„Munca mea m-a dus pe Wall Street și încetul cu încetul am devenit interesat de piață. Mulți oameni au pierdut bani, dar unii au devenit foarte bogați. De ce nu eu? Am studiat economia și afacerile, precum și dreptul. Potențial alcoolic ce eram, aproape că am picat cursul meu de drept. La examenul final eram prea beat ca să mă gândesc sau să scriu. Deși băutul meu nu era încă continuu, a deranjat-o pe soția mea. Am avut discuții lungi , dar i-am liniștit presimțirile spunându-i că bărbații de geniu și-au conceput proiectele băuți...”
Cred ca si aici ne putem identifica cu Bill Wilson (eu, cel puțin la ce e bolduit).
Am început să beau din ce în ce mai mult, pe tot parcursul zilei şi aproape în fiecare seară. Dojenile din partea prietenilor duceau la certuri, aşa că am devenit un lup singuratic.
Au început tremurăturile de dimineaţă.
La sfârşitul uneia din acele zile de iad, mă îndreptam pe patru cărări, dinspre barul unui hotel, către un birou de bursă.
„A doua zi dimineața am sunat la un prieten din Montreal. Mai aveau mulți bani și a crezut că ar fi mai bine să plec în Canada. În primăvara următoare, trăiam în stilul nostru obișnuit. M-am simțit ca și cum Napoleon se întoarce din Elba. Fără Sfânta Elena pentru mine' Dar băutul m-a prins din nou din urmă și prietenul meu generos a fost nevoit să se debaraseze de mâine. De data asta eram ruinați cu adevărat.
Putem vedea progresia bolii lui Bill. Treptat din ce în ce mai rău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu