Big Book comentat - Pasul 5

  PASUL 5

În acțiune. 

Sunt sigur că probabil motivul pentru care au numit asta în acțiune este pentru că acum vom începe să ajungem la restul rasei umane. 

Până acum am lucrat cu Dumnezeu și am lucrat cu noi înșine. În Unu, Doi și Trei, ne-am înțeles cu Dumnezeu. Ne-am recunoscut neputința. (Pasul unu) Am admis nevoia de putere. (Pasul doi) Am luat decizia să lăsăm acea Putere să ne gestioneze viețile. (Pasul trei) Avem de-a face cu Dumnezeu atunci. Avem suficientă îndepărtare a sinelui prin Unu, Doi și Trei, încât să putem face Pasul Patru și avem de-a face cu noi înșine în Pasul Patru.

Acum vom începe să ajungem la restul rasei umane. Majoritatea dintre noi ne-am retras complet de la Dumnezeu. Majoritatea ne-am retras complet de restul rasei umane și trăim în propriile noastre capete. Dacă ești un alcoolic practicant, ăsta e un loc destul de bolnav de locuit. Suntem oamenii care pot sta într-o cameră plină de alți oameni și totuși pot fi singuri. Pentru ca noi să fim ființe umane OK, trebuie să facem dreptate în toate cele trei dimensiuni ale vieții.

În carte s-a vorbit deja despre faptul că suntem spirituali; suntem mentali; iar noi suntem și fizici. (p. 64, alin. 4 - Când boala spirituală este învinsă, ne îndreptăm mental și fizic) Fizicul nu are de a face doar cu corpurile noastre. Fizicul se ocupă de relația noastră cu tot ceea ce în lume este un lucru material, alți oameni, etc. Dacă reușim să facem bine în toate cele trei domenii, vom fi în formă bună. Acum începem să ne întindem spre acea a treia zonă. Începem să luăm contact cu restul rasei umane. Probabil de aceea acest capitol se numește În acțiune.

 „Odată terminat inventarul personal, ce facem cu rezultatele obţinute? Până aici, am încercat să adoptăm o atitudine nouă, să construim o relaţie nouă cu Creatorul şi să descoperim obstacolele întâlnite pe drumul vieţii. Ne-am recunoscut câteva defecte; am aflat, în linii generale, cu ce probleme ne confruntăm; am pus degetul pe punctele slabe ale personalităţii noastre.

Un mod dur.

 

 „...am pus degetul pe punctele slabe ale personalităţii noastre. Acum suntem pregătiţi să ne debarasăm de ele. Pentru aceasta, se cere un gen de acţiune în urma căreia vom şti că ne-am recunoscut natura exactă a defectelor personale în faţa lui Dumnezeu, a propriei conştiinţe şi a unei alte fiinţe umane. Aceasta ne duce la Pasul 5 din  din programul de recuperare menționat în capitolul precedent.'

Aici trebuie să ne oprim și să privim din nou cuvintele. În Pasul însuși se spune, am admis lui Dumnezeu, noi înșine și unei alte ființe umane natura exactă a deficiențelor noastre sau natura exactă a noastră - care este cuvântul? Defecte. Nu, nu scrie defecte. 

Acum am înțeles, natura exactă a greșelilor noastre. Natura exactă a greșelilor noastre. Dar dacă vei observa în narațiunea Pasului, el a spus natura exactă a defectelor noastre.

Oamenii îl întrebau pe Bill despre asta. Ei spuneau, Bill, în Pasul 5, de ce ai spus greșeli, dar în narațiunea din carte, ai spus natura defectului? Au spus de ce ai vorbit la Pasul... Șase despre defecte, iar la Pasul Șapte vorbește despre neajunsuri? Au zis, Bill, care este diferența între aceste lucruri? Care este diferența între greșit, defect, neajuns?

Acum, am avut norocul să ne întâlnim și să vorbim cu două doamne care au lucrat cu Bill un an de zile”, a lucrat cu el și pentru el de ani de zile. Au spus că au auzit oameni care i-au adresat lui Bill această întrebare de nenumărate ori. Se spune că Bill răspundea zâmbind, ei bine, când am urmat cursuri de engleză la facultate, m-au învățat să nu folosesc niciodată aceleași cuvinte în propoziții consecutive iar și iar pentru că asta arată ignoranța ta. Că toți scriitorii refuză să se repete și merg să găsească cuvinte diferite care înseamnă același lucru.

El a spus, nu este nicio diferență între termeni, nu contează cum numiți aceste lucruri. Fie că le numiți o greșeală, un defect, un neajuns, o vină, o greșeală, o trăsătură de personalitate, nu contează cum le numiți. (Vezi cele șapte păcate capitale din „Doisprezece și Doisprezece”, p. 48) El a spus, acestea sunt lucrurile pe care le-am găsit în inventarul nostru, lucrat care ne provoacă dificultăți. El a spus, acestea sunt lucrurile despre care vom vorbi unei alte ființe umane. Acestea sunt lucrurile pe care vom deveni pregătiți pentru ca Dumnezeu să le îndepărteze. Acestea sunt lucrurile pe care îi vom cere lui Dumnezeu să le ia. Orice le-ai numi nu are rost.

Având în vedere asta, haideți să vedem ce ne face Bill. În următoarele câteva pagini, îl vom vedea cum folosește acești termeni în mod interschimbabil, fără nicio atenție unde îi pune. 

 A spus în Cinci (în narațiune), defecte, unde în Pas a spus greșeli.

El a mai spus:

 „Acest lucru este probabil dificil – în special să discutăm despre defectele noastre cu o altă persoană”.

A folosit din nou defecte.

 „Credem că ne-am descurcat destul de bine în admiterea acestor lucruri în fața noastră. Există îndoieli cu privire la asta. În practică reală, de obicei ni se pare insuficientă o autoevaluare solitară. Mulți dintre noi au considerat că este necesar să mergem mult mai departe. Vom fi mai împăcați să discutăm despre noi înșine cu o altă persoană când vedem motive întemeiate pentru care ar trebui să facem acest lucru. Cel mai bun motiv mai întâi: dacă omitem acest pas vital, s-ar putea să nu depășim băutura.

Acesta este un motiv atât de bun pe cât mă pot gândi. Dar apoi ne spune de ce este adevărat. El a spus:

 „Din când în când, noii veniți au încercat să păstreze pentru ei înșiși anumite fapte despre viața lor. În încercarea de a evita această experiență umilitoare, au apelat la metode mai ușoare. Aproape invariabil s-au îmbătat. După ce a perseverat cu restul programului, s-au întrebat de ce au căzut. Credem că motivul este că nu și-au terminat niciodată curățenia. Au luat inventarul în regulă, dar s-au agățat de unele dintre cele mai proaste articole din stoc. Ei credeau doar că și-au pierdut egoismul și frica: doar ei credeau că s-au smerit. Dar ei nu învățaseră suficient despre smerenie, fără teamă și onestitate, în sensul în care o găsim necesar, până când au spus altcuiva toată povestea vieții lor.'

Cred că acea afirmație, toată povestea lor de viață, este ceea ce ne derutează la Pasul Patru. Nu știam cum să facem Patru, așa că am văzut această afirmație și am presupus atunci că trebuie să scriem întreaga noastră poveste de viață pe hârtie. Dar dacă am făcut inventarul caum spune cartea, ne-am împărtășit toată povestea vieții în cele trei zone cu handicap grav.

Am putut vedea când ne-am uitat la resentimente, stocate în capul nostru astăzi, acestea nu s-au întâmplat doar de astăzi. Au apărut de-a lungul întregii noastre vieți. Niste resentimentele au venit de la ceea ce s-a întâmplat săptămâna trecută, unele anul trecut, altele acum zece ani, altele douăzeci, treizeci și patruzeci de ani în urmă, in functie de cati ani avem. Dacă ne-am împărtășit stocul cu privire la frici, ceea ce este astăzi în rafturile noastre în mintea noastră, găsim același lucru. Temerile noastre s-au dezvoltat de-a lungul întregii noastre vieți. Unii dintre ele merg până la prima copilărie. Dacă ne-am împărtășit răul pe care le facem altor oameni, acelea care sunt astăzi în capul nostru, constatăm că ele nu s-au întâmplat doar astăzi. Că multe dintre aceste răutăți pe care le facem altor oameni se extind clar de-a lungul vieții noastre. Daunele făcute de mine s-au dus întotdeauna cu mult înapoi.

Deci, în acele zone, mi-am împărtășit toată povestea vieții mele. Nu avem deloc ceartă cu această afirmație. Mai târziu, vom avea alți pași care ne vor ajuta să privim mai multe lucruri. Dar chiar acum ne-am împărtășit povestea vieții noastre în aceste trei zone brute de bază-. Am vorbit despre capacitatea de a folosi resentimentele pentru a justifica ceea ce am făcut, de a ne scuza, de a transfera vina altor oameni și să ne facem puri ca zăpada albă. Bill vorbește despre asta puțin aici, despre unul dintre motivele pentru care avem nevoie să facem pasul cinci. El a spus:

 „Mai mult decât majoritatea oamenilor, alcoolicul duce o viață dublă. El este foarte mult actorul. Lumii exterioare prezintă personajul lui scenic. Acesta este cel pe care îi place să-l vadă semenii lui. Vrea să se bucure de o anumită reputație, dar știe în inima lui că nu o merita.'

 „Mai mult decât majoritatea oamenilor, alcoolicul duce o viață dublă. El este un foarte mare actor. Lumii exterioare prezintă personajul lui scenic. Acesta este cel pe care îi place să-l vadă semenii lui. Vrea să se bucure de o anumită reputație, dar știe în inima lui că nu o merita.'

Chiar cred că suntem cei mai mari actori ai lumii. Ar trebui să ni se plătească bani pentru ceea ce facem. 😂Trebuie să mergem la muncă, iar dimineața abia ne puteam ridica din pat. Probabil că am dormit o oră sau două. Suntem zguduiți de tremurături. În cele din urmă ne-am clătinat în baie și am reușit să ne bărbierim fără să ne tăiem gâtul. Avem o ceașcă de cafea jos. Mergem la muncă și chiar suntem mai bolnavi decât oamenii care zac în spital. Ne întâlnim cu șeful la serviciu când venim prima dată și el ne spune: salut, John, ce mai faci în această dimineaţă? Băiete, ne luminăm și zâmbim și spunem, grozav, grozav, ne umflăm pieptul, și la naiba, suntem aproape morți înăuntru. Suntem cei mai mari actori ai lumii. Nu i-am lăsat niciodată pe oameni să se uite în interiorul nostru și nu vrem să ne uităm acolo, în noi insine.

Inconsistenţa acestui personaj devine şi mai pronunţată prin ce face el când bea. îndată ce se trezeşte din beţie, se revoltă la gândul unor episoade din care nu mai ţine minte prea multe, dar care îl hăituiesc, ca un coşmar. Tremură de groază că l-a văzut cineva, împinge din răsputeri acele amintiri la fundul sacului memoriei şi speră că ele nu vor apărea niciodată Ia lumina zilei. Este tensionat şi se teme tot timpul, ceea ce constituie un permanent motiv pentru băut.

Psihologii par să fie de acord cu noi când spunem că am cheltuit sume imense pentru examene medicale, dar fără să le dăm medicilor prea multe şanse de a ne ajuta. Rareori le-am spus întregul adevăr, rareori le-am urmat sfaturile.

Rareori le-am spus întregul adevăr, rareori le-am urmat sfaturile. Nedorind să fim oneşti cu aceşti oameni înţelegători, nu puteam fi oneşti cu nimeni altcineva. 

Nu este de mirare de ce atâţia medici au aşa o părere proastă despre alcoolici şi atât de mari îndoieli cu privire la şansele lor de însănătoşire!

Știi, nu are sens, dar vom merge să plătim unui psihiatru șaptezeci și cinci de dolari pe oră să ne întindă pe canapeaua lui și îi spunem minciuni tot timpul când stăm întinși acolo. 😂 Nu am fost niciodată sinceri cu altcineva. Nu am fost niciodată sinceri cu noi insine. Dacă nu am avea capacitatea de a ne scuza, dacă nu am avea capacitatea de a împinge aceste lucruri în interiorul nostru și să le ignorăm și să transferăm vina altor oameni, nu cred că am putea trăi cu noi înșine. Am folosit înșelarea, minciuna și manipularea altor persoane. Lucrul pe care îl facem cel mai bine este să ne înșelăm, să ne mințim și să ne manipulăm. De ce m-as gandi brusc, în Pasul Patru că voi fi sută la sută sincer cu mine. Nu am cum să pot face asta. Am exersat asta în program și am rămas treaz timp de șaptesprezece ani. Când vine ceva în viața mea, prima mea înclinație astăzi este să spun o minciună 😂 Să mă scuz, să-l transfer altcuiva, asta este în natura mea. Acesta este genul de persoană care sunt.

Unul dintre scopurile pasului cinci este să mă ajute să fiu sincer cu mine. O să fac acest inventar. Mă duc la un alt om fiind cineva care cunoaște natura umană și care știe ce încerc să fac. Acea ființă umană, privind acest lucru din exterior, mă poate ajuta să fiu sincer cu mine. De exemplu, el se va uita la aceste defecte de caracter. El va spune, nu cred că asta a fost cauza pentru neconsiderarea unei alte ființe umane. El va spune, cred că asta a fost cauzat de simpla necinste. Sau se va uita la acele coloane despre sine. El va spune: Acest lucru nu a fost cauzat de instinctul sexual. Acesta a fost cauzat de dorinta de a-ti construi propriul ego, de stima de sine. El mă ajută să-mi găsesc defectele de caracter. Este imposibil pentru mine să fiu sincer cu mine. Acum, desigur, mărturisirea este bună pentru suflet. Desigur, împărtășirea acestor lucruri cu o altă persoană ne face să ne simțim mai bine. Dar nu acesta este adevăratul motiv pentru pasul 5. Adevăratul motiv este să aflu tot ce pot despre mine în ceea ce trebuie să fiu schimbat în viața mea, astfel încât să pot trăi fericit, liniștit și senin în viitor. Scopul pasului cinci este să îmbunătățiți pasul patru, pentru a găsi natura exactă a greșelii. Ne-am pus pe hârtie handicapurile noastre mai groaznice, așa cum vedem noi. Scopul de la Pasul cinci este să perfecționezi cu adevărat - nu atât de mult încât această persoană să se uite prea mult sau să vorbească atât de mult despre primele două coloane, despre ceea ce ați făcut sau cauza. El va încerca să vă ajute să corectați și să evaluați și să îmbunătățiți a treia coloană și a patra coloană, pentru a ajunge la natura exactă a greșelii. 

Cartea ne ajuta să alegem persoana: 

 „alege pe cineva cu care să faci Pasul Cinci.  

Avem nevoie de o persoană informată. Această carte a fost... publicată în 1939 - dacă privesc înapoi - este neschimbată. Cartea a fost scrisă să fie o carte completă pentru noul alcoolic care a primit cartea. Nu a putut merge la sponsorul său. Când primul tip din Arizona a primit cartea, nu scria să meargă la sponsorul lui. Nu erau sponsori atunci. Trebuia să-i ofere o modalitate de a alege la cine merge să vorbească. Despre aceasta este pagina. Cartea i-a spus cum să găsească un mod de a face pasul cinci. Astăzi nu avem această problemă. Sunt mulți oameni, oameni cunoscători, care au trecut prin program. Suntem foarte norocoși. Trăim într-o perioadă în care avem informațiile și oamenii valoroși la care să mergem pentru Pasul Cinci. Dar iată ce spune el. Putem vedea ce au avut de făcut în 1939.

Natural şi pe bună dreptate, ne gândim bine de tot înainte de a alege persoana sau persoanele la care vom apela, în vederea acestui pas intim şi confidenţial. Cei care aparţinem unei biserici instituţionalizate, în cadrul căreia se solicită spovedania, trebuie -si, desigur, vrem - să apelăm la cel mai în măsură să ne primească mărturisirile. 

Asta are grijă de acel grup anume. Cred că asta ar putea fi valabil și astăzi. Dacă se întâmplă să aparţineţi unei anumite religii care necesită asta, nu este nimic în neregulă cu asta.  „Deşi A.A.-ul nu are nici o legătură cu religiile, ar fi totuşi bine să ne confesăm unui slujitor al bisericii. Adesea am descoperit că un asemenea om ne înţelege cel mai bine problema. Desigur, se poate întâmpla să dăm peste unii care nu-i înţeleg pe alcoolici.

Acești oameni din religie, sunt oamenii care au)de-a face cu natura umană.

Dacă nu putem sau nu dorim să apelăm la un preot, căutăm printre prietenii noştri un om discret şi înţelegător,

Putem vedea... unele dintre dificultățile oamenilor din vechile timpuri. Vă puteți imagina că mergeți la muncă și vă duceți la unul din prieteni și faceți inventarul? E destul de greu, nu-i așa? El spune că dacă nu poți face asta:

 „Poate că medicul sau psihologul nostru va fi persoana respectivă”.

Acum cred că chiar a rămas fără oameni. 😂Se înrăutățește pe măsură ce mergem mai departe. 😂

 „Poate fi unul din familia ta...”

Vezi! 😂Le-a fost foarte greu în acele zile.

 „...dar nu putem dezvălui soţiilor noastre sau părinţilor noştri nimic care să-i rănească sau să-i facă nefericiţi”.

Cartea incerca să fie completă pentru acei oameni în acele zile. Trebuia să le dea tot ce aveau nevoie și asta a făcut aici.

Mergem mai departe.

„Când decidem cine ne va auzi povestea, nu pierdem timpul. Avem un inventar scris și suntem pregătiți pentru o discuție lungă.

Avem inventarul nostru așa cum îl vedem.

 „Explicăm confesorului nostru ce avem de gând să facem şi de ce este necesar. Trebuie să-l ajutăm să înţeleagă faptul că, pentru noi, este o chestiune de viaţă şi de moarte.  Majoritatea dintre cei abordaţi în acest mod vor fi mai mult decât bucuroşi să ne ajute şi se vor simţi onoraţi de încrederea acordată.

„Lăsăm orgoliul la o parte şi povestim totul, aducând la lumină fiecare colţişor întunecat al trecutului”.

Iată... rezultatele pe care le obținem la Pasul Cinci. Observați că ne va spune de ce trebuie să facem Pasul. Apoi ne va spune cum să îl facem. Apoi ne spune după fiecare Pas, ce primim de la fiecare Pas. Am observat asta la trei și la patru și acum la cinci. Spune:

 „Odată ce am făcut acest pas, fără să reținem nimic, suntem încântați. Putem privi lumea în ochi. Ne putem simţi în largul nostru şi cu pace în suflet, chiar şi atunci când suntem singuri.Fricile se risipesc.. Începem să simțim apropierea Creatorului nostru. Chiar dacă avem deja anumite convingeri spirituale, acum începem să trăim o experienţă spirituală. .'

Dacă ne uităm la rezultatele pasului cinci și le comparăm cu pasul trei și pasul patru și, desigur, neobținând nimic din Unu și Doi, obținem mai multe rezultate din Pasul Cinci decât orice Pas până în acest moment, pentru că este În Acțiune. Știți, Unu, Doi, Trei, Patru, acestea sunt lucruri pe care le facem în noi înșine, în propriile noastre minți. Dar acum, pentru prima dată, acesta este primul pas de acțiune și ne oferă primele rezultate grozave. Se spune că noi aveam credințe. Am ajuns să credem în pasul doi. Dar acum, după Pasul Cinci, începem experiența spirituală. Experiența spirituală nu începe după ce am luat decizia în Pasul Trei, ci după ce trecem la pasul cinci. (deși, ne amintim, după ce făcut pasul trei, „este doar un început ... totuși ...un efect, uneori foarte mare, s-a simțit imediat.)

Sentimentul că problema băutului a dispărut se manifestă adesea cu putere. Ne simţim ca şi cum am păşi pe Marele Drum, mână-n mână cu Spiritul Universului.

După ce am parcurs acești primi cinci Pași, este singurul loc din carte în care îți dă o mică pauză, unde ne putem odihni. Dacă faci cei cinci pași, chiar ai nevoie de puțină odihnă.

 „Întoarcându-ne acasă găsim un loc în care să fim liniștiți o oră...” 

N-a spus douăzeci și opt de zile. A spus o ora. 😂O oră. Dacă mergi pe autostradă și te oprești într-o parcare, nu intri acolo să lenevești timp de douăzeci și opt de zile. Ești acolo doar câteva minute, apoi mergi iar pe drum, același lucru aici. 

 „...revizuind cu atenție ceea ce am făcut. Îi mulțumim lui Dumnezeu din adâncul inimii noastre că Îl cunoaștem mai bine.'

Nu spune că îl cunoaștem pe Dumnezeu, dar îl cunoaștem mai bine decât atunci când am început.

 „Luăm această carte de pe etajeră şi o deschidem la pagina care conţine cei Doisprezece Paşi. Citim cu atenţie primele cinci sugestii şi ne întrebăm dacă nu am omis ceva - şi aceasta, pentru că ne aflăm în procesul construirii unui arc de triumf pe sub care vom păşi, în cele din urmă, către libertate. Este construcţia destul de solidă în acest moment? Este fiecare cărămidă la locul ei? Oare n-am trişat cumva la conţinutul cimentului fundaţiei? Am încercat cumva să facem mortar fără nisip?

Din nou vedem imaginea pe care Bill ne-o desenează. Amintiți-vă că a spus că bunăvoința a fost fundamentul acestei structuri. (pag. 12, alin. 5) Apoi a spus mai târziu că Pasul doi a fost piatra de temelie. (p. 47, par. 2) ... El spune că Pasul Trei (p. 62, par. 4) „...a fost cheia de boltă a unui nou și triumfător arc prin care am trecut la libertate”. Așa că acum mai punem două pietre. Punem pasul patru și pasul cinci. El desenează această imagine a personalității în schimbare (p. 569, par. 1) care a avut loc, deoarece construim acest lucru împreună. El pune în paralel arcul cu schimbarea personalității pe care o construim. Putem vedea cum se ridică acum. Îl putem revizui în acest moment. El a spus că dacă aceste lucruri sunt corect la locul lor, atunci putem privi catre pasul șase și pasul șapte. 

Big Book comentat - Pasii 8 si 9

  

PAȘII 8 și 9

Cea mai mare parte a muncii noastre este făcută acum. 

La mijlocul paginii șaptezeci și șase scrie:

(p. 76, par. 3) „Acum avem nevoie de mai multe acțiuni fără de care descoperim că „Credința fără fapte este moartă”. 

Să ne uităm la pașii opt și nouă.

Avem o listă cu toate persoanele pe care le-am rănit și cărora suntem dispuși să le facem reparații. Am făcut-o când am făcut inventarul. Ne-am supus unei autoevaluări drastice. Acum mergem la semeni și reparăm daunele făcute în trecut. Încercăm să măturăm resturile care s-au acumulat din efortul nostru de a trăi din propria voință și de a conduce spectacolul noi înșine. Daca nu avem bunăvointa să facem asta, cerem până vine. Amintiți-vă că s-a convenit la început că vom face orice pentru victoria asupra alcoolului. Și din nou cartea recunoaște că sinele nu se poate depăși pe sine. Recunoaște că nu vrem să facem reparații. Este foarte, foarte greu pentru orice ființă umană de făcut, mai ales pentru noi alcoolici-. 

(p. 76, par. 3) „Dacă nu avem bunăvoința să facem asta, cerem până vine”. 

Am vorbit înainte, despre cele trei dimensiuni ale vieții. Suntem în proces de a ne face bine în toate cele trei domenii, a trăi pentru a deveni, din nou, ființe umane utile, bine rotunjite, întregi. În timpul băutării și poate cu mult înainte de a începe vreodată să bem, ne-am retras din Spirit și a început să opereze sinele. Pe măsură ce ne-am retras de la Spirit și am început să acționăm din voință proprie, am început să avem tot felul de probleme cu oamenii, locurile și lucrurile. Operând cu sinele, am experimentat tot felul de frici. Nu ne-am putut înțelege cu oamenii. Am început să bem acel vechi whisky. Acel vechi whisky ne-a dat curaj și tot ce aveam nevoie pentru a putea funcționa. Pe măsură ce am început să bem acel whisky, am început să avem tot mai multe probleme cu oamenii.

Am început să ne îmbolnăvim din ce în ce mai mult în minte. Și, în sfârșit, ne-am încurcat cu toții în toate cele trei domenii ale vieții. Acum dacă ai merge la oamenii profesioniști, ar spune: bine, pentru a-ți îndrepta viața, hai mai întâi să-ți îndreptăm viața în acest cerc exterior . 

Diagrama „Cele trei dimensiuni ale vieții” „Pașii de la 1 la 9”. 

Arată ca o țintă. În centru (roşu), „Spiritual” „1-2-3”. În primul cerc (cel alb), „Mental” „4-5-6-7”. În cercul exterior (cel roşu) „Fizic-Social” „8-9.’.)

 Îți vom îndrepta viața aici cu ceilalți oameni, și cu soția ta și cu toate lucrurile din lumea materială și, atunci nu va trebui să bei.

Doamne, am încercat asta ani de zile și nu a funcționat. Aș rezolva lucrurile cu soția mea și următorul lucru pe care știam că se va întâmpla ar fi să-mi pierd slujba. Aș îndrepta lucrurile cu serviciul meu și apoi aș afla că mașina mea a dispărut. Aș îndrepta lucrurile cu mașina mea, apoi aș afla că soția mea m-a părăsit. 😂 Și nu am reușit niciodată să înțeleg asta.

...

Acum, vin la A.A. și ei spun să uităm de tot acest dans. Ei spun, să ne îndreptăm din interior spre exterior. Ei spun, să uităm de cercul exterior și să ne îndreptăm mai întâi cu Dumnezeu. Ei spun, dacă vei îndrepta spiritualul, atunci mentalul și fizicul vor deveni automat în regulă. (p. 64, par. 4) Așa că au spus să faceți pașii unu, doi și trei.

Am făcut pasii 1,2,3 și, Doamne, m-am înțeles cu Dumnezeu. Și asta chiar facem. Ne recunoaștem neputința. Vom vedea nevoia unei Puteri mai mari decât noi. Luăm decizia de a ne întoarce voința și viața înspre și în direcția acelei Puteri.

Suntem corecți cu Dumnezeu. Dezvoltăm relația potrivită. El este Directorul. Vom fi adepții pentru o schimbare. Asta e ceea ce facem în Unu, Doi și Trei, ne înțelegem corect cu Spiritul. Când facem asta, în interior, începem să ne îndreptăm. Și acum că suntem corecți cu Dumnezeu, că ne-a îndepărtat suficient de sine încât să începem să ne uităm la noi înșine.

Așa că facem pașii patru, cinci, șase și șapte și ajungem direct în mintea noastră. Începem să vedem ce ne face rău. Începem să vedem ce trebuie să ne schimbăm. Începem să lucrăm în acea zonă și începem să schimbăm acele lucruri. Gândirea noastră începe să se îndrepte. Sunt corect în primele două dimensiuni.

Deja ma simt destul de bine. Dar acum, dacă vreau să mă simt complet bine, trebuie să fac altceva pentru a scăpa de rușine, frică, vinovăție și remuşcări asociate cu acele lucruri pe care le-am făcut în trecut. Întotdeauna am știut că modul în care facem asta este să facem o restituire / reparații de aceeași măsură.

Pentru a găsi pe cine am rănit și apoi pentru a repara acele lucruri pe care le-am făcut în trecut. În timp ce facem asta, frica asociată cu ea începe să dispară. Vina asociată, remuşcările asociate cu ea încep să dispară.

Știți că cartea noastră este completă. Pașii noștri sunt finalizați. Cartea îmi spune că acesta este un design pentru viață. (p. 15, alin. 2; p. 28, alin. 2; p.81, alin. 3) Sobrietatea chiar nu are nimic de-a face cu asta. Acesta este un design pentru viață care funcționează cu adevărat. Acum, dacă pot să mă îndrept prin Opt și Nouă, cu lumea și oamenii în ea, atunci voi fi din nou o ființă umană completă, întreagă. Voi fi corect în toate cele trei dimensiuni ale vieții. Mulțumim lui Dumnezeu pentru pașii opt și nouă.

…

Am lista mea. Am făcut acea listă când mi-am făcut inventarul. Dacă am câteva nume, și probabil că voi avea până acum, așa m-am gândit să merg înainte și să le adaug pe listă și să le tratez exact așa cum am făcut la pasul patru. Acum că avem lista, următoarea treabă este să deveniți dispuși să faceți reparatii la cei din listă. Este foarte dificil pentru noi, pentru că pe unii dintre acești oameni de pe acea listă îi urâm. Unii dintre ei ne-au făcut lucruri rele. la unii dintre ei, poate, nu vrem să mergem să facem reparații. Cartea spune dacă nu vrei să faci reparații, îi cereți lui Dumnezeu bunăvoința de a fi dispus să faci asta până când în cele din urmă vei deveni dispus să faci acele amendamente. Nu cred că trebuie să aștept până când devin dispus sută la sută la pasul opt să încep să lucrez la pasul nouă. Pentru că pentru unii dintre acei oameni din Opt aș vrea să îndrept lucrurile cu ei chiar în acest moment. Chiar îmi iubeam copiii. Vreau sa fac reparații cât de repede pot. Chiar îmi iubeam mama și tatăl. Vreau să îndrept lucrurile cu ei cât de curând pot. Așa că nu are sens să aștept să fiu dispus să fac reparații la toți. Fac asta până încep să mă descurc. Am constatat că, pe măsură ce am început să mă descurc, am devenit mai dispus să mă descurc. În cele din urmă, am devenit dispus să mă descurc cu toți cei de pe acea listă, chiar și cu nenorociții pe care chiar i-am urât. 

Pasul nouă îmi va spune când să mă descurc. Pasul nouă îmi va spune ce fel de corecturi să fac. Pasul nouă îmi spune, ne-am reparat greșelile direct unor astfel de oameni. Probabil că există două sensuri ale cuvântului direct. Cred că un sens al acelui cuvânt este să mergi direct la acești oameni, unul la unul, față în față.

Dacă există cineva cu care nu putem face asta, am putea bănui că dăm un telefon, cartea spune că e în regulă. Am putea scrie o scrisoare.

Dar cred că cel mai bine ar trebui să mergem la acei oameni unul la unul, față în față. Apoi, când terminăm cu amendamentul, fără îndoială în mintea noastră este cum a fost primit. Nu trebuie să ne mai facem niciodată griji pentru asta. Dacă scriem o scrisoare, nu suntem siguri. Dacă dați un telefon, nu suntem siguri. Dar față în față, în mod normal, acea persoană ne poate spune că eu am fost de vină. De obicei vor face și ei reparatii fata de noi. Și dacă se întâmplă asta, atunci putem îndrepta o relație care a fost dezastruoasă de ani și ani. Acesta este unul dintre principalele lucruri despre a face o reparație directă, față în față, unu la unu.

 

..

Un alt tip de reparație directă credem că este de a face restituirea egală. Dacă mă duc la tine și spun, atunci când beam, am furat patru sute de dolari de la tine și îmi pare rău pentru asta. M-ai ierta? Sunt șanse să spui, sunt destul de al naibii imi pare rau si pentru asta. Unde sunt cei patru sute de dolari ai mei? 😂Scopul acestui lucru este pentru mine să scap de orice vinovăție și remușcare pe care le am, astfel încât mă pot simți mai bine cu mine. Atâta timp cât îți datorez patru sute de dolari, o să mă simt vinovat pentru asta. Dar dacă eu vin direct la tine unul la unu, față în față, iar tu și cu mine ne așezăm și discutăm despre asta. Spun! Nu am cei patru sute de dolari azi. Dar pot să-ți plătesc cinci dolari pe săptămână. Îți voi plăti cinci dolari pe săptămână până când cei patru sute de dolari vor fi plătiți. Apoi probabil că o să mă abordezi într-o atitudine mai iertătoare. Și atunci mă voi simți mai bine cu mine când cei patru o sută de dolari sunt plătiți. Aceasta este o reparație directă, o restituire egală.

Știu că uneori sumele de bani sunt atât de mari încât simțim că nu putem face asta. Nu există nicio cale. Dar uităm, Dumnezeu este cu noi acum. Dumnezeu a venit cu noi când am făcut pasul trei. Tot ce trebuie să faci este să fii dispus să faci aceste lucruri. Dacă Dumnezeu vrea ca acest lucru să fie îndreptat El va vedea că este îndreptat dacă ne vom face partea. 

Am un prieten care a locuit în Tulsa, Oklahoma. Când avea douăzeci și nouă de ani treaz, mi-a spus într-o zi, am plătit ultimul cent, datoriile mele s-au stins săptămâna trecută. Plătea pentru chestia asta de douăzeci și nouă de ani și chiar a fost greu să dea o mulțime de bani. 

Am spus, Dan, ce simți? Dan a spus: Mă simt înalt de trei picioare. El a spus, aceasta este prima dată în viața mea când îmi amintesc că nu datorez cuiva ceva pentru ceea ce am furat în trecut. Și a spus, mă simt bine. Vedeți că Dumnezeu a lucrat și cu el. Împreună, au plătit acel lucru, iar Dan s-a simțit bine cu el însuși. Asta cautam.

