BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


joi, 12 octombrie 2017

Conventia de la Baia Mare

<<Gânduri de seară 
Stăteam astăzi în pat, cu o durere groaznică de picior, care mă impiedică, la propriu, să merg şi totuşi mă simt fericită. Mă întreb cum oare, atunci când ai o durere fizică, iubirea şi recunoştinţa din inimă o întrece şi o domoleşte. Cam ăsta este efectul Convenţiei de la Baia Mare, Convenţie în care s-au sărbătorit 20 de ani de la deschiderea primului grup din Baia Mare - Varvara (numele vine de la Sfânta Varvara - protectoarea minerilor, geologilor, arhitecților, artileriștilor, prizonierilor) şi 15 ani de la deschiderea celui de-al doilea grup - Zorile. Cum a fost... o să răspund în stilul lor: tare fain!!! 
Dar să o luăm cu începutul, cum după o călătorie de 13 ore, cu trenul, în gară mă aştepta o faţă zâmbitoare, care mi-a oferit, de îndata, sentimentul că sunt safe. Mulţumesc, din suflet, B., că m-ai aşteptat... deşi trenul a avut întârziere şi că am ajuns cu bine la hotel - eşti un munte de bunătate! 
Odată ajunsă la hotel, am dat de altă faţă senină, T. - Doamne, ce om minunat... o poezie de om, i-aş spune eu! Iar după ceva vreme, îl întâlnesc şi pe M.... un om pe cât de mare, (şi ma refer la înalţime) pe atâta şi inima... un suflet cum rar am întâlnit... dar voi îl ştiţi mai bine... aşa că e în van sa vi-l descriu.
Mă simţeam uşor, uşor ca acasă... nici nu era aşa greu cu astfel de gazde, pe care le felicit din tot sufletul pentru tot... Conveţia, din punctul meu de vedere, nu numai că nu a ieşit cu minusuri... dar a întrecut aşteptarile noastre, aşa cum bine a spus şi D. din Chişinău: "Această Convenţie mi-a întrecut orice aşteptare pe care am avut-o; plec cu inima plină de recunoştinţă".
Cum m-a ajutat Dumnezeu, am ajuns cu o zi înainte de startul Convenţiei, aşa că am făcut o mică incursiune până în Satu Mare... unde dragii noştri colegi aniversau un an de la înfiinţarea grupului lor. La mulţi ani, înca o dată, dragilor!! Mă bucur din suflet că mi-am revăzut sora de suflet, A. ... şi că am cunoscut mulţi oameni frumoşi, nu le mai dau nume, că se ştiu ei. Imbrăţisez cu dragoste mare, Satu-Mare!! 
A venit, apoi ziua de vineri, în care lumea venea, rând pe rând, din toate colţurile ţării... emoţii, îmbrăţişări, pupici... tot tacâmul... aşa tare iubesc revederile astea... şi protestez ca sunt atât de rare.
La ora 17:00 s-a deschis în mod oficial Convenţia Aniversară (nu vă speriaţi, nu o să descriu, în detaliu fiecare zi... doar ce m-a marcat şi impresionat pe mine). Iar începutul a fost fantastic, când un om plăpând, firav, dar cu siguranţă în voce a început să vorbească. Fără să ştiu cine este, pur şi simplu m-a fascinat... atâta bunătate şi iubire emana... apoi am aflat că era vorba de W., fondatorul AA-ului în Baia Mare. Dacă nu exista, acest om trebuia inventat.
Au urmat şedinţe frumoase şi în ziua de Sâmbătă, în care mi-am notat câteva idei: C. Suceva: "Grupul este celula AA-ului, iar cea mai bună lecţie ne-o poate da noul venit", V. din Maramureş: "Eu nu ştiam ce să fac cu mine, numai aveam speranţe... ce m-a frapat pe mine este modul în care am fost primit... Unde există atenţie pentru noul venit, trebuie să existe şi prietenie... discutând, ne facem noi mult mai buni". Ce mi-a atras atenţia în mod deosebit, a fost intervenţia prietenului nostru din Ungaria, al cărui nume nu vreau să-l scriu, că nu ştiu dacă l-am înţeles bine, un om care a venit şi, după un scurt discurs în care a vorbit de ego, ca un mare duşman al nostru... a încheiat: "Am văzut pe feţele voastre abstinenţă senină şi o să duc mai departe iubirea pe care am primit-o aici". Toate acestea le-am înţeles cu ajutorul M., din Braşov, pe care eu acum am descoperit-o... care are o voce atât de plăcută... tare mult îi mulţumesc şi pentru traducere şi pentru că există!! 
Aşa cum era şi normal, nu s-au discutat problemele legate de GSO, de Comunitate... pur şi simplu ne-am aniversat abstinenţa... a întregii Comunităţi. Dar, tot ca motiv de Sarbătoare a fost prezentat si noul Manual al Serviciilor AA, o traducere a ediţiei 2016 - 2018 a Manualului Serviciilor Mondiale. Sper să ne ajute să ne putem organiza şi să reuşim să transmitem mesajul cât mai bine şi mai curat!! Doamne ajută!!
Dar să continuam cu aniversarea, unde a urmat Cina festivă... care, chiar a fost festivă. Si mâncarea bună, fete... wow, superbe... de domni ce să mai zic... de doua ori wow... eleganţă şi stil... şi dans, mult dans!! Deci nu îmi venea să mai merg la somn... atât de frumoasă a ieşit seara!! Deci se poate, am avut încă o data confirmarea că mă pot simţi bine, că oamenii pot dansa şi ştiu... făra alcool, pot râde, pot vorbi - făra a fi penibili... deci, dragilor, există viaţă dincolo de alcool- drog.
Ca şi concluzie... în speranţa că nu a fost prea lung articolul... o Convenţie Aniversară, excelentă din toate punctele de vedere... noutatea pe care o văd eu este că de data asta au participat mulţi tineri, care au văzut că se poate şi fără alcool, care (deşi mulţi vin din centre - cum ar fi Oxigen) au înţeles că, pentru a-şi păstra abstinenţa, e nevoie de AA, de Comunitate... iar o astfel de colaborare, între spitale, centre şi AA, pur şi simplu funcţionează şi aşa putem ajuta câţi mai mulţi oameni. Tare fericită sunt, musai să o spun şi pe asta, că de la Grupul Unu Obregia, Bucuresti au fost prezenţi 5 oameni, ca să nu-l mai pun şi pe berlinezul, sătmăreanul, băimăreanul... dar de origini din Grupul Unu - Bucureşti, G., la socoteala.
Vă mulţumesc pentru această experienţă şi tare vă iubesc!!! 
PS: Era să uit de N.... căruia îi mulţumesc mult că s-a asigurat că plec, în siguranţă (data viitoare, poate aştepţi şi trenul, să fii sigur că ai scăpat de mine). N. te îmbraţişez tare... cum vă ziceam gazde perfecte.>>

E.

Preluare de pe Prietenii lui Bill



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu