PASUL 2 - Carticica Rosie

PASUL DOI

Am ajuns la Credința că o Putere Superioară  nouă ne-ar putea  reda sănătatea mintală.

     Scopul acestui pas este de a pune în evidenţă natura bolii mentale de care am suferit din cauza alcoolismului şi să admitem credinţa că o putem învinge cu ajutorului unei Puteri mai Mari decât Noi...

     Incapacitatea mentală a alcoolicului este autoimpusă; este înrădăcinată în chiar centrul său care este alimentat de alcoolul-narcotic, faţă de care suntem neputincioşi. Cercetarea exhaustivă a cazurilor a mii de alcoolici care şi-au învins boala a dus la concluzia că puterea voinţei nu constituie un factor al tratamentului, cu exceptia cazului când voinţa individuală este supusă unei Puteri mai Mari decât a Sa.

     Aceia dintre noi care am avut o dorinţă sinceră de recuperare din boala mentală pe care alcoolismul ne-a inoculat-o am folosit cu succes această Putere. Ne referim la Ea ca la Puterea lui Dumnezeu şi O recomandăm tuturor alcoolicilor ca pe o sursă de vindecare. Ea revigorează mintea. Ea ne fortifică gândirea.

     Felul în care numeşti această Putere rămâne la latitudinea ta. Numeşte-O cum doreşti. Valoarea Ei de recuperare constă în faptul că tu crezi că Ea există, pentru că ţi-O apropii cu credinţă şi pentru că, în mod sincer, te bazezi pe Ea pentru recuperarea echilibrului tău mental. Armonia cu Dumnezeu este singura speranţă a alcoolicului; este posibilă făcându-ţi din programul A.A. un mod de viaţă. Acceptarea şi practicarea celor 12 Paşi din programul A.A. îţi va oferi un contact conştient cu Puterea Mai Mare decât  Tine; te va îndruma spre o gândire sănătoasă.

*** Înainte de citirea acestui capitol, consulta paginile 36-39 din cartea Alcoolicii Anonimi.

     Incapacitatea unui băutor necotrolat de a fi autocritic îl face adesea să piardă timpul cu discuţii inutile despre folosirea cuvântului sănătate din Pasul Doi. Este pregătit să recunoască boala sa fizică şi mentală, dar obiectează la orice întrebare privind sănătatea mentală.     Următoarea explicaţie se adresează membrilor care au aceste păreri.

     Începatorul va evita confuzia în interpretarea proprie a acestui pas dacă îl abordează cu dorinţa sinceră pentru înţelesul acceptat de progamul A.A. Amintiţi-vă că vă faceţi din programul A.A un mod de viaţă, pentru că acesta este esenţial pentru recuperarea dvs. din alcoolism. De acesta depinde sănătatea trupului şi a minţii dvs., fericirea şi securitatea căminului dvs. - însăşi viaţa dvs. Ar putea foarte bine să fie sinucidere curată dacă nu sunteţi de acord cu oricare dintre părţile programului, aşa că rezolvaţi acest lucru acceptând  cei 12 Paşi pe de-a-ntregul.     

Unii membri au ajuns în cele din urmă la adevăratul înţeles al Pasului Doi prin refrazarea lui temporară la citit „Am ajuns la credinţa că o Putere Superioară noua înşine ne-ar putea readuce la un comportament sănătos”.

     Adevărul referitor la această problemă este că marea majoritate a membrilor noştri s-au  comportat anormal doar în timpul perioadei de intoxicare. Este ceva obişnuit la toţi băutorii care „o fac lată”, însă pentru alcoolicul care scurtează intervalele dintre perioadele de intoxicare şi, în final, se afundă într-o lungă perioadă de băut, această practică devine o problemă serioasă. În general, un comportament anormal din cauza unei „beţii de-o seară" este scuzat, dar când a acesta durează săptămâni sau luni care se transformă în ani, devine un şablon fix, dirjat de creier.

   Nu putem trece peste efectul dăunător al utilizării prelungite a alcoolului asupra creierului sau peste faptul că acesta produce o stare mentală nesănătoasă care are ca efect o desconsiderare afabilă a gândirii sănătoase sau a comportamentului normal. Alcoolicul nu-şi poate controla impulsurile; îi lipseşte coordonarea mentală. Consumul continuu de alcool a dăunat creierului şi, în unele cazuri,  a dus la nebunie.  

  Diverse  grade ale rănirii creierului există la toţi alcoolicii proporţional cu rezistenţa lor psihică la otrăvirea cu alcool şi cu perioada de timp în care au consumat prea mult alcool.

     Alcoolicul care doreşte să se agaţe de iluzia că dă dovadă de echilibru mental când bea este invitat să demonstreze că are dreptate în faţa definiţiei acceptate a nebuniei.

     „O definitie simpla a nebuniei este o dezordine a comportamentului care apare atunci când impulsurile corpului nu mai găsesc în creier un centru coordonator care să condiţioneze comportamentul”.

Când apare această stare comportamentul omului devine imprevizibil şi el este nebun din punct de vedere legal.

     Comportamentului unui băutor înrăit care a devenit alcoolic este de asemenea imprevizibil şi prietenii şi rudele se îngrijorează pe masură ce alcoolismul perverteşte puterea de a raţiona, slăbeşte talentul, limitează instinctul de autoconservare, îl face iresponsabil şi îi afectează negativ comportamentul.

     Cum poate un alcoolic să ţină seama de acel impuls nebunesc care-l împinge să treacă de la Prima Beţie care l-a doborât la următoarea?

     Este un act raţional? Este obsedat? Este cumva rezultatul unei necesităţi care este comandată de o gândire iraţională? Oare implică şi gândirea?

