Etapa a II-a a recuperării este despre a învăța să crești. Trebuie să ne abordăm imaturitatea - aspectele „King Baby”*** ale comportamentului nostru și ajungem dincolo de acele lucruri care sunt superficial gresite cu noi.
***King (sau Queen) Baby a fost inventat de Sigmund Freud în anii 1930. Vine dintr-o stare mentală în care persoana crede că lumea se învârte literalmente în jurul ei. Această afecțiune este comună la alcoolici și dependenți și, de obicei, necesită o perioadă de tratament intensiv al dependenței, apoi sprijin continuu, pentru a depăși.
King Baby Syndrome (sau regina baby) a fost scris de Tom Cunningham la Fundația Hazelden din Minnesota. El a scris pamfletul despre dependenții și alcoolicii recuperați care să explorează sindromul beției uscate. Acest termen este evident un oximoron*** care implică faptul că o persoană este beată fără a ingera alcool.
****Prin oximoron se înțelege o figură de stil care combină doi termeni contradictorii.
Dependența nu se referă la substanță, este o boală care are ca rezultat un set de simptome și comportamente pe care substanța le medicamentează.
Termenul „Majestatea Sa, Pruncul” provine din lucrarea lui Freud „Despre narcisism” (1914) conceptul descrie o atitudine înnăscută. Freud folosește povestea lui Narcis ca un sinonim pentru egomania sau fixația de sine pentru a ilustra sindromul King Baby.
Povestea: Narcis este un tânăr care își vede reflectarea într-un bazin de apă și se îndrăgostește de sine, incapabil să se desprindă, moare în cele din urmă de obsesie de sine.
Narcisismul în legătură cu dependența poate fi cauzat de deficiența de dopamină și prin urmare sentimente de privare și nemulțumire, cauzate fie de o genetică stare sau neglijență. Oricare ar fi cauza, duce la anxietate și declanșează mecanisme de apărare și trăsături de caracter defecte pentru a compensa.
În inventarul nostru de la pasul 4 din Cartea Mare am aflat despre resentimentele noastre, frici, comportament sexual și vătămări și am recunoscut cât de egocentrici, necinstiți, egoiști și înspăimântați suntem. Dar este posibil să nu fi abordat toate dependențele noastre care provoacă aceste reacții în primul rând.
Când a fost scrisă Cartea Mare, primii 100 au avut schimbări uimitoare în viața lor. Ei și-au pus viața la loc și au știut că această soluție le poate rezolva toate problemele.
Ei practicau dependența absolută de Dumnezeu, principiul dăruirii în toate domeniile vieții și au transmis acest mesaj la mii de oameni. Dar cei mai mulți dintre no, când viața devine ocupată, nu mai facem lucrurile care ne fac să creștem. Cartea Mare afirmă la Pasul 11 că trebuie să creștem mai departe. Pagina 87 din Cartea Mare afirmă „există multe cărți utile de asemenea și pot fi obținute de la unii, preot, slujitor sau rabin.” Acesta este momentul în care eu le sugerez oamenilor să înceapă să se uite la 12&12.
12&12 a apărut ca rezultat al explorării mai profunde a lui Bill a propriei creșteri spirituale și a scris despre experiența sa de la scrierea cărții Mari în 1939 până în 1953. În cadrul acestui proiect a început să abordeze dependența lui și modul în care aceasta a provocat ravagii în viața lui abstinentă.
Pentru a lucra mai profund asupra dependențelor, este imperativ ca o persoană să aibă o înțelegere fermă asupra practicii celor 12 pași, așa cum sunt subliniați în Cartea Mare și să înceapă să aibă o relație cu o Putere mai mare decât el însuși.
În scrierile lui Bill către consilierul său spiritual, părintele Ed. Dowling, vorbește despre una din regulile de aur ale Psihologiei – că atunci când oamenii nu reușesc să ne satisfacă nevoile nemaiîntâlnite devenim deprimați, iar când reușim să ne îndeplinim nevoile nesatisfăcute experimentăm adevărata fericire.
Scrisoarea lui Bill „Sobrietate emoțională – următoarea frontieră” se bazează pe învățarea de a înțelelege cauza de bază a depresiei sale – dependențele sale emoționale
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu