BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


luni, 31 octombrie 2016

STAREA DE BINE


<< 

Starea de bine este singurul sens al vietii

Exista un singur sens posibil in viata. Sa te simti bine. Preocuparea pentru sens in viata este strict expresia faptului ca nu-l traiesti. Pentru a-l trai insa, renuntam la cautari si ne orientam catre ceea ce aduce satisfactie si calm. 

Tot ce nu va aduce starea de bine este pierdere de vreme.
Pentru ca sintagma ”sa te simti bine” poate fi siluita cu intelegeri departe de cele la care ma refer eu, fac aici cateva clarificari , sper eu utile. Tot ce fac oamenii este sa caute starea de bine inteleasa ca o placere sau satisfactie de durata. Toti cei care cauta pe Dumnezeu, Supraeul, Adevarul, Bogatia, Celebritatea, Frumusetea, Succesul, in fapt spera de la acestea, starea de bine.
Dar trebuie multa smerenie sa recunosti ca esti doar un simplu om care doreste un moment de pace , placere sau satisfactie. In spatele cautarii Adevarului sau lui Dumnezeu , a Celebritatii sau Bogatiei sade setea de glorie a unui ego macinat de neincredere si sentimentul micimii. Toti vor doar  sa se simta cu adevarat bine. Cand te simti bine intelegi ca ai deja totul.
Tot ce faci din acest moment este sa creezi relaxat cu ceea ce-ti pune viata la dispozitie.
Doar esti si te bucuri de ceea ce esti si apare. Te bucuri ca ai  ocazia sa fii aici sa te exprimi. Diferenta dintre cei care gasesc starea de bine si cei care doar o cauta, sta in atitudinea de fond fata de viata in general. Incredere, respect si deschidere fata de viata sau ostilitate, suspiciune si convingerea ca totul este  hazard sau entropie.
Starea de bine … este EXCLUSIV o chestiune energetica interioara … si implicit nu poti obtine starea de bine decat operand din interior. Exact locul pe care majoritatea evita sa-l investigheze. (rezist cu greu tentatiei de a intra in detaliile aceste afirmatii)
Majoritatea insa,  cauta instinctual (ma refer la instinctul mental-egotic) aceasta stare de bine in acumulare de materie, oameni sau reputatie. Sper sa vedeti ironia. Starea de bine este intr-adevar expresia directa a unei acumulari. Dar inconstienta face sa fii deturnat de la esenta, adica acumularea de energie, catre aparente adica acumularea de forme (materie, imagine , oameni ce-i posezi sau domini etc) Cand te incarci de energie traiesti satisfactie durabila, sens , bucurie, sau calm , iar cand te descarci efectu esential si de durata este cel de epuizare, slabiciune , depresie.
Starea de bine este strict expresia aceste incarcari de energie si resurse vitale.
Uneori descarcarea (arderea intensa de energie) produce placere de moment (vezi emotiile pozitive sau orgasmul masculin). Desi romantismul si exaltarea emotionala precum si orgasmul (ma refer doar la cel masculin) te epuizeaza fara exceptie si-ti lasa un acut sentiment de tristete sau epuizare putini constientizeaza ca ceva este pured in acele placeri.
Placerile de moment nu sunt stari de bine.
Sunt mari capcane in care cad toti cei inconstienti. Deasemenea ”placerea” obtinuta prin refuzul realitatii, folosindu-te de excitante puternice (droguri , alcool, zahar,  mancare etc) este anestezie pentru reducerea suferintei si in nici un caz nu poti sa o consideri stare de bine. O masa copioasa iti ofera o placere de moment dar efectul ei este de disconfort , apatie, oboseala.
Placerea acumularii, dominarii sau posesivitatii dau de asemenea o foarte scurta stare de satisfactie dar efectul de durata este de plictiseala, nefericire si dispret pentru ceeace posezi sau domini. Este imposibil sa te bucuri de ceva ce dispretuiesti.Orice alegere sau manevra energetica interioara care ne apropie de identitatea noastra reala sau de locul nostru in viata … este o forma de cuplare la viata si resursele ei, care te incarca si-ti da placerea de a exista. Pe masura ce ne apropiem de identitatea si locul nostru prin alegeri constiente sau inspirate .. starea de bine se adanceste si se permanentizeaza.
... >>

sursa- fiiconstient.ro

duminică, 30 octombrie 2016

O chestie!

Consumul poate fi considerat un viciu. Dependenta insa, este o boala. 
Consumul venit din dependenta este un simptom. 

Boala nu este consumul.


