LINIȘTEA DIN ÎNCĂPERI: sinele momentului si sinele memoriei (TED)

.

MESAJ:

INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE
<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recunoaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne părăseşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – libertatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.
(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)

Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>

Twelve steps to freedom. Start with one.

sâmbătă, 19 martie 2016

sinele momentului si sinele memoriei (TED)

E o confuzie între experienţă şi memorie: de fapt, o confuzie între a fi fericit în viaţă şi a fi mulţumit în viaţa proprie sau a fi mulţumit despre viaţa proprie. Sunt două concepte foarte diferite, îngrămădite amândouă în noţiunea de fericire.

Cineva a povestit o întâmplare. Zicea că ascultase o simfonie şi că muzica fusese absolut minunată. Însă la sfirşitul înregistrării, s-a auzit un scârţâit groaznic şi a adăugat, destul de afectat, că scârţâitul i-a ruinat întreaga experienţă. De fapt nu-i stricase experienţa, ci amintirea experienţei. Trăise experienţa. Trăise 20 de minute de muzică minunată. Dar au fost reduse la zero pentru că ce-i rămăsese era amintirea. Amintirea îi fusese alterată, iar amintirea era tot ce-i rămăsese.

Concluzia aici este că probabil ne percepem pe noi şi pe ceilalţi ca entităţi cu un sine dublu. Există un sine în momentul real, care rămâne în prezent, și trăiește prezentul, capabil să retraiască trecutul, dar în esenţă are doar prezentul. Pe de altă parte există sinele memoriei, şi sinele memoriei e cel care ţine socoteala şi întreţine memoria vieţii noastre. Astea două sunt entităţi foarte diferite, sinele momentului şi sinele memoriei, iar confuzia dintre ele duce la ambiguitatea legată de noţiunea de fericire.

Ceea ce defineşte o poveste sunt schimbările, momentele semnificative şi sfârşitul.

O durere lunga, dar constanta si mai putin intensa provoaca o suferinta mai mica decat o durere scurta, dar semnificativa si schimbatoare.

Avem sinele memoriei și sinele momentului, care sunt distincte. Cea mai mare diferenţă dintre ele e felul în care e procesat timpul.

Din punctul de vedere al sinelui momentan, dacă pleci în vacanţă şi a doua săptămână e la fel de bună ca prima, vacanţa de două săptămâni e de două ori mai bună decât vacanţa de o săptămână. Pentru sinele memoriei, lucrurile nu funcţionează deloc aşa. Pentru sinele memoriei, o vacanţă de două săptămâni e nesemnificativ mai bună decât o vacanţă de o săptămână deoarece nu se adaugă amintiri noi. Povestea n-a fost schimbată. Prin urmare, timpul devine variabila esenţială care distinge sinele memoriei de sinele momentului. Durata are un impact redus asupra poveștii.

Daniel Kahneman: Enigma experienţei şi a memoriei | TED

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

.

.

DESPRE MINE

sâmbătă, 19 martie 2016

sinele momentului si sinele memoriei (TED)

E o confuzie între experienţă şi memorie: de fapt, o confuzie între a fi fericit în viaţă şi a fi mulţumit în viaţa proprie sau a fi mulţumit despre viaţa proprie. Sunt două concepte foarte diferite, îngrămădite amândouă în noţiunea de fericire.

Ceea ce defineşte o poveste sunt schimbările, momentele semnificative şi sfârşitul.

O durere lunga, dar constanta si mai putin intensa provoaca o suferinta mai mica decat o durere scurta, dar semnificativa si schimbatoare.

Avem sinele memoriei și sinele momentului, care sunt distincte. Cea mai mare diferenţă dintre ele e felul în care e procesat timpul.

Daniel Kahneman: Enigma experienţei şi a memoriei | TED

Niciun comentariu:

.