despre sindromul betiei uscate

Renunțarea la alcool este doar primul pas în recuperare

Atunci când un alcoolic reușește să-și rupă dependența, poate exista mult optimism inițial cu privire la viitor. De ani de zile, viața ar fi putut fi un pic insuportabilă pentru dependenți și cei dragi, din cauza abuzului de alcool. Acum, când băutura a încetat, este rezonabil să ne așteptăm ca lucrurile să se îmbunătățească. Din păcate, însă, îndepărtarea alcoolului nu este suficientă în majoritatea cazurilor pentru a se califica drept „recuperare”. În schimb, este doar primul pas într-un proces continuu. Dacă individul nu depune mult efort în recuperarea sa, poate însemna că nu reușește să progreseze. Se blochează și viața departe de alcool nu va fi la fel de satisfăcătoare și fericită pe cât ar trebui. O astfel de persoană poate fi clasificată ca fiind beată uscat.

Sindromul băutului uscat definit

Termenul de băut uscat provine din grupurile de recuperare in 12 pasi. Este folosit pentru a-i descrie pe cei care nu mai beau alcool, dar se comportă în multe feluri ca și cum ar fi fost încă în mijlocul dependenței. Betivul uscat poate fi plin de resentimente și furie. În loc să găsească bucurie în viața lor departe de alcool, poate acționa ca și cum ar fi ispășit o pedeapsă cu închisoarea. Singura schimbare pe care această persoană a făcut-o este să nu mai bea, dar în alte privințe viața ei rămâne aceeași. Prietenii și familia se pot plânge că este aproape la fel de greu să fie în preajma unei persoane in betie uscata ca atunci când a băut. În AA, ei îl descriu ca o persoană care nu a atins alcoolul de ani de zile, dar nu a reușit încă să devină sobră.

Cauza sindromului betiei uscate

Persoanele care apelează la alcool pentru confort vor face acest lucru pentru că le este greu să se descurce viața de zi cu zi fără ea. Folosesc alcoolul ca o modalitate de a-și ignora dificultățile. Aceasta înseamnă că, în loc să învețe din provocările cu care se confruntă în viață, ei doar le ignoră. Dacă astfel de persoane reușesc să scape mai târziu de dependență, vor fi în aceeași poziție în care se aflau înainte de a începe abuzul de alcool. Cu alte cuvinte, vor reveni la aceleași condiții care i-au determinat în primul rând spre alcoolism.

Recuperarea nu înseamnă o revenire la modul în care era viața înainte de dependență. Dacă viața era nesatisfăcătoare înainte de dependență, la momentul respectiv este puțin probabil să fie satisfăcătoare acum. În schimb, recuperarea este despre a începe un nou mod de viață, care este mai bun decât orice înainte. Nimeni nu primește un permis gratuit în viață, iar viața înseamnă a face față provocărilor.

Nu ar fi posibil să se elimine toate stress-urile din viață, dar este posibil să se dezvolte noi instrumente pentru a face față acestor provocări. În recuperare, individul învață noi strategii de a face fata vietii și acest lucru le permite să ducă o viață bună fără a fi nevoie să apeleze la alcool. Desigur, o astfel de dezvoltare personală nu poate avea loc decât dacă persoana este un participant dispus și dorește să se schimbe. Betivul uscat descrie persoana care nu a reușit să depună efortul necesar în recuperarea lui. Încă se luptă să se ocupe de viață folosind vechile lui strategii deficitare de adaptare.

Critici ale sindromului beţiei uscate

Termenul de băut uscat este folosit ca peiorativ în cercurile AA pentru a descrie persoanele care nu lucrează la program. Tinde să fie spus ca o judecata și din acest motiv poate fi considerat o descriere nefolositoare. Poate fi, de asemenea, utilizat într-un mod nedrept care echivalează cu blamarea victimei. Doar pentru că o persoană se luptă în recuperare nu înseamnă neapărat că face ceva greșit. Un număr semnificativ de alcoolici au un diagnostic dublu, ceea ce înseamnă că au si o altă problemă de sănătate mintală, in afara de dependența lor. Descrierea unor astfel de oameni ca bețivi uscat este doar ignorarea problemelor lor reale și, prin urmare, dăunătoare.

Cum poate fi evitat sindromul beţiei uscate

Primul pas pentru evitarea sindromului băutului uscat este recunoașterea simptomelor. Individul trebuie să se angajeze pe deplin în recuperare și să își monitorizeze în mod regulat propriul progres. Trebuie să înțeleagă că recuperarea este un angajament pe tot parcursul vieții care necesită schimbări și eforturi continue. După câțiva ani, ritmul încetinește, dar nu ar trebui să se oprească niciodată complet. Dacă viața în recuperare nu se simte satisfăcătoare și împlinită pentru o mare parte din timp, este un semn că ceva nu este chiar in regula. Este vital ca individul să se uite atent la ceea ce nu merge bine și să remedieze situația sau să caute ajutor.

Apartenența la un grup de sprijin precum AA poate fi un avantaj, deoarece arată un angajament continuu față de recuperare. Cei care urmează programul in 12 pași pot constata că le permite să se dezvolte atât mental, cât și spiritual. 

sindrom al beției uscate