     Oare echilibrul mental la un alcoolic presupune puterea de a accepta sau de a respinge aceasta Primă Beţie?

     Credem că da, aşa cum credem că acesta nu se poate ajuta de unul singur. Credem şi ştim din experienţă că o Putere Mai Mare decât el poate îndepărta obsesia sa, îi poate întări raţiunea şi îi poate restabili echilibrul mental şi comportamental.

     Aceia care dezaproba folosirea cuvantului echilibru mental în Pasul Doi sunt de obicei alcoolicii care au fost destul de norocosi ca să scape de aspectele mai grave ale alcoolismului. Ei motiveaza ca erau perfect normali între intervalele de acalmie.  

  Alcoolicul care nu şi-a cauzat deteriorări grave de-a lungul carierei sale de băutor probabil îşi găseşte alinare în acest lucru. Totuşi, ar trebui să privească atent la nebunia alcoolismului, pentru că mulţi dintre noi au fost, cu siguranţă, afectaţi de-a lungul diferitelor perioade de timp.

    Trebuie să-şi amintească, de asemenea, că în dezvoltarea progresiva a alcoolismului, puterea raţiunii se deteriorează încet. Acest lucru încurajează decepţia cu privire la condiţia fizică şi la sănătatea noastră mentală reală; hrăneşte un sentiment superior de falsă securitate.

     Dovada care vine în sprijinul acestui lucru se găseşte în următoarele simptome periculoase observate, în mod obisnuit, la alcoolici:  

1. Reducând Prima Beţie la maxima „De data aceasta va fi altfel".   

2. Folosirea continuă a alcoolului şi bazarea pe acesta pentru a căpăta putere fizică şi psihică, pentru a rezista responsabilităţilor zilnice.

3. Necesitatea de a bea în „dimineaţa de după".

4. Incapacitatea noastră de a fi autocritici cu privire la echilibrul comportamentului nostru dupa ani lungi de băutura - refuzul nostru de a analiza răul pe care l-am făcut celorlalţi şi nouă înşine.

5. Încrederea copilărească pe care o punem în scuzele pentru consumul de alcool şi pretextele la care ne-am gândit ca să scăpăm cu faţa curată.

6. Abandonul total pe care-l afişam când conduceam beţi - argumentul că şofăm mai bine când suntem băuti decât atunci când suntem treji şi resentimentul îndreptat împotriva acelora care credeau altceva în legătura cu această părere.

7. Starea fizică critică la care ajungem şi suferinţa continuă pe care o îndurăm din cauza neputinţei de a controla consumul de alcool.

8. Riscurile financiare pe care ni le asumăm - ruşinea, durerea şi deseori sărăcia care se abate asupra familiilor noastre.

9. Resentimentele prosteşti care ne umplu mintea - pierderea clară a responsabilităţii - retragerea noastră la nivele copilăreşti de ilaritate - credinţa eronată că putem „să bem sau să renunţăm" - risipa inutilă de bani.

10. Amneziile alcoolice.

11. Încercare de sinucidere sau gânduri despre aceasta.

  Acestea sunt câteva simptome, comune alcoolicilor, indicând îmbolnăvirea mentală. Ele justifică deducţia noastră că alcoolul, în doze mari sau mici, devine o otravă care induce un comportament imprevizibil şi limitează coordonarea mentală.

     Nu are rost să ne păcălim cu privire la soarta alcoolicului, a băutorului înrăit, dacă acesta va continua să bea. Are doar două evadări din băutura: una este nebunia, cealaltă este coma alcoolică. Scopul programului A.A. ca „mod de viaţă" este de a evita ambele variante prin stoparea alcoolismului.

     Ca alcoolici nu putem şterge comportarea noastră trecută; putem totuşi să folosim cunoştinţele legate de scăparea de nebunie şi de coma alcoolică ca pe un îndemn pentru a lua legătura cu Dumnezeu pentru a ne ajuta să ne abţinem pe viitor de la băut.

    În acest moment este privilegiul nostru să chemăm ajutorul unei Puteri Superioare noua înşine pentru a ne aduce pe calea cea bună. Admiterea aspectului alcoolic al trecutului nostru nu reprezintă baza după care va fi judecat viitorul nostru. Avem o pagina nouă în faţa noastră; suntem invitaţi să "ne completăm biletul". Abstinenţa, echilibrul mental, securitatea şi pacea minţii se află la îndemâna noastră.

     Viitorul, cu ajutorul programului A.A. ca „modul  nostru de viaţă", ne va aduce vieţi fericite, utile şi sănătoase. Ne-am învăţat lecţia; adică, faptul că pentru noi alcoolul reprezintă otrava care duce la îmbolnăvire mentală şi comportament nesănătos.

     Cu siguranţă, având aceste cunoştiinţe, nu vom mai tinde niciodată spre echilibru mental dacă  o vom lua de la capăt cu  Prima Băutură.

BEȚIA MENTALĂ

     În ciuda tuturor acestor cunoştinte, unii dintre noi continuă să fie ego-centrici. Ne ignorăm boala mentală şi dăm uitării golurile spirituale care duc la reîntoarcerea la băutură. Verificând motivul eşecului nostru descoperim că după o perioadă de timp suntem plini de resentimente, autocompătimire, frică, oboseală fizică şi mentală şi că încrederea noastră într-o Putere mai Mare decât Noi era inadecvata. N-ar trebui să uităm niciodată  că beţia fizică este precedată întotdeauna de beţia mentală, care se transformă într-un gol spiritual. Acest lucru poate fi evitat dacă observăm semnalele periculoase, care sunt evidente de-a lungul apariţiei beţiei mentale. 


Material preluat de pe Prietenii lui Bill (F., Voluntari)