Dacă continuăm să alergăm cu teamă de ceea ce crezi despre mine de fiecare dată când dau peste tine, sau cu teamă de ceea ce o să-mi faci ori de câte ori mă vezi, sau vinovăție și remușcări pentru banii pe care ți-am furat, nu voi avea niciodată liniște sufletească. 

Sună dur și este greu, dar am fost de acord să fim dispuși să facem orice pentru victoria asupra alcoolului. (p. 76, alin. 3) Așa este reparația directă. Cartea mea îmi spune că, ori de câte ori este posibil, reparăm direct unor astfel de oameni.

Nu a spus în orice situație. De multe ori citim pasul de pe perete sau din carte și vom citi în orice situație. Acesta este lucrul firesc pentru noi.

Cartea mi-a spus tipul de reparații pe care trebuie să le fac și mi-a spus unde să le fac, iar acum îmi va spune când să nu le fac. Se spune să nu fac asta dacăi-ar răni pe ei sau pe alții. Așa că vom avea câțiva oameni pe acea listă cîrora nu le vom putea niciodată face reparații, pentru că acest lucru i-ar răni pe ei sau alte persoane. Dar secretul pentru întregul proces de opt și nouă în a doua parte a pasului opt. Libertatea și ușurarea vin din faptul că suntem dispuși de a face asta, fie că putem sau nu.

...

Deci, acești doi pași, sunt în a treia dimensiune (fizic). Se spune că această carte ne oferă un design pentru a trăi. Există un design pentru viața umană, un design pentru orice. Cred că asta este atât de grozav. Acum avem un design de viață. Putem vedea dacă nu facem asta, dacă nu lămurim chestia asta în pașii opt și nouă, va reveni în mintea noastră, ne va îndepărta de lumina Duhului (p. 66, par. 2), și vom pierde Pasul Trei. Toate acestea funcționează împreună. Nu ne putem opri la Pasul Șapte. Trebuie să completăm cu Opt și Nouă pentru a finaliza întregul proces.

Există un design pentru viața umană. Multe filozofii grozave și multe cărți grozave și... religii despre care citim, mi s-au părut foarte confuze. N-am putut niciodată să înțeleg o parte din asta. Dar în toate cele care se ocupă cu adevărat de viața umană, vorbesc despre proiectarea vieții umane. Toți spun același lucru, felul în care este așezată viața umană. Aceasta este ceea ce A.A., Cartea Mare, ne oferă, un design al vieții.

Cu multe mii de ani în urmă, un bărbat a spus același lucru. Avea aceleași principii. El ne-a dat aceleași principii. El a spus... cum traiesti? El a spus să căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu.” Acesta este Unul, Doi și Trei. El a mai spus: Iubește pe Domnul Dumnezeul tău cu toată inima. Acesta este Unu, Doi și Trei. El a spus, și toată mintea ta. Asta este Patru, Cinci, Șase și Șapte. El a spus, și pe aproapele tău ca pe tine însuți. Sunt Opt ​​și Nouă.

Nu este nimic nou în asta. Este la fel. Este felul în care trăiesc ființele umane. Odată ce ne încadram viețile în acel design, atunci găsiți seninătatea și viața confortabilă așa cum a fost făcut să fie trăită. Nu e nimic nou aici. 

Am lucrat cu foarte mult cu mulți alcoolici în trecut, oameni făcând pasul patru, cinci și așa mai departe. Mulți oameni ne pun întrebări despre reparații. Nu ni s-a pus niciodată o întrebare care să nu fi putut găsi răspunsul în Cartea Mare, „Alcoolicii Anonimi”. 

La pagina șaptezeci și șapte, se vorbește despre bărbatul pe care îl urăști. Îți spune cum să te descurci cu persoana pe care tu ai urat-o. La pagina șaptezeci și opt ne spune ce să facem cu acești oameni cărora le datorăm bani. La pagina șaptezeci și nouă se vorbește despre...implicarea altor oameni. Se vorbeste despre, la pagina optzeci și unu, despre sexul în afara căsătoriei, cum să faci asta cu soțul tău. Pur și simplu, nu am găsit niciodată o întrebare despre reparații și nu am putut răspunde cu ce este scris în Cartea Mare, „Alcoolicii Anonimi”. Există rugăciune pe tot parcursul acestui lucru la Pasul Nouă. Există trei sau patru rugăciuni aici pe care le folosim în lucrarea Pasului Nouă. Deci, într-adevăr, nu avem prea multă confuzie despre Opt și Nouă dacă am merge la carte și am aplica ce scrie acolo.

…

Problema noastră vine când lucrăm pașii de pe perete. Cândva, în trecut, au scos Pașii din carte, i-au pus pe un card și îl purtăm în portofel. Apoi au început să facă un poster de perete și să-l pună pe perete. Și asta e grozav. Cred că toată lumea ar trebui să poată vedea Pașii. Dar apoi am ajuns să îi facem de pe perete. Noi am interpretat ce a însemnat în propria noastră minte și apoi ne-am dat auto-instrucțiuni despre cum să-i lucrăm. Problema este că au scos Pașii din carte și i-au pus pe perete, dar nu au pus și instrucțiunile acolo sus cu ei. Singurele instrucțiuni sunt în Cartea Mare. Putem face în siguranță opt și nouă și obținem ușurarea pe care o căutăm, urmând instrucțiunile pe care le găsim în carte despre Opt și Nouă.

Sunt unii oameni cărora nu le putem face reparații complet. Nu am cum să-i spun soției mele despre toate lucrurile pe care le făceam. Dacă o fac, o să o rănesc și mai mult. Despre unele din lucruri  are suspiciuni, dar cred că suspiciunea este mai bună decât cunoașterea pură a ceea ce făceam cu adevărat. Nu am cum să mă duc la copiii mei și să le spun câteva dintre lucrurile pe care le-am făcut. Copiii mei vor să fie mândri de mine, iar astăzi, ei sunt în mod rezonabil, pe jumătate mândri de mine. 

Sunt unele lucruri despre care pur și simplu nu pot vorbi, dar vă spun ce pot face. Îi pot spune soției că îmi pare rău pentru ceea ce am făcut. Si eu nu voi mai trăi așa. Cu ajutorul lui Dumnezeu, voi deveni o altă persoană și nu îi voi mai face rău în viitor. Acesta este singurul amendament real pe care îl pot face soției. Pot să le spun și copiilor mei același lucru. Le pot spune că eu nu eram o persoană prea bună și, din cauza a ceea ce am făcut, i-am rănit. Îmi dau seama de asta, dar nu voi mai fi așa cu ajutorul lui Dumnezeu, că încerc să devin o persoană mai bună. Mi se pare că e grozav cu ei, pentru că asta vor și ei de la mine.

Unele lucruri pe care le-am făcut, nu pot vorbi despre ele altor oameni.

