ONESTITATEA!!!

 În Anexa II la Big Book se spune că „orice alcoolic care are capacitatea de a-şi privi problemele cu onestitate se poate recupera - cu condiţia de a rămâne deschis la conceptele spirituale” și că ”reuşita însănătoşirii este condiţionată doar de bunăvoinţă, onestitate şi o minte deschisă - însă acestea sunt indispensabile”.

Onestitatea este mai mult decât să fiu cinstit și corect.

Există o expresie în sutra yoga „a se abține constant de la falsitate” care înseamnă ceva foarte diferit de a fi corect și cinstit. Se referă la practica de a te identifica complet și pe deplin ca ființă spirituală, unită tot timpul cu Dumnezeu și de a nu-ți confunda niciodată identitatea cu lumea de posesiuni, realizări și reputație a egoului. 

Persoana care se abține constant de la falsitate are puterea de a culege pentru sine și pentru ceilalți roadele faptelor bune, fără a trebui să le înfăptuiască ea însăși. 

Să atingi această stare înseamnă să te afli în compania sfinților extraordinari pe care îi venerăm cu toții și pe care îi cităm atât de des. În această stare putem accede la o înfrânare constantă și ajungem să culegem roadele faptelor bune. Ele ne vor da posibilitatea să rezolvăm nu numai „problemele” noastre, ci și pe ale altora. 

Spiritualitatea este foarte asemănătoare cu sănătatea. Toată lumea are o anumită stare de sănătate. Unii au o stare de sănătate excelentă și alții, șubredă, totuși ea nu poate să nu oscileze de la un nivel la altul. Același lucru este valabil și pentru spiritualitate. Fiecare ființă umană este o ființă spirituală. Cu toții avem spirit. Unii au spiritualitate superioară, prin urmare, aceasta le îmbogățește viața, sunt iubitori, liniștiți, buni și se află pe cea mai înaltă treaptă a spiritualității.

Cu cât ne abținem mai eficient de la falsa identificare, cu atât ajungem să fim mai puțin atașați de orice îi este asociat. Crescând gradul de detașare, spiritualitatea urcă pe scara de pe care nu mai poți coborî complet.

tulburarile sufletesti, cei patru calareti si promisiunile

 

Tulburările sufletești sunt barometrul de măsurare pentru sănătatea spirituală

Cartea Mare nu se sfiește să ofere numeroase exemple de alcoolism – o boală de suflet – și efectele pe care le are asupra alcoolicului care suferă încă. 

De fapt, cartea este prezentată în așa fel încât să ajute cititorul să identifice problema, soluția și, în special, cum să implementeze această soluție în viața lui, programul de acțiune. 

În Bill's Story, el comentează: „Dacă un alcoolic nu reușește să-și perfecționeze și să-și lărgească viața spirituală prin muncă și sacrificiu de sine pentru alții, nu ar putea supraviețui anumitor încercări și punctelor defavorizate care le-au urmat”.

De ce asta? 

Ei bine, să ne uităm la unele dintre efectele alcoolismului, așa cum sunt prezentate în Big Book:

„Remușcare, groază și lipsă de speranță... un sentiment teribil de calamitate iminentă... teroare și nebunie... scăderea sănătății morale și corporale... singurătate și disperare... acea mlaștină amară de autocompătimire... anihilarea tuturor lucrurilor care merită în viață... neînțelegeri, resentimente aprige, nesiguranță financiară... o stare fără speranță a minții și a corpului... deznădejdea și inutilitatea vieții așa cum o trăim noi... demoralizare jalnică și de neînțeles... nedumerit și umilit... ciudat de nebun... inutilitate și nefericire... egocentric, necinstit, egoist și înspăimântat... remușcare , depresie și inferioritate... mizerie, proasta reputație și deznădejde.”

Acest lucru nu se referă la cineva care bea neapărat, este individul care nu mai tratează boala spirituală cu alcool.

Cei Patru Călăreți (Cele Patru Făpturi hidoase ale Apocalipsului)

La pagina 151, Cartea Mare furnizează ceea ce au fost denumiti în comunitate „Cei Patru Călăreți” ai alcoolismului:

1. Teroare
2. Nedumerire/dezorientare/confuzie
3. Frustrare
4. Disperare

La pagina 52, totuși, ni se prezintă exact cum arată atunci când întregul nostru sistem de credințe și stilul de viață au la bază acești  „călăreți”. 

Se numesc pe bună dreptate „Bedevilments”. (Tulburări/torturi sufletești)

Bedevilments AA

1. Aveam probleme cu relațiile personale
2. nu ne-am putut controla natura emoțională
3. eram pradă mizeriei și depresiei
4. nu ne-am putut câștiga existența
5. aveam un sentiment de inutilitate
6. eram plini de frică
7. eram nefericiti
8. nu am putut părea să fim de real ajutor altor oameni.

Bedevilments sunt rezultatul netrăirii principiilor spirituale  

Avem tendința de a crede că călăreții și tulburările sufletești îl descriu pe alcoolic la sfârșitul băuturii lui.

Cu toate acestea, descrie de fapt alcoolicul treaz care nu a început să practice cu sinceritate principiile spirituale în viața lui.

Promisiunile

Când o persoană începe să lucreze cei 12 pași și îi urmează cu onestitate, apare o nouă credință și un nou stil de viață. 

Sobrietatea începe să arate mai puțin ca o închisoare și mai mult ca o libertate emoțională radicală. 

Promisiunile corespund fiecărei tulburări și demonstrează exact cum arată acest nou stil de viață: 

• Vom cunoaște o nouă libertate și o nouă fericire. 
• Nu vom regreta trecutul și nici nu dorim să-i închidem ușa. 
• Vom înțelege cuvântul seninătate și vom cunoaște pacea. 
• Indiferent cât de departe am mers pe scară, vom vedea cum experiența noastră îi poate ajuta pe alții. 
• Acel sentiment de inutilitate și autocompătimire va dispărea. 
• Ne vom pierde interesul pentru lucrurile egoiste și vom câștiga interes pentru semenii noștri. 
• Căutarea de sine va scăpa. 
• Întreaga noastră atitudine și viziune asupra vieții se vor schimba. 
• Frica de oameni și de insecuritatea economică ne va părăsi. 
• Vom ști intuitiv cum să gestionăm situațiile care ne-au dezamăgit. 
• Ne vom da seama brusc că Dumnezeu face pentru noi ceea ce noi nu am putea face pentru noi înșine.

AA Bedevilments (& The 4 Horsemen Of Alcoholism)

AUTOEXAMINAREA, MEDITAȚIA și RUGĂCIUNEA

Eram deprimat și anxios. Simțeam un gol sufletesc. Orice mi-ar fi oferit lumea exterioară, în interiorul meu ceva era pustiu. Aveam tot ce îmi trebuia, dar parcă nimic din exteriorul meu nu reușea să mă umple. Lipsea ceva.

Aveam necazuri în relaţiile personale, nu ne puteam controla natura emotivă, eram pradă mizeriei şi depresiei, mă simţeam inutil, eram torturat de frică, eram nefericit.

Nu știam că toate astea vin din boala spirituală. și cum am tratat toate aceste probleme omenești? Cu alcool. Am turnat alcool în mine să amorțesc durerea. și alcoolul a făcut pentru mine ce eu nu puteam face pentru sine. Din timid mă făcea vorbăreț, din retras, sociabil, mă dezinhiba, mă detensiona. Mă scotea din realitate și credeam că sunt fericit.

Nu mi-am dat seama când am trecut pragul. Și m-am îmbolnavit, dar nu știam că sunt bolnav. Mai întâi mental și apoi fizic. Ăsta este alcoolismul. Într-o stare jalnică fizică și mentală am ajuns la spital. La detox.

La a treia internare am cunoscut AA-ul. M-am refăcut fizic și cu ajutorul Comunității și programului m-am refăcut mental. Dar golul sufletesc parcă mai era încă acolo. Lipsea ceva. Înainte, ușurare și confort îmi dădea alcoolul. Dar acum nu mai puteam pune alcool în corpul meu (admisesem neputința de la Pasul 1) pentru că asta ar fi activat alergia, acea poftă nebună de mai mult, craving-ul.

Am pus în schimb în mine din ce în ce mai mult Puterea Superioară pe care o cunoscusem la Pasul 3, pentru că promisiunea de la Pasul 2 (că o Putere mai mare decât mine îmi va reda sănătatea mentală) se împlinise. Și PS a făcut pentru mine ceea ce eu nu am putut face pentru sine.

Dar PS nu a intrat în mine ușor. Cu alcoolul era simplu, întindeam mâna și apucam sticla. Cu PS puteam să dau cu mâna prin aer oricât, Nu era ceva palpabil. Există, dar nu o poți apuca și s-o torni în tine.

Am ajuns să îl cunosc pe Dumnezeu, cum?!, cunoscându-mă pe mine prin Pașii 4-9. Am înțeles mai întâi cine sunt eu în raport cu mine însumi și cu ceilalți. Am înțeles că omul, doar cunoscându-se pe sine poate spulbera toate fricile, conștientizând că este o ființă spirituală care are o experiență umană. 

Iadul începe cu neidentificarea cu eul nostru real și cu Dumnezeu. iar Raiul începe cu identificarea. Iarăși, Cum? Prin practica Pasilor 10 și 11. AUTOEXAMINAREA, MEDITAȚIA și RUGĂCIUNEA au întărit contactul meu conștient cu Dumnezeu, cu ființa spirituală care sunt. Este o lucrare zilnică pentru tot restul vieții. Pentru că doar printr-o creștere spirituală continuă pot păstra ce am.

Ignoranța spirituală

Am aflat că spriritualitate înseamnă a fi conștient că sunt o ființă spirituală care trăiește o experiență umană. 

Când uit că sunt o ființă spirituală, egoul urât își arată fața hâdă ți am sentimente, îndreptate împortiva mea, de vinovăție, autocompătimie, victimizare etc. Implicit uit că și ceilalți sunt ființe spirituale și îmi umplu mintea cu gânduri și sentimente de ură, invidie, gelozie. Sunt resentimentar și plin de frici. Defectele umane vin la suprafață, îmi macină mintea și îmi dictează acțiunile.

Am nevoie în astfel de momente să dau o valoare spirituală tuturor problemelor care se ivesc. 

Ignoranța spirituală este falsa identificare. Ignoranța este identificarea greșită drept ființă aparținând exclusiv lumii materiale bazate pe ego.

În loc să cer unui Dumnezeu exterior să îmi rezolve problemele, mă identific pe mine însumi ca parte a preaiubitei creații divine, așa cum și sunt (a nu se înțelege că mă cred Dumnezeu, ci să fiu "conştient de prezenţa lui Dumnezeu" descoperind că am "o neaşteptată resursă interioară, pe care o pot identifica imediat ca propria mea concepţie despre Puterea superioară", așa cum scrie în Anexa II din big Book referitoare la ce este o experiență spirituală.

Când îmi dedic acțiunile lui Dumnezeu observ cum eroarea falsei identificări dispare treptat. Învăț să mă dezobișnuiesc să identific greșit gândurile cu simțurile egoului

Atunci când fac asta, acționez tot pe baza gândurilor mele, dar voi acționa ca o ființă spirituală.

Într-adevăr sunt spirit într-un trup. Să cred altceva înseamnă ignoranță din cauza falsei identificări. În starea de ignoranță, devin aparent lipsit de soluții. Când trăiesc ceea ce Sf. Pavel a numit „înnoirea minții”, mă pot percepe așa cum sunt cu adevărat.

Ignoranța spirituală este de fapt boala spirituală care rămâne după ce lucrez programul de acțiune AA când uit să pun în aplicare în viața mea Pașii 10, 11, 12.

BOALA SPIRITUALĂ

„Doamne, ajută-mă să las deoparte tot ceea ce cred că știu despre Tine, despre alții, despre mine și despre propria mea recuperare, astfel încât să am o experiență nouă, atât de necesară, în Tine, în alții, în mine și în propria mea recuperare.” 

Am ascultat de curând o împărtășire la o întâlnire AA și am rămas impresionat de înțelegerea naturii exacte a problemei noastre.

” ... Eram bolnavă spiritual” 

Conștietizarea că exista o boală spirituală anterioară alcoolismului este foarte importantă pentru recuperare. 

Luând în considerare cele patru dimensiuni ale bolilor noastre: fizic, psihic - mental și emoțional - și spiritual (practic corp-minte-suflet) ne putem da seama că mai întâi ne-am îmbolnăvit spiritual (golul sufletesc pe care noi l-am umplut cu alcool, pentru că alcoolul făcea pentru noi ceea ce noi nu puteam face pentru sine, respectiv amorțirea durerii, detensionare etc). Abia apoi ne-am îmbolnăvit mental și emotional și în cele din urmă fizic. De aceea nici nu ne-am dat seama când am trecut pragul către alcoolism. pentru că durerea fizică a venit ultima și prea târziu.

Cursul însănătoșirii în recuperare este invers: mai întâi ne refacem fizic, unii prin detox în spitale sau centre de reabilitare, mai apoi mental și emoțional și în cele din urmă spiritual.

Nu ni se redă sănătatea mentală până nu aplicăm soluția spirituală în viața noastră (de data aceasta o Putere superioară nouă înșine care face pentru noi ce noi nu am putea face pentru sine0.

și mai important decât atât este că avem nevoie să aplicăm soluția spirituală tuturor problemelor din viața noastră în continuare, pe o bază zilnică, pentru că sănătatea spirituală totală nu o au decât cei iluminați (foarte puțini) și sfinții de pe pereții bisericilor.

Torturile sufletești (bedevilments cum sunt numite în big Book, capitolul Noi, agnosticii) nu sunt doar ale alcoolicului aflat în consum, ele rămân și după încetarea consumului. Referirea la ele se face pentru a ne arăta modul în care ne simțim în abstinență ÎNAINTE de a lucra Pașii - programul de acțiune.

A trebuit să ne întrebăm: de ce să nu ne schimbăm la fel de prompt şi punctul de vedere în tratarea problemelor noastre omeneşti? Aveam 1) necazuri în relaţiile personale, 2) nu ne puteam controla natura emotivă, 3) eram pradă mizeriei şi depresiei, 4) nu eram în stare să ne câştigăm existenţa, 5) ne simţeam inutili, 6) eram torturaţi de frică, 7) eram nefericiţi, 8) nu prea eram de ajutor altora - nu era oare mai important să găsim o soluţie la aceste torturi sufleteşti? 

Când suntem neliniștiți, iritabili, nemulțumiti, așa cum sunt prezentați alcoolicii care nu mai beau în Opinia Doctorului, avem un semnal clar că ceva din program mai trebuie lucrat.

Să ne reamintim permanent să lucrăm programul de acțiune și mai ales partea lui finală - Pașii 10, 11, 12 de creștere spirituală continuă.

SPIRIT

Există o legătură directă între auto-examinare, meditaţie şi rugăciune. Luate separat, aceste practici pot aduce un mare beneficiu şi multă uşurare. Dar cînd ele sînt legate logic şi întreţesute, rezultatul este un fundament de neclintit al vieţii însăşi. (12&12, Pasul 11)

Ca să evităm orice confuzie în privinţa numelor pe care le dăm defectelor, haideţi să luăm o listă recunoscută universal ca fiind a slăbiciunilor umane majore - cele Şapte Păcate Capitale: orgoliul,  luxul excesiv (iubirea de arginți), desfrânarea, mînia, lăcomia, invidia şi lenea (12&12, pasul 4)

Spirit - existența non-materiala

Spiritualitate înseamnă a fi conștienți că suntem ființe spirituale care trăiesc o experiență umană. 

Căile prin care realizăm trezirea în noi a conștiinței spirituale sunt rugăciunea, meditația și autoexaminarea. 

Disciplina spirituală este o practică de zi cu zi.

Centrarea noastră trebuie să fie pe ființa spirituală (spirit) și nu pe ființa umană (egocentrism) pentru a avea relații perfecte.

Prinși în egoismul egoului (egoism, egocentrism) devenim victima unui conflict. Ura, mânia, nerăbdarea, lăcomia, invidia și orgoliul își scot capetele urâte distrugând o relație bună.

Când manifestăm astfel de trăsături (defecte de caracter) viața ne creează situații care ne provoacă să evoluăm și astfel să transformăm aceste trăsături.

Soluția la problemele care ne tulbură și ghidarea care ne spune cum să acționăm par a ieși din liniștea spiritului și presupune în esență transcederea egoului.

Să trăim în spirit și să acționăm de la acel nivel.

SOLUTIA LA PROBLEMELE UMANE

A trebuit să ne întrebăm: de ce să nu ne schimbăm la fel de prompt şi punctul de vedere în tratarea problemelor noastre omeneşti? Aveam 1) necazuri în relaţiile personale, 2) nu ne puteam controla natura emotivă, 3) eram pradă mizeriei şi depresiei, 4) nu eram în stare să ne câştigăm existenţa, 5) ne simţeam inutili, 6) eram torturaţi de frică, 7) eram nefericiţi, 8) nu prea eram de ajutor altora - nu era oare mai important să găsim o soluţie la aceste torturi sufleteşti? 

Văzându-i pe alţii cum îşi rezolvau problemele cu ajutorul Spiritului Universului, a trebuit să încetăm să ne mai îndoim de puterea lui Dumnezeu. În timp ce ideile noastre se dovedeau inutile, ideea de Dumnezeu aducea rezultate.

