"Problema principală a alcoolicului", citim în "Big Book", "este centrată în minte". De ce este așa? În primul rând, alcoolicul se hrănește cu iluzia că, în ciuda evidenței, într-o zi el sau ea ar putea să-și controleze băutul și să se bucure de băutură din nou. În al doilea rând, există iluzia că el sau ea este ca și alte persoane sau va fi o zi. Și, în al treilea rând, există iluzia că el sau ea ar putea să "smulgă satisfacția și fericirea din viață, numai daca ar dirija-o el/ea bine" .
Nu va veni o zi când vom putea să ne controlam și să ne bucurăm de băut, nu suntem ca alți oameni și viața noastră nu poate fi gestionată de noi. Acceptarea acestor fapte ale vieții noastre, împreună cu inventarul personal amanuntit, rugăciunea, meditația și serviciul altruist în slujba altora, ne permite totuși să trăim vieți împlinite și senine, conștiente de Dumnezeu.
Există "trei iluzii" menționate în mod special în "Big Book". Prima "iluzie" se referă la prima parte a Pasului Unu (că suntem "neputincioși față de alcool"), a doua "iluzie" este despre ambele părți ale primului pas, în timp ce a treia "iluzie" se referă la a doua parte a Primul pas (că viețile noastre au devenit, sunt și rămân "de necontrolat"). O înțelegere a tuturor celor trei iluzii este critică dacă vrem să mergem mai departe și să lucrăm eficient ceilalți pași.
Prima "iluzie" se găsește în primul paragraf din capitolul intitulat "Alte date privind alcoolismul", în care citim: "Majoritatea dintre noi nu am vrut sa recunoastem ca sintem intr-adevar alcoolici. Nimanui nu-i convine sa admita ca este diferit fizic si mental de cei din jurul sau. De aceea nu e de mirare ca viata noastra in timpul când beam a fost caracterizată de nenumarate incercari ratate de a demonstra ca noi putem bea ca si ceilalti oameni. Cea mai puternica obsesie a unui om care bea anormal este iluzia ca intr-o zi, intr-un fel sau altul va putea sa controleze si sa simta placerea bautului. Este de-a dreptul uimitor cum persista aceasta iluzie. Ea ii urmareste pe multi până la portile azilurilor sau ale cimitirelor".
Pentru adevăratul alcoolic, această iluzie poate împiedica în întregime toate încercările de recuperare și se poate dovedi fatală dacă victima acestei iluzii nu este în stare să-și depășească pofta de alcool.
Pentru adevăratul alcoolic, această iluzie poate împiedica în întregime toate încercările de recuperare și se poate dovedi fatală dacă victima acestei iluzii nu este în stare să-și depășească pofta de alcool.
În Prefața la Big Book Opinia unui medic, citim: "... cred că acțiunea alcoolului asupra alcoolicilor cronici este o manifestare a unei alergii, că fenomenul de nevoie aprigă de alcool este limitat la această categorie și nu apare niciodată la băutorii normali, temperați. Aceste persoane alergice nu pot folosi niciodată în siguranță alcoolul sub nicio formă și, odată ce și-au format obiceiul de a bea și descoperă că nu se mai pot dezvăța, odată ce și-au pierdut încrederea în sine și in lucrurile omenești, problemele lor se acumulează și devin uimitor de greu de rezolvat."
Un alcoolic "nu poate folosi niciodată în siguranță alcoolul sub nici o formă." Iluzia că el sau ea poate controla din nou și să se bucure de băut trebuie să fie astfel complet distrusă.
Un alcoolic "nu poate folosi niciodată în siguranță alcoolul sub nici o formă." Iluzia că el sau ea poate controla din nou și să se bucure de băut trebuie să fie astfel complet distrusă.
Nu te pierde în amăgirea că într-o zi poți bea din nou ca în vremurile vechi. Vei relua băutul de acolo de unde l-ai lăsat!!!
A doua "iluzie" este prezentată în al doilea paragraf din capitolul "Alte date privind alcoolismul". Citim: Am învățat că trebuie să recunoaștem pina in adincul sufletului nostru că suntem alcoolici. Acesta este primul pas spre revenirea la sanatate. Trebuie sa distrugem iluzia ca sintem ca ceilalti oameni sau ca am putea fi. "
Această a doua "iluzie" este relevantă atât pentru prima, cât și pentru cea de-a doua jumătate a pasului unu. Există o veche zicală în A.A. că odată ce un castravete devine un murat, nu poate deveni niciodată un castravete din nou. Acest lucru este ilustrat de povestea (pag. 31) omului care a renunțat la băut la vârsta de treizeci de ani, doar să se pensioneze și să înceapă să bea iar la vârsta de cincizeci de ani. În două luni a fost internat pentru alcoolism. Povestea lui ilustrează modul în care alergia fizică nu dispare niciodată și, așa cum se pare, din experiența noastră, obsesia netratată pentru alcool doar se înrăutățește în timp, nu se îmbunătățește.
A treia "iluzie" se găsește în descrierea alcoolicului ca "actor" (pag. 58 din "Big Book"). Citim: "Care este oare problema sa cea mai mare? Nu cumva caută să iși satisfacă propriile interese, chiar și atunci când încearcă să fie bun cu ceilalți? Nu e el oare victima iluziei că ar putea smulge satisfactia si fericirea suprema a vietii, numai de-ar dirija-o el bine?"
Până nu ne debarasăm de prima "iluzie", nu putem să rămânem abstinenți.
Până nu distrugem cea de-a doua "iluzie", putem să rămânem abstinenți, dar vom rămâne prinși în interiorul nebuniei vechilor noastre moduri de gândire.
Până nu scăpăm de a treia "iluzie", aceea de a controla incontrolabilul, nu vom cunoaște seninătatea abstinenței.
Dar, odată ce acceptăm și vedem dincolo de cele trei "iluzii", vom putea să trăim ceea ce Bill W. descrie ca "the Sunlight of the Spirit". Ne vom fi recuperat dintr-o "stare mentală și trupească aparent fără speranță".
Până nu distrugem cea de-a doua "iluzie", putem să rămânem abstinenți, dar vom rămâne prinși în interiorul nebuniei vechilor noastre moduri de gândire.
Până nu scăpăm de a treia "iluzie", aceea de a controla incontrolabilul, nu vom cunoaște seninătatea abstinenței.
Dar, odată ce acceptăm și vedem dincolo de cele trei "iluzii", vom putea să trăim ceea ce Bill W. descrie ca "the Sunlight of the Spirit". Ne vom fi recuperat dintr-o "stare mentală și trupească aparent fără speranță".
cum se face un inventar personal eficient?existea vreun ghid asemanator ca cel pentru lucrul pasilor sau cumva schematic?
RăspundețiȘtergere