                                                               Stefan
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

despre onestitate (sau lipsa ei)

Lipsa de onestitate vine în multe forme. Fiecare dintre ele poate fi dezvelita până când ajungem la concluzia ca radacina cauzei este egoul. Poate fi minciuna, înșelăciunea, furtul, omiterea sau ascunderea adevărului, doar jumatate de adevar, negarea ... Acestea sunt doar ce-mi vin in minte acum.

De ce as minti? De exemplu: nu fac nimic sau fac doar ce vreau eu si tie iti vorbesc despre cate lucruri fac ca sa vezi ca sunt responsabil (chiar dacă eu nu sunt). Sau: imi insel sotia pentru ca eu vreau să simt emoția care imi lipseste in casnicie, dar nu ma gandesc ca imi ranesc sotia daca ar afla.
Ego-ul meu imi spune ca merit sa stau degeaba sau ca am nevoie de aventura în viața mea.


acceptare si schimbare



... doar dupa ce ne acceptam pe noi insine exact asa cum suntem, devenim capabili sa ne transformam.


''Eu nu pot! Dumnezeu poate! ; lasa-L pe El."

<< Când am intrat în abstinenţă şi am început să lucrez programul, viaţa mea a continuat sa fie de necontrolat, la început.
Insa, cu Puterea superioara alaturi am ajuns repede la o predare completă, iar asta s-a întâmplat când sponsorul meu m-a învăţat despre importanta lucrării paşilor unu, doi şi trei.
El mi-a spus să mă trezesc dimineaţa şi să spun: ''Eu nu pot! Dumnezeu poate! ; lasă-L pe El." Făcând asta în fiecare zi am lucrat primii trei paşi şi atunci am început să-mi las voinţa şi viaţa în mâna unei Puteri Superioare. Miracolul a constat în faptul că deşi viaţa a continuat să mă copleşească, am aflat că avându-l pe Dumnezeu în viaţa mea, am început să găsesc noi moduri de a face faţă cu graţie şi curaj.
Acum, ştiu că viaţa îmi va mai da mai mult decât pot eu să duc de unul singur, însă, avându-l pe Dumnezeu alături, pot să fac faţă la toate.>>

Preluare de pe Prietenii lui Bill 


Detasarea




Ataşamentul este doar ego-ul făcând eforturile sale de a împlini conceptul de "eu". Gradul de detasare de ego este proportional cu gradul de trezire spirituala. 

Surrender: Let Go And Let God


sâmbătă, 29 octombrie 2016

Gandul nu este realitate

Acum am un gand, vreau sa merg intr-un anumit loc. Gandul batatoreste calea. Daca stau aici si continui sa ma gandesc ca merg in acel loc, n-o sa ajung niciodata acolo. Gandul nu este o realitate care ma duce in locul in care doresc.

Filmul subtitrat  Sadhguru – Care este scopul vieţii omeneşti?

Despre iertare - de pe net

“Cand vom ierta totul, le vom castiga pe toate” – Sfantul Ioan Gura de Aur

Cele mai importante texte ale spiritualitatii ne indeamna sa iertam persoana pe care o uram cel mai mult. In acele momente in care dusmanii nostri imaginari dispar, egoul se prabuseste. Aceasta lectie pe care am invatat-o inca de la inceputul vietii ne va fi prezentata iar si iar pana vom ajunge sa o intelegem si sa traim in conformitate cu aceasta.