(Big Book, Noi, agnosticii)

Urmeaza un fragment din cartea scrisă de Dr. Wayne W. Dyer 

Există o soluție spirituală pentru orice problemă

 :

Problemele legate de boală, dizarmonie, neînțelegere, frică, anxietate, lipsuri, nemulțumire, dezamăgiri provocate de alții și așa mai departe sunt numai în mintea noastră. Când avem astfel de probleme, ne simțim singuri, înstrăinați, izolați, supărați, răniți, deprimați, îngroziți și din ce în ce mai zbuciumați. Dar, atunci când ne reconectăm la sursa noastră, aceste simțăminte dispar.

De aceea folosesc cuvântul problemă ca și cum ar exista cu adevărat; știu însă, de fiecare dată când îl folosesc, că e doar o iluzie. Așadar, ori de câte ori vei întâlni cuvântul în această carte, să știi că eu îl percep ca pe o iluzie creată de noi înșine, din cauză că, în momentul respectiv, ne-am separat de Dumnezeu.

Sfântul Coran spune astfel: „Tot binele care ţi se întâmplă vine de la Dumnezeu, tot răul vine de la tine.”

Nu poți să-ți alungi problemele din viață atacându-le sau încercând să le înțelegi în profunzime. Ci corectând erorile de gândire care au creat problema încă de la început. Odată ce faci corecturile necesare, problema nu mai are substanță sau validitate și dispare complet din viața ta. Soluția este să dai valoare spirituală „problemei” bolii, dizarmoniei și disensiunii. Apoi eroarea sau iluzia va dispărea. Problemele reprezintă, într-un fel, un deficit de spirit. Eroarea constă în faptul că aceste probleme, pe care le trăim în mintea noastră, în realitate nu există. Corectarea acestor erori este echivalentă cu anularea fricilor. Te întorci și te confrunţi cu propriile frici, iar ceea ce înfrunți se topeşte în lumina conștiinței. În acest context, avem în interiorul nostru capacitatea de a elimina iluziile pe care le numim probleme. Corectăm aceste erori prin crearea unui nou sistem, de transferare în spiritual. Aceasta este cheia pentru a înțelege vindecarea, atât a trupului, cât și a relațiilor noastre.

Atunci când te confrunți cu o problemă, reamintește-ți că tu ai creat-o cu un mod de gândire și o vei rezolva cu un altul. „Problemele” vin dintr-un mod de gândire non-spiritual. O soluție spirituală îți stă la dispoziție, iar tu poți crea energia pentru a o obține oricând vrei. 

SOLUTIA! sau RASPUNSUL LA CE ÎNSEAMNĂ SPIRITUAL

INTRODUCERE:

SOLUȚIA SPIRITUALĂ = TRANSCEDEREA EGOULUI

SOLUȚIA AA PENTRU ALCOOLISM = “Am ajuns la credinţa că o Putere superioară nouă înşine ne-ar putea reda sănătatea mintală.” = SOLUȚIE SPIRITUALĂ

Dr. Jung a folosit expresia latină, „Spiritus contra spiritum”, pentru a explica că cu mintea mea alcoolică nu pot obține o experiență spirituală. La pagina 27 din Big Book, dr. Jung a dezvăluit soluția pentru alcoolismul lui Rowland H.: „Ici și acolo, din când în când, alcoolicii au avut ceea ce se numesc experiențe spirituale vitale”. Această afirmație s-a dovedit a fi soluția AA pentru alcoolism!

Soluția spiritulă este pusă în practică prin PROGRAMUL DE ACȚIUNE al AA.

PROGRAMUL DE ACȚIUNE produce TRANSCEDEREA EGOULUI.

„Egoism – egocentrism!  - credem noi că este rădăcina necazurilor noastre.” (Cartea Mare, pagina 62, paragraful 1)

***

CUPRINS:

SOLUȚIA SPIRITUALĂ = TRANSCEDEREA EGOULUI

Ego-ul este punctul esențial în cresterea spirituală. obiectul creșterii spirituale este să ne transcedem ego-ul și să ne trăim experiența noastră ca ființe spirituale. fiind prins în capcana trupului și minții, sufletul își pierde conștiența perfecțiunii sale. El începe să se identifice cu trupul - considerând că el este doar trupul fizic care are o minte. această ignoranță esențială creează drama unei căutări a fericirii în afara noastră.

Dacă ne examinăm cu atenție viața vedem cum, cu toții, căutăm un anumit gen de fericire în afara noastră, în plăcerile lumești. cel care ne determină să facem aceasta este ego-ul care ne conduce să credem că noi nu suntem deja fericiți și că trebuie să ne căutăm fericirea. prin urmare, noi o căutăm în plăcerile și în acțiunile lumești. Atunci când nu o putem găsi acolo - ceea ce se întâmplă în mod invariabil - devenim furioși, deprimați și nerealizați (iritabili, nemulțumiți neliniștiți scrie in Big Book).

Trebuie să ne spunem nouă înșine că suntem deja fericiți și trebuie să ne căutăm fericirea în noi. Meditația și rugăciunea, ca o practică zilnică, fac în cele din urmă să simțim că fericirea este în noi, o fericire care nu depinde de cele lumești. Acesta este modul de a transcede ego-ul. atunci când suntem fericiți în noi înșine, această fericire se revarsă în tot ceea ce facem. nu începem ziua până când nu putem simți fericirea lăuntrică. Abia atunci râsul nostru va fi un râs adevarat (onest). Zâmbetul nostru va radia de bucurie. cuvintele noastre vor inspira iubire și bucurie în ceilalți. Acțiunile noastre vor înălța lumea.  Trăind în Spirit, ego-ul devine servitorul cel mai plin de bucurie și prietenul perfect.

Când ego-ul este prins în invidie, mânie, mândrie, urî, desfrâu, lăcomie (defectele de caracter), el aduce neliniște și nemulțumire. atunci nu suntem niciodată cu adevărat fericiți. uneori, atunci când totul se desfășoară cum vrem noi, putem părea a fi ferciți, dar aceasta nu durează niciodată prea mult.

Țelul nostru de fiecare zi ar trebui să devină a trăi în Spirit, într-o permanentă stare de pace, bucurie, iubire și mulțumire lăuntrică. Acest lucru este posibil dacă facem din rugăciune și meditație o disciplină zilnică. prin aceste activități, ego-ul este pus într-o stare de capitulare și noi renunțăm la toate (ne predăm) și îl lăsăm pe Dumnezeu să facă ce are de făcut. Dacă Îl lăsăm, cu adevărat pe Dumnezeu să intre în noi în fiecare moment, renunțând la toate celelalte, vom începe să simțim conștiința spirituală lăuntrică.

Avem nevoie de atenție în permanență. Nu ne lăsăm ego-ul să domine ce este mai bun în noi. calea ego-ului este calea plăcerii și a durerii. calea spiritului este calea adevăratei bucurii. În momentul în care vedem ego-ul în oricare din aceste forme negative ale sale, ne rugăm să ne putem detașa și încercăm să ne abandonăm spiritului, astfel încât Grația Divină să poată intra în viața noastră.

CONCLUZIE:

Să trăim întotdeauna în conștiența spiritului nostru, făcând din ego-ul nostru un prieten perfect și un servitor credincios.

Sitele lui Socrate si cele 4 absolute AA

  Cele Patru Absolute AA:

onestitate, altruism, iubire, puritate.

Onestitate: față de noi insine si de ceilalti.

Intreaba-te: este acest lucru adevarat sau fals?

Altruism: a fi dispus sa-i ajuti pe altii

Intreaba-te: cum afecteaza asta pe ceilalti?

Iubire: pentru Dumnezeu si pentru ceilalti

Intreaba-te: este frumos sau urat?

Puritate: a mintii, a corpului si a sufletului

Intreaba-te: este bine sau rau?

<< În Grecia antică Socrate (469-399 î.Hr.), era foarte mult lăudat pentru înțelepciunea lui.
Într-o zi,  marele filozof s-a întalnit întâmplător cu o cunoștință care alerga spre el agitat și care i-a spus: 
„Socrate, stii ce-am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenții tăi?”
„Stai o clipă,” îi replică Socrate. „Înainte să-mi spui, aș vrea să treci printr-un mic test. Se numește Testul celor Trei.”
„Trei?”
„Așa este,” a continuat Socrate. „Înainte să-mi vorbești despre studentul meu, să stăm puțin și să testăm ce ai de gând să-mi spui.
Primul test este cel al Adevărului. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să-mi spui este adevărat?”
„Nu,” spuse omul. „De fapt doar am auzit despre el.”
„E-n regula,” zise Socrate. „Așadar, în realitate, tu nu știi dacă este adevărat sau nu.
Acum să încercăm testul al doilea, testul Binelui.
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine?”
„Nu, dimpotrivă…”
„Deci,” a continuat Socrate, „vrei să-mi spui ceva rău despre el, cu toate că nu ești sigur că este adevărat?”
Omul a dat din umeri, puțin stânjenit.
Socrate a continuat. „Totuși mai poți trece testul, pentru că există a treia probă – filtrul Folosintei. 
Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu îmi este  de folos?”
„Nu, nu chiar…”
„Ei bine,” a conchis Socrate, „dacă ceea ce vrei să-mi spui nu este nici Adevărat, nici de Bine, nici  măcar de Folos, atunci de ce să-mi mai spui?”
Omul era învins și s-a rușinat. >>

Cele trei 'site' ale lui Socrate:
inainte de a primi cu bratele deschise o informatie sau inainte de a da o informatie mai  departe sa o trecem prin Sita Adevarului, cea a Binelui si cea a Utilitatii, punandu-ne urmatoarele 3 intrebari:

- Este adevarat?

- Este de bine?

- Este folositor?

Diferența dintre voința lui Dumnezeu și voința proprie

 

O întrebare foarte frecventă este: „Cum pot să știu diferența dintre voința lui Dumnezeu și voința proprie?” Chiar și oamenii care au fost pe o cale spirituală de ceva vreme se poticnesc de această întrebare.

Voința lui Dumnezeu și voința proprie pot fi una dintre aceleași uneori, deși alinierea celor două este o provocare. Înainte ca cele două să fie reunite, ele sunt definite după cum urmează:
--Voința lui Dumnezeu este acțiunea întreprinsă sau cuvinte rostite cu iubire.
--Voința proprie este acțiunea întreprinsă sau cuvintele rostite cu ego-ul.

Cu cât reducem mai mult importanța acțiunii pentru a ne împlini ego-urile și acordăm o importanță mai mare acționării cu iubire, cu atât ne apropiem de alinierea voinței noastre cu cea a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, a face acest lucru în mod regulat este o sarcină dificilă pentru noi toți. Luarea unor acțiuni bazate pe ego creează impresia că ne avansăm statutul și nivelul de prestigiu. Și hrănirea egoului nostru vine, de obicei, destul de natural, în timp ce ne face să ne simțim bine. Problema este că sentimentul bun este de scurtă durată, așa că trebuie din nou să ne hrănim ego-ul pentru a recupera același sentiment pozitiv. Până la urmă, nu suntem niciodată mulțumiți, nu suntem niciodată împliniți.

Bazarea unei vieți pe voia lui Dumnezeu ne permite să atingem obiectivele pe care ego-ul nostru le dorește, dar cu o fundație care este mult mai puțin precară. Calea către realizare este mai plăcută și mai puțin epuizantă, deoarece acțiunea iubitoare are ca rezultat produse secundare neintenționate care ne mențin succesul și ne oferă recompense neașteptate. Voința lui Dumnezeu este o fundație care începe puternică și se întărește cu fiecare acțiune iubitoare, permițându-ne să realizăm vise despre care nici măcar nu știam că sunt în noi.

