dusman este tot timpul prezent in aceasta emotie. Cand atinge punctul culminant, finalul acestui impuls este de a ucide.
     Alcoolicul este un simplu om. El va fi supus tuturor impulsurilor umane si se confrunta adesea cu conditiile ce-l impresoara, dar nu trebuie sa fie ignorant in privinta naturii inselatoare a maniei sau fata de abuzul perfid pe care impulsurile acesteia il pot produce asupra recuperarii sale.
     In alcatuirea inventarelor noastre sa ne amintim de faptul ca suntem alcoolici, ca suntem bolnavi fizic, mental si spiritual; ca am fost incapabili sa ne vindecam de boala prin intermediul eforturilor proprii, dar ca mii de alcoolici inaintea noastra au realizat recuperarea, schimbandu-si personalitatile alcoolice cu personalitati abstinente si fericite, desprinse din modul de viata A.A Avand aceste lucruri in minte, cerem unei Puteri mai Mari decat Noi sa ne ajute sa alcatuim, fara teama si in mod amanuntit, propriul inventar moral, ca pe unul din pasii necesari recuperarii noastre.
 

PETELE NEGRE 

     In acest punct este preferabil sa realizam faptul ca, in ciuda efortului nostru sincer de a inventaria in mod cinstit toate "defectele din machiaj care ne-au cauzat esecul", unele nu vor fi inregistrate. De ce? Din simplul motiv ca nu reusim sa le vedem. Imaginea noastra mentala si morala a fost prea mult orbita de rationalizarea si limitarea alcoolica.
     Se sugereaza rezervarea in cadrul inventarelor noastre a unui spatiu alb pentru petele negre care vor fi completate mai tarziu. N-ar trebui sa fim ingrijorati de aceste defecte nestiute. Este totusi bine sa acceptam existenta acestora si sa lasam A.A. ca "Mod de Viata" sa ni le dezvaluie.  Apoi le vom enumera, in vederea corectarii.