De asemenea, constat că sunt unii oameni cărora mi-ar place să le fac reparații, dar nu pot, pur și simplu, pentru că acum sunt morți. Nu am cum să pot să merg la tatăl meu și să fac reparții. Tatăl meu a murit înainte să devin abstinent. Dar știi, pot să merg la cimitir și să vorbesc cu el despre asta astăzi. Nu pot să-l văd unul la unu, față în față, dar cu siguranță pot face reparații oriunde pot. Cartea mea îmi spune la pagina optzeci și trei, în al treilea paragraf:

„Pot exista unele greșeli pe care nu le putem îndrepta niciodată pe deplin.,

Pentru cei pe care îi voi răni și mai mult sau pentru cei care au murit deja, probabil că nu le voi putea face reparații niciodată pe deplin, dar cartea spune:

 „Nu ne facem griji pentru ei dacă ne putem spune sincer că le-am îndrepta dacă am putea”.

Dacă ne putem spune că aș îndrepta această situație dacă aș putea, atunci am finalizat cu succes Pașii Opt și Nouă.

 „Unii oameni nu pot fi văzuți – le oferim o scrisoare sinceră. Și poate exista un motiv valid pentru amânare în unele cazuri. Dar nu amânăm dacă poate fi evitat. Ar trebui să fim sensibili, cu tact, considerați și umili, fără a fi servili. Poporul lui Dumnezeu stăm în picioare; nu ne târăm înaintea nimănui.

Cred că o altă greșeală pe care vedem că este făcută în această zona, este că vrem ca oamenii să ne placă atât de grozav, dar când mergem să facem reparații, să recunoaștem, unii dintre ei nu o vor accepta. Am avut unul sau doi care mi-au spus, hei, nu ne-ai plăcut când beai, și nu ne pasă prea mult de tine acum. Am prefera să ne lași în pace. Scopul efectuării reparațiilor nu este să-i facem să ne placă. Să sperăm că o vor face. Dar scopul este să ne înlăturăm vinovăția și remușcarea. Dacă nu vor să accepte amendamentele noastre, atunci sunt și ei oameni bolnavi și asta devine problema lor. Nu trebuie să ne întoarcem și să-i rugăm pe acești oameni să facă asta.

O greșeală pe care vedem că oamenii o fac este să se întoarcă și să cerșească literalmente, din când în când. Nu trebuie să facem asta. Noi facem reparații. Dacă nu acceptă, atunci asta devine problema lor. Noi stăm în picioare. Nu trebuie să fim servili și să subliniem că de fapt îi rugăm pe oameni să ne ierte.

..

 Pentru Dr. Bob, una dintre marile sale probleme a fost că era speriat de moarte că oamenii vor afla că este un alcoolic și i-ar ruina profesia. La naiba, nu și-a dat seama că oricum a distrus-o deja. Era o veche profesie proastă în orice caz. A fost proctolog, știi, lucrând la partea din spate. 😂Când a intrat prima oară în chestia asta, dr. Bob nu a intrat sobru. A mers la o convenție medicală și s-a îmbătat. Când s-a întors, asistenta a sunat-o pe soția lui Bill și pe a doctorului Bob și a spus că vor trebui să vină să-l ia. E aici beat. Ea a spus, el are operație mâine dimineață. Este singurul doctor disponibil să facă această operație specială și trebuie să-l trezești. Așa că l-au adus acasă și l-au plimbat toată noaptea și l-au hrănit și i-au dat cafea și numai Dumnezeu știe ce altceva. Bill l-a dus la spital a doua zi dimineață. Dr. Bob stătea în parcarea spitalului și a spus: Bill, nu pot să fac această operație. El a spus, uită-te la mâinile mele. Tremur și mi-e rău. Bill a spus, da, poți. Bill a spus, aici bea asta. I-a înmânat o sticlă de bere. Dr. Bob a băut berea. El a urcat la etaj, a făcut operația și operația a ieșit grozav, dar doctorul Bob a dispărut. Bill știa doar că acea bere a declanșat probabil alergia, și era undeva beat.

Nu a revenit decât târziu în acea seară. Și Bill a spus, unde naiba ai fost. A intrat treaz. El a spus, am mers în sus și în jos, pe ambele părți ale străzii, făcând reparații celor cărora le-am făcut rău. Dr. Bob nu a mai băut niciodată după acea zi. Acest lucru pe care îl simțea atât de rău, a constatat că trebuie să o facă pentru a rămâne treaz.

Cred că toți vom găsi același lucru. Dacă nu o facem, în cele din urmă probabil că vom plăti prețul. Am făcut Opt ​​și Nouă. Oh, avem o relație corectă cu Dumnezeu, avem o relație corectă cu propriile noastre minți și avem o relație corectă cu alți oameni. Pentru majoritatea dintre noi, aceasta este prima dată în viețile noastre când am avut vreodată o relație corectă în toate cele trei dimensiuni ale vieții. Și ne vom simți bine.

..

Am vorbit despre... procesul prin care trecem pentru a ne reveni. Am promis la început că dacă vom crede (ceea ce am făcut în pasul Doi), și dacă am decide (ceea ce am făcut în pasul Trei) și apoi, dacă am lua măsuri (ceea ce am făcut în pasii Patru - Nouă), atunci am obține anumite rezultate din acea acțiune. Apoi, după ce am obținut rezultatele, vom ști, sau am avea credință. Ca rezultate ale acestor primii nouă pași, acum ne putem aștepta la anumite lucruri de la ei. Acele anumite lucruri încep de la partea de jos a paginii optzeci și trei. Ne referim la ei ca promisiunile pasului nouă. Sunt ceea ce ne putem aștepta să primim de la primii nouă pași. 

„Dacă ne străduim această fază a dezvoltării noastre, vom fi uimiți înainte de a ajunge la jumătatea drumului.

Vom cunoaște o nouă libertate și o nouă fericire. 

Nu vom regreta trecutul și nici nu dorim să închidem ușa dinspre el.

Vom înțelege cuvântul seninătate și vom cunoaște pacea. 

Indiferent cât de jos am ajuns, vom vedea cum experiența noastră poate aduce beneficii altora. 

Acel sentiment de inutilitate și autocompătimire va dispărea. 

Ne vom pierde interesul pentru lucruri egoiste și vom câștiga interes pentru semenii noștri. 

Căutarea de sine va dispărea. 

Întreaga noastră atitudine și viziune asupra vieții se vor schimba. 

Frica de oameni și nesiguranța economică ne vor părăsi. 

Vom ști intuitiv cum să gestionăm situațiile care ne-au dezamăgit. 

Ne vom da seama brusc că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putea face pentru noi înșine.

„Sunt aceste promisiuni extravagante? Credem că nu. Ele se împlinesc  - uneori repede...'

Aceasta este experiența spirituală.

 „...uneori încet.

Aceasta este trezirea spirituală.