Este voia mea sau voia lui Dumnezeu? - partea a doua

 „Cele patru absolute” au fost considerate „puncte de referință” în primele zile ale programului de recuperare – standarde pentru determinarea comportamentului adecvat, măsurat prin ochii lui Dumnezeu. Cele patru absolute sunt onestitatea, puritatea, altruismul și iubirea. Acestea sunt ghiduri pentru a ne menține în ton cu voința lui Dumnezeu în viața noastră.

Cele patru absolute au fost scrise inițial în 1904 de autorul creștin Robert Speer, iar mai târziu aveau să devină parte din învățăturile grupului Oxford. Principiile din spatele celor patru absolute provin din învățătura lui Isus din Biblie.

Grupul Oxford a folosit cele patru absolute în trei moduri specifice:

1 – Ca o modalitate de a face un inventar al trecutului nostru pentru a vedea unde și cum ne-au lipsit, astfel încât să putem învăța în ce domenii ale vieții noastre trebuie să fie lucrate.

2 – În timpul meditației sau în timp ce suntem inspirați sau ghidați de Vocea noastră interioară, ca o modalitate de a face diferența între gândurile „Dumnezeu” și gândurile umane.

3 – Ca standard pentru o viață trăită cu Voia lui Dumnezeu, clipă de clipă.

Cele Patru Absolute sunt puse în practică punând 4 întrebări. Trebuie să ne amintim nouă înșine dimineața și, pe măsură ce ne parcurgem ziua, următoarele întrebări înainte de a acționa sau de a vorbi:

· Este adevărat sau este fals? — Onestitate

· Este corect sau este greșit? – Puritate

· Cum va afecta acest lucru pe alt om? – Absența egoismului

· Este urât sau frumos? – Iubire

Onestitate - Este adevărat sau este fals?

Onestitatea se referă la o fațetă a caracterului moral și conotă atribute pozitive și virtuoase precum integritatea, veridicitatea, sinceritatea (atât verbal, cât și prin acțiunile noastre), împreună cu absența minciunii, a înșelarii, a furtului etc.

Când suntem în dependență activă, acest lucru ne poate părea un concept străin; acum, în recuperare, ni se spune că onestitatea deplină este o necesitate! Este o mare schimbare pentru cei mai mulți dintre noi să o acceptăm deodată. Adevărata virtute a onestității constă în dăruirea persistentă de a lupta pentru aceasta.

Trebuie să ne lăsăm raționalizările pe marginea drumului și să oprim auto-amăgirea care este în natura noastră și să ne întrebăm „este adevărat sau fals?”

Căutarea neîncetată a adevărului ne va elibera.

Puritate – Este corect sau este greșit?

Puritatea este definită ca condiția sau calitatea de a fi pur; libertate față de orice înjosește, contaminează sau poluează. Puritatea este o calitate fără cusur. Întrebarea pusă „este corect sau greșit?” nu este un concept greu de înțeles pentru noi. Adesea, chiar și în strânsoarea dependenței noastre, eram conștienți de diferența dintre bine și rău. Ne confruntăm adesea cu decizii care sunt grele pentru noi. De multe ori știm ce este ceea ce trebuie să facem, dar ne străduim să facem asta. Practicând acest absolut, suntem mai capabili să luăm alegeri și decizii bazate pe gândirea corectă, care ne va ajuta să ne aliniem viețile cu voința lui Dumnezeu.

Dacă în onestitate virtutea constă în străduința pentru ea, pentru puritate vom fi de asemenea în urmărire constantă. Aceasta este o modalitate excelentă de a ne verifica motivele și de a afla dacă avem planuri ascunse.

Altruism (absența egoismului) – Cum îl va afecta acest lucru pe alt om?

Altruismul este definit ca calitatea de a nu te pune pe primul loc, ci de a fi dispus să-ți oferi timpul, banii sau efortul etc. În recuperare, aceasta este adesea o schimbare de paradigmă pentru noi. Ne-am petrecut cea mai mare parte a vieții gândindu-ne mai întâi la noi înșine, chiar dacă nu eram conștienți că o facem.

Ceea ce câștigăm în sobrietate este direct proporțional cu ceea ce dăm. Odată ce am realizat acest lucru și dedicăm timp pentru a-i ajuta pe alții, ne dăm seama că aceasta este piatra de temelie a programului de recuperare.

Când analizăm ceea ce suntem pe cale să facem, să spunem sau să decidem, trebuie mai întâi să ne uităm la modul în care acest lucru îi va afecta pe cei din jurul nostru. Trebuie să aflăm ce ne controlează acțiunile – interesul personal sau interesul lui Dumnezeu? Acest lucru ne va ajuta să aflăm dacă suntem direcționați de voința proprie sau dirijați de Dumnezeu.

Iubire - Este urât sau este frumos?

Iubirea este frumusețe, este și un cuvânt de acțiune. Când suntem în dependență activă, suntem în adâncurile fricii, agoniei fizice, torturii mentale și înfometării spirituale. Avem nevoie de o schimbare completă. Constatăm că în iubire, dăruind iubire o primim. Dacă nu dăm iubire, progresul nostru va fi pierdut.

Dacă ceva este cu adevărat frumos, atunci este iubire. Iubirea nu este un sentiment, este o decizie.

De ce este important acest lucru pentru recuperare?

Când lucrăm la programul de recuperare, știm că inventarierea este vitală pentru sobrietatea noastră. Iată câteva dintre întrebările care sunt puse în Marea Carte a Alcoolicilor Anonimi care sunt în conformitate cu Cele patru absolute

Pasul 4 – BB pag. 67

Unde am fost noi egoiști, necinstiți, egocentrici și înfricoșați

Pasul 10 BB pag. 84

Continuăm să urmărim egoismul, necinstea, resentimentele și frica.

Pasul 11 BB pag. 86

Unde eram supărați, egoiști, necinstiți și speriați.

Cele Patru Absolute și întrebările asociate cu acestea sunt o modalitate utilă de a face ceea ce trebuie atunci când răspunsul nu este evident.

Răspunsul la aceste întrebări în fiecare zi cu integritate absolută și respectarea direcțiilor acestor răspunsuri, o zi la rând, ne va conduce cu siguranță bine în călătoria noastră către aplicarea Absolutelor.

The Four Absolutes - The Oxford Group | JC's Recovery

... dar acestea sunt indispensabile

MOTTO:

Cum procedez în recuperare? Iată CUM (here's HOW)!

Honesty (onestitate) - Open mind (minte deschisă) - Willingness (bunăvoinţă)

***

Nou venitule, am să fiu dur cu tine!

Vii la AA de 3 sau 6 luni, poate chiar un an și nu ai înțeles nimic.

Ai auzit la întâlniri că sunt esențiale bunăvoința, onestitatea și mintea deschisă. Ți-a trecut pe la ureche, dar nu ai dat importanță că acestea sunt indispensabile. Dacă ai fi ascultat cu adevătat (nu să îți intre pe o ureche și să îți iasă pe cealaltă) ți-ai fi pus întrebări ce înseamna acestea.

Mintea deschisă înseamnă să admiți ce auzi la întâlniri chiar dacă tu nu crezi că ar putea să îți fie de folos.

Bunăvoința înseamnă să fii dispus să aplici ce auzi în viața ta.

Onestitatea înseamnă ... dar n-are rost să îți spun ce înseamnă onestitatea. Am să îți spun în schimb ce înseamnă lipsa de onestitate. Înseamnă că în cel mai profund sine al tău te minți singur și tu nici măcar nu îți dai seama că te minți.

Vii poate dintr-un centru de reabilitare sau din altă parte unde ai intrat în abstinență, ai aflat câteva lucruri (în special cum să te ferești de primul pahar), te-ai pus pe picioare, lucrurile merg bine (este și normal față de viața mizerabilă pe care o aveai înainte), urmezi sfatul de a continua cu AA și te minți singur că ai o stare de bine pe care poți să ți-o păstrezi cu ce ai aflat și făcut până acum ... și că o să poți să faci față vieții așa cum e ea. Nu îți dai seama că o să vină momente când vei fi fără apărare în fața alcoolului.

Te minți singur că grupurile AA sunt grupuri de terapie unde te simți bine pentru că poți să îți verși amarul și să te liniștești pentru că ești înțeles, să vorbești despre cum ceilalți „îți apasă butoanele” si te fac să te simți rău ... vorbești despre PROBLEMĂ pentru că nu ai înțeles SOLUȚIA (sau poate că te minți singur că ai înțeles-o).

Te minți singur că ai credință pentru că mergi la biserică și zici că crezi în Dumnezeu, dar îți lipsește total conectarea cu El. Nu faci diferența între voința proprie și voia Lui pentru tine, nu crezi că tocmai voința proprie a fost cea care a creat problemele și continui să mergi pe ea.

Te minți singur că te-ai blocat la Pasul 4 pentru că ai luat-o prea repede și nu ar trebui să pui presiune pe tine. Nu pune presiune pe tine , dar nu renunța să depui munca la Pași. Te-ai blocat nu din cauza presiunii, ci pentru că nu ai lucrat Pasul 3 ca lumea. Și nu ai făcut 3 pentru că nu ai înțeles ce înseamnă 2. Și n-ai înțeles ce înseamnă 2 pentru că ți-a scăpat ceva la 1 și anume că nu îți poți controla viața așa cum vrei tu. Ai renunțat la ceea ce credeai că ți-a adus toate problemele, la alcool, și acum te minți singur că viața ta va fi ușor de gestionat.

Hai că devin plictisitor!

TREZEȘTE-TE!

Ești la AA. La AA se învață și se pun în aplicare pașii, nu se stă de vorbă terapeutic. AA este grup de sprijin reciproc și noi ne împărtășim experiența, puterea și speranța. AA este despre ACȚIUNE, nu vorbe. Programul este unul de acțiune. Degeaba știi dacă nu faci. Soluția este o trezire spirituală  care va produce o schimbare psihică suficientă să scapi de obsesia mentală. Nu ai cum să ai o trezire spirituală fără acțiune. Credința fără fapte este moartă.

Ai bunăvoința să îți pui întrebări și caută răspunsuri oneste care să-ți deschidă mintea.

Până când crezi că o să reziști să faci față vieții fără alcool cu ce știi și faci acum?

STUDIAZĂ BIG BOOK, IA-ȚI UN SPONSOR, LUCREAZĂ PAȘII!

Cu bunavoință, onestitate și minte deschisă.

Este voia mea sau voia lui Dumnezeu? - partea 1

„Cele patru absolute” de la
mormântul Dr. Bob din Akron, OH.

Se zice că, dacă vă întrebați dacă ceea ce sunteți pe cale să faceți sau să spuneți este voința proprie sau voia lui Dumnezeu, atunci probabil este voință proprie. Nu este neapărat adevărat și aș zice chiar că această întrebare este primul pas către a afla care este voia lui Dumnezeu pentru noi.

Atunci cum stabilesc „care este intenția lui Dumnezeu pentru noi”? Mai mult, cum ne descurcăm să disciplinăm „dialogul interior pedepsitor” și țipetele zgomotoase ale „sinelui nostru” separat – micul nostru ego îngrozitor de prețios, judecător și defensiv – fluxul aparent nesfârșit de gânduri care ne tulbură atât de mult starea noastră? 

În ultimul său discurs public, care este prezentat în pamfletul Co-fondatorii AA, dr. Bob a spus că ori de câte ori se confrunta cu luarea unei decizii (adică necesitatea exercițiului voinței sale proprii) și nu era sigur care este cursul de acțiune pe care Dumnezeu l-ar fi pus să ia, el va examina acea decizie aplicând cele Patru Absolute la aceasta.

Procesul de utilizare a celor Patru Absolute pentru a verifica dacă suntem pe cale să bombardăm „problemele” noastre aparente cu un exercițiu al voinței noastre proprii, sau dacă în realitate predăm exercițiul puterilor noastre în grija și protecția lui Dumnezeu, este destul de simplu. După cum se arată într-un pamflet intitulat „Cele patru absolute”, pus la dispoziție prin intermediul Biroului de Serviciu al Districtului Cleveland al AA, tot ceea ce este necesar pentru a determina dacă luăm decizii și  acțiuni pe voința noastră „de sine” sau pe voia lui Dumnezeu, este să examinăm acțiunea sau inacțiunea propusă în lumina celor patru absolute punând urmatoarele intrebari:

Onestitate absolută - Întrebați-vă „sinele”: Este această acțiune/inacțiune adevărată sau falsă?

Puritate absolută - Întrebați-vă „sinele: această acțiune/inacțiune este bună sau rea?

Absolut altruism – Îndepărtând „tu” și „tău” interes personal din ecuație, întreabă-ți „sinele”: Cum îi va afecta această acțiune/inacțiune pe ceilalți

Puritate absolută - Întrebați-vă „sinele”: Această acțiune/inacțiune frumoasă sau urâtă?

Doctorul Bob a spus că atunci când a trecut prin acest proces în momente de dificultăți sau când se confrunta cu decizii dificile pe care trebuia să le ia, răspunsurile și îndrumările interne de care avea nevoie pentru a merge mai departe cu asigurarea că își exercită voința sub protecția și grija lui Dumnezeu ar ieși în evidență clar în majoritatea cazurilor când au fost aplicate cele Patru Absolute. Dacă propria sa aplicare a celor Patru Absolute nu i-a oferit o îndrumare clară, astfel încât să poată acționa sau să renunțe la acțiune cu certitudine, el s-ar consulta apoi cu doi sau trei indivizi despre care știa că trăiesc viața clară, simplă și spirituală pe care o îmbrățișase. Când trebuia să facă acest lucru, Dr. Bob știa că îndrumarea, protecția și grija de care avea nevoie de la Dumnezeu pentru bunăstarea lui continuă ar veni întotdeauna dacă Absolutele ar fi aplicate cu o inimă deschisă,

Cele Patru Absolute sunt astfel instrumente puternice (prea des nemenționate) le punem împreună în trusa de instrumente spirituale din Recuperarea noastră. 

Când a fost întrebat de ce nu a menționat „Cele patru absolute” în „Cartea Mare” a Alcoolicilor Anonimi  , Bill W. a spus acest lucru ar fi identificat prea strâns AA cu Grupul Oxford. 

Bill a mai spus că „Cele Patru Absolute” sunt inerente în lucrul celor 12 Pași ai noștri. Broșura „Patru Absolute” care descrie cum să folosim Absolutele pentru a determina voia noastră sau voia lui Dumnezeu este încă disponibilă de la Biroul Districtual din Cleveland.

Când mă confrunt cu o decizie dificilă de luat și mă gândesc dacă a face sau a spune ceea ce mi se pare „drept” ar fi o expresie a voinței mele sau a Dumnezeului înțelegerii mele - adică, să mă întreb dacă sunt condus de conștiința ego-ului sau Conștiința lui Dumnezeu – este momentul în care un inventar rapid cu „Patru Absolute” s-a dovedit a fi neprețuit.

În cartea lui Wally P. „ Înapoi la principii”, citim cum primii cei mai vechi practicau ceea ce ei numeau „rugăciune în două sensuri”; adică cerând îndrumare și apoi stând în meditație sau contemplare pentru gândul sau gândurile care au răspuns la întrebările lor.

Nevoia de meditație pare să fie subliniată în aceste zile și cu siguranță, sunt foarte puțini vechi sau nou-veniți care discută despre „rugăciunea în două sensuri”. Cu toate acestea, este „vital”, în toate sensurile cuvântului, și este deosebit de important dacă cineva dorește să obțină „experiența spirituală vitală” pe care Carl Jung a identificat-o ca o soluție pentru dependența de alcool.

Discutând „rugăciunea în două sensuri”, Wally P. scrie:

„... (Nu) toate gândurile noastre vin de la Dumnezeu. Cu toate acestea, cu timpul și cu practica vom începe să avem încredere în „al șaselea nostru simț vital.” 

Începând cu prima propoziție de la pagina 87, autorii „Cartea Mare” explică :

„Ceea ce a fost bănuiala sau inspirația ocazională devine treptat o parte activă a minții. Fiind încă fără experiență și tocmai am luat contact conștient cu Dumnezeu, nu este probabil să fim inspirați în orice moment. S-ar putea să plătim pentru aceasta în tot felul de acțiuni și idei absurde. Cu toate acestea, descoperim că gândirea noastră va fi, pe măsură ce timpul trece, din ce în ce mai mult pe planul inspirației. Ajungem să ne bazăm pe ea.
( AA , p. 87, rândurile 1 -9)

De asemenea, ne testăm gândurile în timpul meditației de dimineață. Iată cum funcționează. Când ne terminăm „timpul de liniște”, verificăm ce am pus pe hârtie. Dacă ceea ce am scris este cinstit, pur, altruist și iubitor, putem fi siguri că aceste gânduri sunt îndreptate de Dumnezeu. În schimb, dacă ceea ce am scris este necinstit, resentimentar, egoist sau plin de frică, putem fi la fel de siguri că aceste gânduri sunt auto-dirijate.

În acest fel, putem distinge dacă acționăm după voia noastră sau a lui Dumnezeu. În acest fel, putem verifica cine „dirijează emisiunea”.