Iata care sunt motivele pentru care ar trebui sa-i iertam pe cei din jurul nostru si nu in ultimul rand pe noi insine:
1. Iertarea ne permite sa ne asumam intreaga responsabilitate pentru propria noastra fericire.  
Ceea ce atragem in viata noastra nu este altceva decat o reflectie a lumii noastre interioare. Gandurile si actiunile noastre creeaza lumea noastra exterioara. Zicala populara “cine se aseamana se aduna” nu face referire numai la   pe care le atragem in viata noastra, ci si la ganduri, emotii sau intentii. Tot aceasta este legea care ne invata ca nu putem avea o calatorie cu un final fericit, in cazul in care intreaga noastra calatorie a fost una nefericita. Lasandu-ne exploatati de propria manie si de propriile noastre resentimente nu facem altceva decat sa pavam drumul calatoriei noastre cu manie si resentiemnte. Felul in care ne simtim si emotiile pe care le traim sunt cele care ne deschid calea catre alte experientele viitoare. 
2. Iertarea ne permite sa-i vedem pe cei din jurul nostru ca pe niste profesori ai vietii
Membrii ai familiei, soti, prieteni, sefi, etc. – fiecare dintre aceste persoane se afla in viata noastra pentru a ne invata cat mai multe despre noi insine. Este necesar sa le multumim aceste persoane pentru lectiile la care ne supun si pentru oportunitatea de dezvoltare pe care ne-o ofera.  Acesta este un pas urias in dezvoltarea nivelului constiintei.
Aceasi filosofie se aplica si relatiilor pline de negativism sau relatiilor esuate. De indata ce ai invatat cu adevarat lectia si motivul pentru care a patruns in viata ta o relatie plina de negativism, nu vei mai atrage astfel de relatii in viata ta, relatii care vor incerca sa te invete aceasi lectie. Astfel, esti precum un absolvent de liceu care a trecut la nivelul urmator. De ce ai mai face inca o data liceul daca ai luat toate examenele? 
3. Iertarea ne impiedica sa mai jucam rolul de victima
Schimbandu-ne perspectiva catre un loc al iertarii ne va impiedica sa mai jucam rolul de victima. De cele mai multe ori nu esti o victimizat de o alta persoana, ci de propriul tau nivel vibrational si nivel de constientizare. Atunci cand alegi sa invinovatesti pe altcineva, ii oferi acelei persoane in mod automat controlul asupra vietii tale. Mai grav este ca aceasta “identitate” pe care ti-o alegi te poate urmari tot restul vietii tale, cu exceptia cazului in care constientizezi acest tipar mental-emotional. 
4. Iertarea ne ajuta sa intelegem ca majoritatea oamenilor fac tot ceea ce pot cu adevarat
Intelegand acest lucru, vom putea sa-i tratam pe cei din jurul nostru cu compasiune in loc sa-i judecam pentru fiecare greseala pe care o fac in preajma noastra. Fiecare dintre noi face tot ceea ce-i sta in putinta, in concordanta cu nivelul fiecaruia de intelegere si de constientizare. 
5. Iertarea ne aminteste proverbul “Ce semeni aia culegi”
Fiecare dintre noi suntem oameni si fiecare dintre noi am gresit la un moment dat.  In profunzimea sufletului nostru, fiecare dintre noi tanjim dupa aceasi iertare. Atunci cand ii vom elibera pe ceilalti de greselile actiunilor lor, vom crea un spatiu in care vor putea fi iertate propriile noastre actiuni necugetate pe care le-am facut impotriva celorlalte persoane. 
6. Iertarea ne dezvolta nivelul de constiinta
Procesul de dezvoltare personala si spirituala este un proces  continuu. Momentul in care incetam sa mai invatam, momentul in care incetam sa mai cautam lectii si sa incercam sa ne dezvoltam nivelul constiintei, ego-ul preia controlul. Fiecare dintre noi ne aflam intr-o calatorie catre un scop mult mai profund decat isi poate imagina “micul eu”. Iertarea ne poate ajuta sa ajungem acolo mult mai repede, prin eliminarea legaturilor care ne tin prizonierii trecutului nostru.
7. Iertarea ne invata sa ne temperam asteptarile
Nu ar trebui sa astepti nimic de la nimeni. Atunci cand astepti ceva de la o anumita persoana, toata puterea ta de a lua decizii este neglijata. Noi suntem creatorii propriului nostru univers, iar atunci cand ne aflam intr-o conexiune cu propria noastra lume interioara, nu mai avem nevoie de nimic de la nimeni. Este extraordinar sa primesti mici cadouri, dar nu ai nevoie de aceste mici cadouri pentru a avansa in viata. 
8. Iertarea ne invata sa atenuam puterea instinctelor de auto-conservare
De prea multe ori ii ranim pe cei din jurul nostru cu scopul de a ne proteja pe noi insine din punt de vedere financiar, emotional si nu numai. Fiecare dintre noi am facut acest lucru. Devenind constienti de acest model de gandire putem sa incetam sa-i mai ranim pe cei din jurul nostru pentru propriul nostru beneficiu. 
9. Iertarea creeaza un spatiu in care apare libertatea si dragostea
Nu toata lumea si nu fiecare situatie este menita sa faca parte din viata noastra pentru totdeauna. Uneori, aceste persoane se afla in viata noastra pentru a ne ajuta sa deschidem un nou capitol al povestii noastre de viata. Renuntarea ne ajuta sa facem loc noilor persoane si noilor experiente. 
10. Iertarea este cea mai buna razbunare  
Exista un pic de sarcasm in aceasta afirmatie, dar este pe cat se poate de adevarat. Vei putea intotdeauna sa-ti cauti razbunarea infaptuind ceva pozitiv si prin crearea unui viitor mai bun pentru tine. Nimic nu deranjeaza un adversar sau o forta negativa din viata ta mai tare, decat sa te vada zambind dupa ce l-ai iertat.

Sursa

vineri, 28 octombrie 2016

Procesul Iertarii

Procesul Iertarii, eu l-am inceput, in mod constient, cand am inteles ca imi fac rau mie pastrand resentimente.
Iertarea (insemnand impacare si imbunatatirea relatiilor), ca si proces, a inceput de fapt, fara chiar sa-mi dau seama, cand am inceput sa lucrez Pasii: in primii trei pasi, impacarea cu Dumnezeu, in urmatorii, impacarea cu sine si apoi impacarea cu ceilalti.

Dupa ce am constientizat raul ce m-a ranit, m-am straduit sa inteleg ca celalalt mai degraba s-a protejat pe el decat sa aiba ceva personal cu mine si sa accept ca lucrurile s-au petrecut asa cum trebuiau sa se intample, asta neinsemnand ca si sunt de acord cu ce s-a intamplat.
Aceste etape de intelegere si acceptare mi-au facilitat procesul iertarii.

Din textul despre iertare de ieri, preluat de pe Prietenii lui Bill ('Pentru a ne recupera complet, trebuie să restauram tot ce a fost luat de la noi.'), am inteles de ce este asa de greu sa iert pana la capat: nu restaurez intocmai si in intregime ce mi-a fost luat! 
Rana se cicatrizeaza, nu dispare. Cicatricea ramane si mai pulseaza din cand in cand.


joi, 27 octombrie 2016

a nu retine rautatea


"Ce uităm des este însă că nu uitarea de vrăjmași e totul. Ci și a face bine și a dărui celuilalt fără a cere să-și întoarcă datoria. A face bine și a nu cere înapoi celui ce-l îndatorez este lecția de eleganță prin care Hristos Domnul ne izbăvește de minciună și bârfă, de mediocritate și ură, îngustimile care gâtuie orice rodire creatoare. 

A iubi pe vrăjmași și a le face apoi bine, a nu reține în dreptul lor răutatea drept o datorie acumulată care are nevoie de răspuns."



Doamne, te rog, binecuvanteaza fiecare persoana si situatie pe care o voi intalni.




INTELEGEREA SI IERTAREA

ÎNȚELEGEREA ȘI IERTAREA
Nici unul dintre noi nu scapă de durerea de a fi rănit de alții la un moment dat în viața noastră. Unele răni sunt minore și ușor de uitat. Altele dor, sunt atât de profunde că lasă cicatrici permanente.
Aceste răni le-am primit atat în copilărie, cât și ca adulți. Anumite cuvinte sau acțiuni ne-au rănit atât de profund, incat vom dezvolta strat peste strat de țesut cicatricial psihologic.


Iertarea
Este ceva ce facem la fel de mult pentru noi înșine, precum și pentru alții, deoarece iertarea ne eliberează pentru a putea merge mai departe cu viața noastră și permite posibilitatea de restaurare (recuperare) și reconciliere într-o relație. Persoana care nu iartă se consumă pe ea însăși, rămânând blocată într-un trecut dureros.
# Deci cum putem ierta?
În unele cazuri este posibil ca iertarea să aibă loc destul de repede. Alteori, iertarea poate fi un proces pe termen lung. Este posibil să se creadă că iertarea a avut loc doar pentru a găsi un remediu pentru rănile sufletești provocate. Aceasta ar sugera că procesul iertării încă mai are loc și că o parte din noi nu poate da drumul rănilor din trecut.
- Membrii AA care practică programul de recuperare sugerează că există cel puțin patru etape pentru iertare:
1 - Durere
2 - Furie 
3 - Vindecare
4 - Restaurare
Să ne uităm la aceste patru etape pe rând:
1 - Durerea
Durerea este prima etapă de iertare. În confruntarea cu sentimentele noaste de durere, este important să ne amintim că durerea este un răspuns emoțional la ceva care ne-a rănit. Mai adânc durerea rănirii și mai semnificativ evenimentul care a produs durere este la noi. De multe ori un eveniment curent poate provoca răni. Atunci când se întâmplă acest lucru, putem foarte bine să reacționăm la durerile provocate nouă în trecut. De exemplu: Omul care este devastat de o luptă minoră cu soția sa nu poate reacționa la toate cele prezente. El poate retrăi durerile din trecut simțite atunci când mama lui l-a pedepsit și l-a respins, pentru că nu a fost de acord cu ea. Aceasta amplifică, în prezent, durerile provocate de soția sa.
2 - Furia
Mânia poate fi distructivă sau constructivă.
Furia distructivă este născută din dorința de a ne răzbuna sau pedepsi. Aceasta este un fel de furie care distruge relațiile, provoacă tensiuni umane și probleme de sănătate, legate de tensiunea arterială și alte probleme individuale. Mânia nu dispare și devine tot mai greu de controlat.
Furia constructivă, pe de altă parte, nu este axată pe răzbunare. Mai degrabă scuză persoana și își pune întrebări de genul: ”ce sunt eu să provoc dureri?” și 
ce trebuie să fac pentru a opri aceasta?”. Acest tip de furie oferă o putere personală - puterea de a sta în picioare pentru sine, de a stabili vina pentru nedreptatea sursei de durere, de a se confrunta cu persoana care a rănit și, de asemenea, puterea de a iniția constructiv schimbarea în situația jignitoare.
3 - Vindecarea
Etapa a treia de iertare este procesul de vindecare. Vindecarea începe atunci când vom folosi durerea, vina și furia în moduri constructive. Înțelegerea este importanta în această etapă ca să devenim conștienti de anumite lucruri despre noi și viața noastra. În trecut, durerea și furia ne-au ținut în întuneric deoarece deseori s-au transformat în deznădejde, ducând la depresie. Când vom trece prin procesul de iertare, lucrurile intră brusc în concentrarea sănătății.
Vindecarea psihologică poate fi incomodă și dureroasă, dar și vindecarea fizică este adesea la fel. Văzând noi înșine, durerile și pierderile noastre în perspectivă ne putem umple cu tristețe. Cel mai important lucru de reținut este că acum, în sfârșit, reușim să vedem și să înțelegem durerile noastre. Suntem capabili să ne uităm la dureri, găuri sau petele din viața noastră fără a le acoperi cu indiferență, negare, milă fața de sine sau furii direcționate greșit. Când acceptăm rănirile și pierderile din trecut fără a polua prezentul sau distrugând promisiunea de viitor am ajuns, într-adevăr, pe un drum lung al recuperării.
4 - Restaurarea
Aceasta este ultima etapă în iertare. Aceasta înseamnă a face ca sănătoasă o recuperare posibilă și pornirea pe un drum în viață chiar cu răni care nu sunt încă în vindecare.
Restaurarea se întâmplă în ”noi” și ”între noi și persoanele care ne-au rănit”. Natura umană fiind ceea ce este, mulți dintre noi refuză să ia la pas drumul ”Restabilirii”, deoarece credem că aceasta va lăsa, într-un fel, pe cei care ne-au rănit să scape prea ușor. În cazul în care ne vom reține de la iertare pe termen lung, persoana care va suferi cel mai mult suntem noi înșine.
Pentru a ne recupera complet, trebuie să restauram tot ce a fost luat de la noi. O persoană a cărei părinți abuzivi are deteriorată capacitatea ei de a iubi nu este complet recuperată până când nu este capabilă de a iubi din nou. Acesta este un cadou pe care ni-l dam noua insine, nu pentru că va face ca părinții să se simtă bine, ci pentru ca noi ne vom simți bine.
În multe cazuri relația cu oamenii care ne-au rănit nu poate fi complet restaurată deoarece ei nu sunt încă pregatiti sau nu recunosc faptul că ne-au rănit sau nedreptățit. În acest caz trebuie să învățăm să trăim cu durerea unei relații ireconciliabile și o ținem în inimile noastre, în modul iertător și cu speranța că se va schimba în viitor. 

DE LUAT AMINTE: Nu a fost vina noastra că am fost răniti, dar este responsabilitatea noastra de a face tot ce se poate pentru a ne fi noua bine!

Preluare de pe Prietenii lui Bill


miercuri, 26 octombrie 2016

o mica schimbare!

De cele mai multe ori, o mică schimbare a unghiului din care privesc o experiență poate schimba totul. Sunt situații în care e foarte greu, însă nu imposibil. A devenit din ce în ce mai ușor pe măsură ce mi-am antrenat această abilitate. (am inceput cu situații simple, care nu m-au implicat emoțional foarte mult).

Un exemplu:
Daca ma concentrez pe PROCES (pe RECUPERARE), nu pe OBIECTIV (sa nu mai beau NICIODATA) (cu alte cuvinte sa ma bucur de calatorie, fara sa las sa ma apese punctul de destinatie) sansele mele de reusita cresc, pentru ca a ma gandi ca nu o sa mai beau niciodata ar fi descurajant. Iar procesul il parcurg pas cu pas, zi dupa zi, fiecare zi la timpul ei!


marți, 25 octombrie 2016

CALEA NOASTRA

<< 'Tocmai am petrecut câteva ore cu cineva din grupul meu și simt că îmi pierd mințile. Această femeie a insistat că singurul mod în care as putea face progrese în programul meu ar fi să mearg la biserica ei si sa ader la ideile ei religioase. A creat presiune și a insistat, și a insistat. Este în program de mai mult timp decat mine. Mă tot gândesc că trebuie să știe ce vorbește. Dar nu m-am simtit bine. Și acum simt ca o iau razna, simt frică, vinovatie și rușine.'
- ANONIM
Creșterea spirituală promisă nouă de către cei Doisprezece Pași nu depinde de nici o credință religioasă. Nu este condiționata de vreun cult sau sectă. Nu este, așa cum traditiile din Program arata, o afiliere cu nicio secta sau organizație religioasă.
Nu trebuie să permitem nimănui să ne cicaleasca despre religie în recuperare. Nu trebuie să permitem celorlalti să ne facă să ne simtim rușinati, timorati sau mai prejos pentru că noi nu subscriem la convingerile lor despre religie. Nu trebuie să-i lasam sa faca asta în numele lui Dumnezeu, a iubirii sau recuperarii.
Experiența spirituală o vom găsi ca urmare a recuperării și a lucrului cu Cei Doisprezece Pasi si va fi propria noastră experiență spirituală. Va fi o relație constienta cu Dumnezeu, o Putere superioara, așa cum il înțelege pe Dumnezeu fiecare dintre noi.
Fiecare dintre noi trebuie să găsim propria noastră cale spirituală. Fiecare dintre noi trebuie să construim propria noastră relație cu Dumnezeu, așa cum Îl înțelegem. Fiecare dintre noi are nevoie de o putere mai mare decât el insusi. Aceste concepte sunt vitale pentru recuperare.
Exista libertatea de a alege modul de a face acest lucru.
Doamne, ajută-mă să știu că nu trebuie să permit nimanui sa ma preseze cu convingerile lui religioase. Daca ei confundă asta cu spiritualitatea despre care se vorbeste în recuperare, ajută-mă să-mi dau seama ca asta e problema lor, nu a mea. Ajută-mă să descopar și să dezvolt propria mea spiritualitate, o cale care functioneaza pentru mine. Ghideaza-mă, cu Înțelepciune Divină, pentru cresterea mea spirituala. >>
From the book: The Language of Letting Go: Hazelden Meditation Series

luni, 24 octombrie 2016

Descoperirea sinelui - cliseu sau sprijin real?

Schimbarea profunda vine din descoperirea sinelui.

Descoperirea sinelui a insemnat sa ma cunosc pe mine insumi.
Sa ma cunosc a insemnat sa constientizez cum sunt cu adevarat.
Sa constientizez a insemnat sa ma inteleg.
Sa ma inteleg m-a ajutat sa ma accept asa cum sunt.
Sa ma accept m-a ajutat sa ma schimb.

Schimbarea m-a ajutat sa ies din boala.


Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA


duminică, 23 octombrie 2016

INREGISTRARI AUDIO LIMBA ROMANA

DESPRE REGRETE

Imi parea lipsit de onestitate, la un moment dat, cand auzeam persoane care spuneau ca nu au regrete si ca, daca ar fi sa o ia de la capat, ar face la fel.
Imi spuneam "cum sa nu ai regrete, cum sa faci la fel si sa nu incerci sa indrepti greselile, sa nu mergi pe alta cale?!"
Dar azi imi dau seama ca nu am facut nimic rau, ca nu am gresit in ce am facut. 

Azi as schimba nu ce am facut, 
ci MODUL CUM AM PRIVIT REZULTATELE la ce am facut si MODUL CU AM PERCEPUT ce au facut ceilalti.


Stefan
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA  

a controla vs a tine sub control

Constientizarea propriului mod de a fi (a ma cunoaste pe mine insumi, cel autentic, cu adevarat) este primul pas catre acceptarea de sine si de aici catre a tine 'lucrurile' (de exemplu emotiile) sub control.

In mintea mea, a controla este diferit de a tine sub control. A controla inseamna ca 'lucrurile' sa se intample cum vreau eu, in timp ce a tine sub control inseamna ca 'lucrurile' care se intampla sa nu ma mai copleseasca peste masura ("overwhelming"), sa nu le las sa ma afecteze si sa ma conduca la rezultate negative, distructive.


Despre recunostinta

"Recunoștința ar trebui să meargă mai departe, privita spre inainte, mai degrabă decât in urma. Dacă transmiteti mesajul altora, va fi cea mai mare recompensa posibila pentru ajutorul oferit."

As Bill See's It

DESPRE VINOVATIE




Cand ne invinovatim adoptam o atitudine critica fata de noi insine, poate chiar ne consideram un om rau, lipsit de valoare si astfel ne izolam avand convingerea ca ceilalti ne vor respinge. Cand ne invinovatim ne autopedepsim, nu ne mai dam voie sa ne bucuram si consideram ca trebuie sa suferim pentru ceea ce am facut. 

Oricare ar fi motivul, vinovatia poate aduce rusine, frica, suferinta, manie, tristete şi chiar boala.

Reusesc sa ma impac cu mine insumi cand inlocuiesc sentimentul de vinovatie cu asumarea responsabilitatii. Sentimentul de vinovatie este distructiv, pe cand asumarea responsabilitatii este un sentiment constructiv. Cateodata nu e simplu sa gasesc solutii responsabile si mai ales sa le pun in practica. Responsabilitatea presupune sa aloc timp pentru introspectie si poate chiar efort sa pun in practica ce imi propun.
Vinovatia aduce suferinta. Cand sufar, sunt în ego, deconectat complet de la Divinitate şi suflet; cand accept situatiile şi oamenii aşa cum sunt, lucrurile inceteaza sa ma mai doara. 

Cand traiesc prin ego, sufar pentru că nu are întelepciunea de a accepta viata asa cum e; se cramponeaza de experientele trecute, de amintirile dureroase şi se teme de ce s-ar putea intampla in viitor. Masurile de precautie sunt luate de ego, nu de sine. Sinele stie întotdeauna ca ma aflu la momentul si locul potrivit. Dacă nu am inca pace si liniste sufleteasca este pentru ca egoul e inca destul de puternic.

Si nu exteriorul este problema, ci deconectarea mea de la sine. Ceea ce se petrece in exterior nu face decat sa aduca ranile interioare la suprafata. Nimeni nu e vinovat. Sinele stie ca doi oameni se intalnesc intr-o anume situatie care îi oglindeste pe amandoi, tocmai pentru ca au ceva de invatat acolo.
Cand am invatat lectia responsabilitătii, cand am inteles ca in fiecare moment am luat cea mai buna decizie pe care as fi putut-o lua, cand am realizat ca acolo unde exista teama şi vinovatie nu există iubire şi încredere, ca vinovatia înseamnă separarea de sine şi este opusul iubirii sinelui, atunci am inceput sa ma accept cu adevarat.

Pentru eliberarea de sentimentul de vinovatie "armonie in suflet" propune aplicarea unor pasi:



 Ai dreptul sa te privesti cu dragoste indiferent ce crezi ca ai gresit.

SURSA (ADAPTAT) : ARMONIEINSUFLET.RO

sâmbătă, 22 octombrie 2016

O sugestie

Uneori nu ti se dau sfaturi, doar ti se “sugereaza”. Am invatat insa ca se intampla ca unele lucruri sa fie „sugerate” în aceeaşi măsură în care, dacă ar fi să sar cu paraşuta dintr-un avion, mi s-ar „sugera” să trag de sfoară pentru a scăpa cu viaţă.
Dar nu e doar atat! Trebuie sa raman cu mintea deschisa si sa fiu atent la intreaga calatorie pentru ca locul unde vreau sa ajung sa nu-mi puna din nou viata in pericol.




Stefan
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA!

                                                                  

DESPRE PREDARE

<<Seninatatea nu este compatibila cu lupta - nu putem controla ceea ce este in afara noastra.>>

M-am predat unei Puteri mai mare decat mine pentru a deveni ceea ce sunt azi. Si in fiecare zi ma rog Ei pentru calauzire si putere. 
Pentru mine, rezistenta inseamna lupta - iar lupta cu ceilalti, inseamna si o lupta cu mine insumi (orice conflict exterior este urmat de unul interior).
Ceea ce ma inspaimanta si ce vreau sa inving prin lupta dispare brusc cand aleg sa nu ma opun.

Stefan
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA



despre recuperare

RECUPERAREA :
ESTE MUNCA.
ESTE PROCES.
MERITA.

SI MAI ALES, ESTE POSIBILA.


Recuperarea nu este doar ceva in care intri. Este un mod de a gandi pe care trebuie sa il ai mereu cu tine.

Recuperarea este ceva la care lucrezi in fiecare zi si nu iti poti lua o zi libera.


vineri, 21 octombrie 2016

STRADANII!

Sa accept
Sa cred
Sa ma predau
Sa las trecutul – Nu inchid usa catre el, dar nu il mai las sa ma afecteze. Nu pot schimba trecutul, dar pot schimba perspectiva asupra lui.
Sa fiu onest – Nu inseamna doar a nu minti! Sa fiu onest in primul rand cu mine insumi.
Sa ma accept asa cum sunt pe mine insum– Sa fiu ceea ce sunt! Sa ma cunosc, sa-mi descopar limitele, sa fac ce imi sta in putinta (sa fac partea mea) si restul sa-l las Lui, sa fiu 'ca mine' si nu ca altcineva, sa nu ma schimb ca oamenii sa ma placa, sa fiu eu insumi, cel autentic.
Sa nu ma compar cu ceilalti
Sa nu imi fie frica ca gresesc – Orice decizie este mai buna decat niciuna. Facand ceva si obținând un rezultat gresit este mai productiv decat sa nu fac nimic. Mai important decat gandul de a gresi este gandul de a face reparatii.
Sa dau fara sa am pretentia sa primesc
Sa fiu atent la nevoile proprii – Cel mai dureros lucru a fost sa ma pierd pe mine insumi. Am inteles ca pot sa-i ajut pe ceilalti doar cu ce am! Mai intai ma ajut pe mine ca sa pot sa ajut si pe altii.
Sa nu imi plang de mila – ˝Nu voi arăta nimănui că sufăr, chiar dacă cineva mă va răni – azi nu voi arăta aceasta.˝
Sa nu tin suparare – Am inteles ca iertarea inseamna a nu tine suparare. Pentru ca resentimentele ma ranesc mai degraba pe mine decat pe oamenii pentru care am resentimente. Iertarea nu inseamna “Ceea ce mi-ai facut este in regula”, ci ”Nu o sa te las sa imi afectezi seninatatea pentru totdeauna”. Cand nu se poate altfel poate insemna si ruperea relatiei. Iertarea este si pentru mine. Atunci cand este nevoie, sa ma iert si sa merg mai departe.
Sa nu mai incerc sa-i multumesc pe ceilalti.
Sa ma bucur de lucrurile marunte 
Sa nu mai incerc sa fac lucrurile perfect – Mai degraba progres decat perfectiune. Important este sa duc lucrurile la bun sfarsit.
Sa cred ca lucrurile sunt asa cum trebuie sa fie – Este in regula sa ma impiedic din cand in cand . Nu trebuie sa ma prefac sau sa demonstrez ca sunt puternic. Nu trebuie sa fiu preocupat nici de ceea ce cred ceilalti.
Sa nu invinuiesc pe altii pentru necazurile mele – Sa imi asum responsabilitatea pentru viata mea. Cand ii invinuiesc pe altii pentru lucrurile prin care trec, le predau lor controlul asupra acelor parti din viata mea.
Sa nu imi mai fac griji – Grijile nu vor face ca ziua de maine sa fie mai putin grea, dar sigur vor face ca ziua de astazi sa fie mai putin vesela. Sa nu imi fac griji inutil pentru lucruri care poate nu se vor intampla sau pentru lucruri neimportante.
Sa ma concentrez pe ce vreau sa se intample – Mintea nu percepe NU-ul. Gandirea trebuie ghidata catre ce imi doresc, mai degraba decat ce NU vreau sa se petreaca. 
Sa fiu recunoscator ...

Ce este egoul?

<< “Ego” nu este ceva ce ai dobândit pentru că ai făcut ceva bun sau pentru că ai devenit bogat sau frumos sau orice altceva. Atunci când ai început să miști în pântecele mamei tale, egoul s-a născut. Prin prima greșeală pe care ai făcut-o de a te identifica cu corpul fizic s-a născut ego-ul. Este un mecanism de apărare. Te-ai identificat cu acest mic corp. Acesta trebuie să supraviețuiască în această existență vastă despre care tu nu ai nicio percepție, nu știi nici măcar unde începe și unde se termină. Pentru a supraviețui trebuie să te protejezi ca un om mare. Așa se naște egoul. Este o realitate falsă pe care ai creat-o doar de dragul supraviețuirii.
Așadar, ce este egoul? Este ca și umbra ta. În momentul în care dobândești un corp fizic, ai o umbră. Umbra în sine nu este nici bună, nici rea. Dacă soarele este sus, ai puțină umbră. Dacă soarele este jos, ai o umbră lungă de un kilometru. Așa cum o cere situația exterioară, așa este și umbra pe care o ai. Așa este, de asemenea, și tipul de ego pe care ar trebui să îl ai.>>

Articolul integral aici

Ce este egoul?