 „Întotdeauna se vor concretiza dacă muncim pentru ele

Dacă lucrăm acești primi nouă pași, vom avea o experiență spirituală sau o trezire spirituală, care este suficientă pentru a ne recupera printr-o schimbare a personalității. (p. 569, alin. 1) Acestea sunt schimbările care vor avea loc ca rezultat al primilor nouă Pași. 

Și nu trebuie să faci decât un lucru pentru a le obține. Trebuie să faci un singur lucru pentru a obține aceste promisiuni și acela este să lucrezi pentru ele.

…

 Am mers într-un spital nu de mult. Un coleg membru A.A. stătea acolo și vorbea cu un tip întins în pat. În loc să vorbească cu el, îi citea promisiunile din carte. Am spus, ai citit ce s-a întâmplat înainte de promisiuni? Și el a spus, nu.

Apoi am spus, la naiba, cum te aștepți să le obțină. Există o prevedere, și anume: dacă lucrăm pentru ele.

Îți amintești când erai copil ? Știu că unii dintre voi sunt la fel de bătrâni ca și mine. Îmi amintesc, marea problemă era să mergi la film sâmbătă după-amiază. Mă trezesc sâmbătă dimineața și spun, mami, pot merge la film în după-amiaza asta? Și mama ar spune, da, o să te las să mergi la film... după. Apoi, ea ar schița a o serie întreagă de pași pe care ar trebui să-i facem. 😂 Dupa ce faci curatenie in curte, dupa ce faci asta, dupa ce faci asta, atunci vei primi permisiunea pentru a merge la film.

Promisiunile sunt întotdeauna așa. Promisiunile sunt întotdeauna după ce se întâmplă ceva. Nu o să primești niciodată mai întâi și apoi să o faci. Tu o faci și atunci îl primești.

Pe măsură ce lucrăm acești pași și îi facem parte din viața noastră, atunci vom vedea că aceste promisiuni vor avea loc în viața noastră. Dacă citiți promisiunile, puteți vedea că niciuna dintre ele nu se ocupă de corp fizic deloc. Fiecare promisiune acolo se referă la o stare a minții. Cu siguranță, dacă am primit aceste promisiuni în noua noastră viață, atunci am suferit o schimbare extremă a personalității. Am devenit oameni absolut diferiți.

Dr. Silkworth ne-a spus la început, când suntem abstinenți, suntem neliniştiţi, iritabili şi nemulţumiţi până când vom putea experimenta din nou sentimentul de ușurință și confort care vine deodată prin a lua câteva băuturi. (p. xxvi, par. 5) Am căutat acel sentiment de ușurință și confort toată viața.

Aș vrea să citesc din nou promisiunile. În primul rând pentru că cred că sunt frumoase. În al doilea rând, pentru că îmi place felul în care le citesc. 😂 Dar în al treilea rând, pentru că vreau să le adaug câteva cuvinte. Cuvintele pe care vreau să le adaug sunt: ​​ori de câte ori am băut alcool.

La început, când alcoolul, era prietenul meu, când m-a făcut mult mai înalt decât sunt astăzi, când mi-a schimbat trăsăturile feței și m-a făcut Fred Astaire pe ringul de dans, acesta era felul în care mă simțeam de fiecare dată când beam alcool.

Ori de câte ori am băut alcool, am cunoscut o nouă libertate și o nouă fericire. 

Ori de câte ori am băut alcool, nu am regretat trecutul și nici am închis ușa către el. Ori de câte ori am băut alcool, am înțeles cuvântul seninătate și am cunoscut pacea.

Ori de câte ori beam un pahar de alcool, indiferent cât de jos eram, vedeam cum experiența mea i-ar putea ajuta pe alții.😂

Ori de câte ori beam alcool, acel sentiment de inutilitate și autocompătimire dispărea. 

Ori de câte ori beam un pahar de alcool, îmi pierdeam interesul pentru lucrurile egoiste și câștigam interes pentru semenii mei. 

Ori de câte ori beam alcool, căutarea de sine scădea. 

Ori de câte ori beam alcool, întreaga mea atitudine și viziunea asupra vieții se schimbau. 

Ori de câte ori am băut alcool, frica de oameni și nesiguranța economică erau ale mele. 

Ori de câte ori am băut alcool, știam intuitiv cum să gestionez situațiile care înainte mă derutau.

Ori de câte ori beam alcool, îmi dădeam deodată seama că alcoolul face pentru mine ceea ce nu puteam face pentru mine.

Și mi-a plăcut ce a făcut pentru mine, de aceea am băut. Alcoolul mi-a dat acel sentiment de ușurință și confort la început. 

Primii Nouă Pașii AA îmi oferă același sentiment identic de ușurință și confort pe care obișnuiam să-l primesc din consumul de alcool.

Nu este grozav? Că pot lucra primii nouă pași și pot obține toate lucrurile bune pe care le-am primit de la alcool la început, totuși în același timp, nu primesc niciunul dintre lucrurile rele.

Nu am fost niciodată băgat în închisoare pentru că am lucrat în primii nouă pași din „Alcoolicii Anonimi”. 😂Nu m-am drogat niciodată și nu am ajuns în instanța de divorț pentru primii nouă pași din „Alcoolicii Anonimi”. N-am vărsat niciodată - la naiba am făcut-o o dată sau de două ori. 😂 Dar nu am vomitat niciodată de la primii nouă pași din „Alcoolicii Anonimi”. Acesta este adevăratul miracol al „Alcoolicilor Anonimi”.

Acesta este miracolul, că putem obține același lucru din primii nouă pași pe care i-am folosit pentru a scăpa de alcool. Ne simțim bine și prin urmare, nu mai trebuie să bem alcool pentru a obține acele lucruri. Aceasta este ceea ce înseamnă Pașii în viața noastră. Aceasta este schimbarea personalității suficientă pentru a ne recupera. Astăzi, putem fi abstinenți. Putem fi fericiți. Putem fi pașnici. Putem fi liberi. Putem fi senini. Nu trebuie să ne mai facem griji. Asta îmi dădea alcoolul înainte să se întoarcă împotriva mea și să mă omoare. Până acum în șaptesprezece ani, primii nouă Pași nu s-au întors niciodată împotriva mea. Nu văd unde m-au rănit vreodată în vreun fel. Singurul lucru pe care l-au făcut vreodată a fost să-mi dea beneficii în viața mea.

Am sentimentul de ușurință și confort (p. xxvii, par. 1) pe care l-am căutat mereu toată viața din primii nouă Pași. Asta am folosit pentru a scăpa de alcool. 

Asta obțin unii oameni din mâncare. Asta obțin unii oameni din alte tipuri de droguri. Asta e ceea ce unii oameni ies din sex. Nu trebuie să ne complacem în acele lucruri pentru a obține acel sentiment de ușurință și confort. Putem obține asta din primii nouă pași. Acesta este mesajul real al „Alcoolicilor Anonimi”.