Doctorul a spus, odată ce acești oameni „... pot experimenta o întreagă schimbare psihică”. Vorbește despre o schimbare de personalitate suficientă pentru a se recupera. (Anexa II - Experienta spirituala)
Dacă putem lucra aici (partea de obsesie a bolii, dacă putem face unele schimbări în personalitatea noastră, dacă putem trăi sub acest nivel de toleranță (pe barometrul emoțional), ceea ce declanșează această obsesie, dacă putem trăim aici unde nu este necesar să bem, nu vom ajunge niciodată în acest punct unde este necesar să bem. Nu vom declanșa niciodată obsesia. Nu vom lua niciodată primul pahar. Nu vom declanșa niciodată pofta în corp.
Despre asta...vorbim: a crede că o Putere mai mare decât noi înșine, prin aplicarea acestor Pași, o experiență spirituală produce o schimbare de personalitate suficientă, suficient de bună, pentru a ne recupera din alcoolism. Dar bazat pe: care este problema? Primul Pas este fundamentul tuturor celorlalte lucrări.
Cartea noastră ne arată
natura exactă a problemei noastre.
…
„Senzația este atât de evazivă încât, deși admit că este dăunătoare, ei nu pot, după un timp, să diferențieze adevărul de fals”.
Chiar dacă, din când în când, am putut vedea ce îmi face alcoolul, ziceam, omule, trebuie să renunț la nenorocirea asta, mă omoară, în două ore mintea mea avea să creadă ceva diferit. Mintea mea ar spune că nu a fost alcoolul. Erau oamenii aceia din acel bar. Sau renunță să mai încerci să bei vodcă și întoarce-te la vin și vei fi bine. Sau renunță la acel vinși bea bere.
Sunt al naibii de sigur că sunt alergic la el. Nu putem diferenția adevăratul de fals.
Asta trebuie să facem - dacă vrem să-l ajutăm pe alcoolicul practicant - asta trebuie să realizăm, că persoana care bea nu poate diferenția adevărul de fals.
Ei vin în ușa unei întâlniri AA. Le spunem, în înțelepciunea noastră, tot ce știm, și se întorc direct și se îmbată din nou. Noi spunem, ce naiba se întâmplă cu ei. Ceea ce se întâmplă cu ei este că nu pot diferenția adevărul de fals. Ei cred că pot bea. De aceea beau alcoolicii, pentru că ei cred că pot. Dacă nu aș crede că pot bea, nu aș bea. Dacă aș putea vedea adevărul și să știu că de fiecare dată când beau, mă duc la închisoare, nu aș bea. Mintea mea trebuie să creadă o minciună, ca să beau. Dacă crezi o minciună, înseamnă că nu poți diferenția adevăratul de fals.
„Pentru ei, viața lor alcoolică pare singura normală”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu