sa nu uit ca sunt alcoolic

La grup. Tema: 'despre recadere' si 'cum admitem ca suntem alcoolici'.
Cineva impartaseste: "m-am trezit cu paharul in mana ... parca si uitasem ca nu trebuie sa beau"
Altcineva, mai vechi, despre propriile recaderi: "am admis ca sunt alcoolic, dar nu am crezut ... Primul pahar schimba tot! ... toata invatatura  a pierit!"
Nu stim ce admitem! 
Admiterea se face 100% si cu onestitate fata de sine.
Este nevoie de o dorinta puternica sa fim abstinenti. Aceasta presupune doua lucruri: intrarea in abstinenta si pastrarea abstinentei.
Am invatat ca drumul este: constientizare, intelegere, acceptare si transformare.
Deci pana la acceptare, pana la a admite cu onestitate ca sunt alcoolic am nevoie sa constientizez (nu doar sa stiu) ca sunt alcoolic si ca am o boala si sa inteleg ce inseamna aceasta boala (alcoolismul). Constientizarea si intelegerea ma ajuta sa nu uit!
Si mai este ceva. Nu este suficient sa admit ca sunt alcoolic pentru a ramane abstinent. Este nevoie sa transform. Nu pot pastra abstinenta cu acelasi mod de gandire si aceleasi comportamente care m-au condus la baut. Si aici intervine puterea programului. Transformarea o fac lucrand pasii.
Acesta este noul mod de viata promis.

Un alt membru mai nou isi arata ingrijorarea: "Cand vad ca membri cu ani buni de abstinenta recad, ma cuprinde frica si ma intreb cum o sa fac eu cand problemele emotionale o sa ma copleseasca."
Cineva raspunde: "Nu atat vechimea in abstinenta conteaza, cat participarea la intalniri."
M-am gandit cata dreptate are. Insa, mi-am adus aminte de persoane cu 7-8 ani de abstinenta care veneau la intruniri (poate cu exceptia ultimei perioade inainte de producerea evenimentului) si totusi au cazut. Deci mai este nevoie de ceva. Sa lucram programul.
Si a mai spus ceva: "Este importanta perspectiva pe care o am asupra faptului ca sunt alcoolic."
Si aici intervine subconstientul. Trebuie sa fiu atent la mesajele pe care mi le transmit, inclusiv la cuvintele pe care le folosesc. Si lucrul acesta il practic la intalniri. Trebuie sa folosesc puterea repetitiei. Sa fac ceva in fiecare zi pentru abstinenta mea. Bill W. spunea ca nu a cunoscut niciun alcoolic care sa recada in ziua in care s-a rugat pentru abstinenta lui. Trebuie sa apreciez ceea ce am, sa fiu recunoscator zilnic pentru abstinenta mea.
Sa fiu atent in mod constient la semnale, pentru ca ele exista.
<< Folosim Pasul Zece pentru a crea si a mentine o constientizare continua a ceea ce simtim, gandim si, mai cu seama, a ceea ce facem. ... Pasul Zece ne va mentine constienti de tot ce se intampla cu noi insine, asa incat sa nu sfarsim prin a ajunge la nici una din aceste stari extreme. ... Fiind in permanenta constienti de ceea ce facem, ne ajuta sa vedem tiparele distructive cu mult inainte ca acestea sa capete putere... >>   

Citesc pe Prietenii lui Bill: "Pofta - gîndul - vine din orice și când te aștepți mai puțin; dacă o lași să persiste în memorie sigur se va îndeplini dacă o alungi făcând altceva și-ți amintești cât rău ti-a făcut consumul de alcool vei reveni la realitate depășind momentul critic. De multe ori nu este ușor dar, telefonând unui prieten AA, mersul la grup, citind ceva din Cartea Mare sau făcând ceva ce-ți place cu adevărat problema dispare. Cu timpul vei ajunge să poți păstra alcool în casă (pentru alții) fără să mai ai vreo tentație, existența lui îți va fi indiferentă."

Exista leac si pentru recaderi. Suntem gratiati zilnic pentru 24 de ore. Dar daca se intampla, cel mai important este sa le luam ca pe niste lectii si sa avem curajul de a reveni la grup!


Ște-Fan AA

Acceptarea intelectuala / Acceptarea emotionala

Motto:

Dacă încep, nu mai pot să mă opresc.

Acceptarea intelectuală a bolii (alcoolismului) este o schimbare puternica. 
Este diferența dintre a vedea alcoolul ca soluție și a îmbrățișa faptul că acesta este cea mai gravă problemă. 
Este trecerea de la decizia de a te opri pentru un timp până când ești suficient de puternic pentru a te controla și a recunoaște că trebuie să renunți pentru totdeauna. 
Este sa te regasesti pe tine insuti, atunci cand citesti pasul 1, in descrierea neputinței și a lipsei de control. 
Este sa admiti că există o corespondență unu-la-unu între faptul că a nu bea inseamna că lucrurile se îmbunătățesc și că a consuma alcool va înrăutăți întotdeauna viața.
Intalnirile dese de la grup au darul de a conduce catre acceptarea intelectuală. Sprijinul comunității acționeaza în mod concertat pentru a te împinge, într-o perioadă scurta, de la încăpățânare la bunavointa de a accepta.
Sunt pași uriasi. Dar nu destul pentru a deveni suficient de confortabil cu alcoolismul pentru o abstinenta pe termen lung. Este nevoie și de acceptarea emoțională.

Acceptarea emotională este ceea unii nu gasesc poate niciodată. Si-au acceptat boala intelectual. Nu erau proști. Au înțeles că nu au control asupra lor după ce au băut. Cei mai mulți s-au dus de mai multe ori la detox, au luat în serios AA și au încercat cât de mult puteau. Dar ceva lipsea. I-am auzit de multe spunand ca au facut tot ce li s-a spus sa faca: intalniri, literatura, sponsor etc, dar nu au putut "obține" acel "ceva" să rămână abstinenti. Acel "ceva" este acceptarea emoțională.
Înseamnă a recunoaște în adâncurile cele mai profunde ale ființei tale că băutul nu este o opțiune, indiferent de ce se întâmplă. 
Inseamna sa simti ca alcoolul nu este o optiune, nu doar sa gandesti, internalizarea trecerii de la CREDINTA ca alcoolul este solutia la CREDINTA ca acesta este cea mai mare amenintare. Aceasta presupune schimbarea instinctului fata de alcool: de la teama de a ramane abstinent  la teama de a bea. Și înseamnă să accesezi aceste diferențe atunci când poftele apasă, când durerea emoțională pare copleșitoare, atunci când mintea se îndreaptă spre cuvinte letale pentru dependenți: "Fuck it", ca sa nu zic "la naiba"!!! Înseamnă să înțelegi că, indiferent de cât de intensă este durerea și de cât de rau ar fi, poti trece prin ea si merge mai departe fără să revii la comportamentele autodistructive de a consuma. Înseamnă sa ajungi la credinta din sloganul AA: "Nu există nici o problemă care să nu poată fi înrăutățită prin luarea unui pahar" (sau cum spune un prieten Alcoolul nu este raspunsul, el doar te face sa uiti intrebarea!).

Dacă încep, nu mai pot să mă opresc. Acest lucru a fost un punct de cotitură subconștient, o internalizare a faptului că alcoolul nu mai poate fi niciodată asociat cu starea de ușurare, că acesta era pericolul final, o otravă mortală pentru cineva ca mine.

Emotional Acceptance

abstinenta si recuperarea

MOTTO:

• Recovery - Recuperarea inseamna obtinerea starii de bine printr-un proces continuu care nu este niciodată in intregime complet.

• Program - Sistemul de recuperare al AA bazat pe cei Doisprezece Pași.

Vorbesc pentru mine, sa ma mai aud o data spunandu-mi aceste lucruri. 

Am nevoie de asta, avand in vedere ca seninatatea mea emotionala a fost puternic "zdruncinata" in ultimul timp, mi-am pierdut echilibrul, am fost "zvârlit" din centrul programului meu de recuperare, catre margine.

Partea buna este ca "discul rotativ" (vezi ECHILIBRU sau IN MIJLOCUL PROGRAMULUI) pe care ma aflu are o "raza" suficient de mare sa ma pot redresa inainte de a cadea de pe el. Si ii sunt recunoscator Puterii mele Superioare care m-a ghidat prin Program sa pot face asta.

Acum stiu ca s-a intamplat ce s-a intamplat pentru a mai invata inca o lectie, lucruri ramase inca nerezolvate, o lectie pe care o doream, dar nu vroiam sa o invat.

Abstinenta nu este totuna cu recuperarea. 

Recuperarea este mai mult decat abstinenta. 

O data dobandita abstinenta (Pasii 1-3) trec la nivelul urmator.

Intram in abstinenta, trecem prin pasi (uneori cu sponsorul), devenim siguri ca nimic nu ne mai poate intoarce la alcool, chiar spunem ca punem abstinenta noastra pe primul loc, sau doar credem ca o facem, pentru ca uitam ca boala este cronica, ca este in fiecare zi, iar o boala cronica necesita o recuperare de zi cu zi pentru toata viata!

Nu ne dam seama ca de fapt nu Abstinenta este cea care trebuie pusa pe primul loc in viata noastra, ci mai degraba Recuperarea, procesul de insanatosire.

Abstinenti fiind, renuntam prea usor la recuperare.

Uneori ne mintim pe noi insine ca suntem in Program. Pentru ca principiul onestitatii, atat de necesar la Pasul 1, pentru recunoasterea neputintei, nu il transferam in toate domeniile vietii noastre, asa cum ne sugereaza Pasul 12 (si ne mai si "batem cu pumnii in piept" ca am facut pasul 12!).

Recuperarea nu inseamna numai abstinenta, nu inseamna numai trecerea prin Pasi, inseamna sa nu uit ca am o boala, inseamna sa fiu constient permanent de Principiile Programului (Principii, Pasi, Traditii, Sloganuri etc).
Recuperarea inseamna sa nu abdic atat de usor la principiile dobandite, pe care le aplic cu recunoștința de a-mi fi fost revelate de Puterea Superioara - atunci cand nu o fac, gandirea si comportamentele mele se schimba, semanand mult cu cele pe care le aveam inainte.

Programul in 12 pasi nu este un program de intrare si mentinere a abstinentei, este un PROGRAM DE RECUPERARE, de insanatosire - fizica, mentala, emotionala, spirituala.
Cine nu intelege asta are probleme cu el insusi si va avea in cele din urma si cu abstinenta!
Folosim expresia "Recaderi de la program", dar care program?!, cel pe care il cunosti, dar nu il aplici?

***

Recuperarea și abstinenta - există o diferență între cele două. 

Nu poți fi în recuperare fără a fi abstinent, dar poți fi abstinent fără a fi în recuperare. Cum?

Abstinenta inseamna ca nu bei. 
Recuperarea este insanatosirea (vindecarea, tamaduirea, mai degraba cicatrizarea) sau procesul de a obtine starea de bine, a deveni mai bine din punct de vedere emotional, mental, fizic și spiritual în timp ce esti abstinent. Mulți dintre noi se poate sa fim abstinenti, dar asta nu înseamnă neapărat că suntem în recuperare.

Diferenta dintre a fi abstinent și de a fi în recuperare:

• Recuperarea este a lucra cu problemele care ne-au determinat să bem. Abstinenta este doar sa le dam deoparte.
• Recuperarea este de a realiza că alcoolul a fost soluția aleasa de noi la problema și nu problema insasi.
• Recuperarea este despre schimbarea comportamentelor noastre. Abstinenta este doar despre schimbarea obiceiurilor de a bea.

Recuperarea înseamnă vindecare. Abstinenta înseamnă doar sa nu bem. 
Recuperarea este de a învăța să ne iubim pe noi insine si pe ceilalti. Recuperarea este de a găsi pacea. Recuperarea este sa ne asumam acțiunile noastre corecte sau greșite. Este renunțarea la rolul de victimă. Recuperarea este a face reparatii și nu doar a cere scuze. Recuperarea este acțiune. Recuperarea este de zi cu zi. Recuperarea nu este un lucru pe care il faci o data si gata, este o călătorie pentru tot parcursul vieții.

O metafora: o floare, de exemplu. Începi cu o sămânță, dar pentru ca aceasta să crească, trebuie sa o plantezi și ii trebuie apă în mod regulat. Abstinența este sămânța, plantarea este decizia de a urma calea recuperarii și actul de a o uda simbolizează dorinta reala de creștere, de dezvoltare personala. În cele din urmă, rezultatul este ca viața ta va fi la fel de plină de satisfacții și frumoasa ca un trandafir înflorit.

Recuperarea este o experiență individuală de a obtine starea de bine.

Vezi si Pana cand trebuie sa lucram pasii?

Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Responsabilitatea recuperarii

Cand am ajuns la AA am aflat ca alcoolismul este o boala. Insa a sti nu este suficient. Este nevoie de constientizare.
Ce inseamna ca am constientizat ca am o boala?
Constientizarea este drumul de la cunoaștere la înțelegere, de la a stii în mintea noastra că 'ceva' ne face rău la a întelege cu adevărat ce înseamnă asta. Si apoi a face ceva, a actiona.
A constientiza inseamna nu numai a sti ca am o boala, ci si asumarea responsabilitatii pentru recuperarea mea.

a fi in viata este cel mai important lucru!

De ce am nevoie de intalniri? - Pentru ca uit ușor!

Cand am venit in AA mi s-a spus ca ar fi bine sa pun abstinenta pe primul loc. Pentru ca daca sunt abstinent pot face si alte lucruri. In principiu, orice! Insa daca ma reapuc de baut am sa fac doar un lucru: sa beau.
Astfel incat, la inceputul abstinentei mele, in orice situatie, porneam de la intrebarea: ¨Ce se poate intampla cel mai rau?¨ ¨Sa beau!¨ Si daca nu beam, orice s-ar fi intamplat luam ca pe un bonus.

Cel mai important lucru este sa fiu in viata.
Daca sunt in viata, restul ... mai vad eu!
Iar pentru mine abstinenta inseamna, in primul rand, viata!

<<Daca maine pierzi tot, intri in depresie si mintea iti spune ca ai vrea sa mori, astupa-ti gura si nasul pentru 2 minute. Corpul iti va spune: La naiba cu banii tai, vreau sa traiesc!>>

Intalnirile AA

Cand imi doresc ceva foarte mult, actionez in sensul de a-l obtine si sunt dispus sa depun efortul necesar. Cand dorinta se estompeaza, actiunea se diminueaza si incep sa apara defectele de caracter. Incep sa judec, sa critic, sa dau vina pe altii, sa fiu iritat si nemultumit etc.
La fel este si cu Programul in 12 pasi. Cat timp il lucrez si aplic principiile in toate domeniile vietii e ok. Cand ma las pe tanjeala, apar defectele de caracter.
Si am observat ca cel mai sigur lucru care ma duce la asta este sa nu mai merg la intalniri.

Stefan

fundamentul schimbarii

Cand durerea de a ramane cel de acum devine coplesitoare, cand ajunge mai mare decat durerea pe care ar produce-o schimbarea, se intampla acel declic care ma impinge pe calea unei cresteri spirituale, fundamentul schimbarii.

Mai intai ma las in grija unei Puteri superioare iubitoare,
mai apoi las Puterea superioara sa-mi arate iubire.

Modul de a transforma gandirea!

A mă proteja împotriva unei gândiri automat negativă înseamnă nu numai să nu îmi mai subminez seninătatea, dar și a mai presupune că un gând negativ este într-un fel "mai realist" decât unul pozitiv.
Gândurile pozitive nu sunt nerealiste.
Gândurile sunt gânduri, unele bune, altele rele, unele sănătoase, altele mai puțin.  
Nu pot alege ce apare în mintea mea, dar cu siguranță pot selecta pe ce aleg să mă concentrez - și care poate avea apoi un rol esențial în trecerea la acțiune (care în cele din urmă este modul de a transforma gândirea).

Impartasire

"Cred tot mai mult in ideea ca principalul motiv pentru care procentul de recuperare din alcoolism este atat de scazut, este faptul ca nu se intelege natura exacta a acestei boli. 
M am auzit spunand de curand, fara sa ma gandesc prea mult, ca sunt alcoolic desi inca nu stiu exact ce inseamna asta.
  Exista o expresie care spune ca intre ceea ce stii si ceea ce nu stii este ceea ce banuiesti. Intotdeauna am avut impresia ca sunt f destept…. poate datorita egoului, dar intotdeauna am avut aceasta impresie nejustificata si bazata pe nimic ca stiu totul. Chiar dc nu stiu ceva nu o pot recunoaste, pt ca atunci toti cei de langa mine vor rade si sa fiu umilit in public este una dintre cele mai rele stari pe care le am trait vreodata. In secret, intotdeauna am stiut ca sunt un om slab, iar atunci cand esti slab trebuie sa te prefaci ca esti puternic...
    Ce inseamna totusi sa fii alcoolic? Si cine sunt alcoolicii? Dc as intreba orice om de pe strada, raspunsul ar fi foarte simplu, alcoolic este cineva care bea prea mult. In DEX alcoolicul  este  persoana care consuma in mod abuziv bauturi alcoolice. Pare aproape corect.Intrebarea ar fi totusi de ce unii oameni consuma alcool abuziv si altii nu?
    Din punct de vedere medical alcoolicul este persoana dependenta fizic si psihic de alcool. Nu stiu ce inseamna a fi dependent psihic (pot banui dar nu stiu sigur sigur ce insemna) dar dependenta fizica este nu explica f mult lucrurile. De ce ajunge un om sa fie dependent de o substanta care nu creeaza in mod normal dependenta? Din 100 de oameni care se apuca de fumat incepand cu 1 tigara pe zi, toti cei 100 vor ajunge dependeti fizic de nicotina intr o perioada relativ scurta. Dc ar lua heroina, intr-o doza f mica la inceput, toti vor ajunge dependenti fizic dupa a 4-5 utilizare. Acestea sunt substante care creeaza dependenta. Aceeasi 100 de oameni pot bea alcool in doze normale, medii, pentru tot restul vietii fara sa devina dependenti de alcool. Dependenta fizica de alcool apare atunci cand bei cantitati mari pt o perioada lunga de timp, dar apare intrebarea de ce ar face cineva asa ceva?
  Si cine sunt alcoolicii? Alcoolic=Alcoolist? Sunt oamenii care beau vodca la 7lei jumatea? Pare ca nu, pt ca alcoolici s-au declarat vedete de la Hollywood, profesori universitari ,presedinti Sua, astronauti (al 2 lea om care a pasit pe luna) etc. Sa fie oare oamenii care au crescut in medii defaforizate? Iarasi pare ca nu pt ca vedem alcoolici proveniti din toate mediile. Sa fie familia? Pare ca nu, pt ca in aceeasi familie, 2 frati sunt crescuti la fel, unul alcoolic, celalat nu. Genetic? Studiile arata ca 40% provin din familii de alcoolici dar 60% nu. Care este deci definitia alcoolicului, profilul lui?
   Din pacate nu am raspunsul la aceste intrebari, dar am incercat o abordare diferita, sa vad ce tratament functioneaza. Mi se pare evident ca recuperarea din alcoolism este f dificila, procentul oamenilor este f scazut. Am spus ca medical alcoolicii sunt considerati dependentii de alcool si ca urmare, tratamentul este internarea, de obicei in sectii de psihiatrie unde alcoolicul este detoxifiat, i se dau medicamente si eventual consiliat psihologic si psihiatric sa nu mai bea. Tratamentul asta nu are f mare succes pt ca exista oameni cu 5,10,25 de internari, oameni care beau din nou in ciuda faptului ca li se spune ca vor muri, de multe ori chiar in ziua externarii. Nu exista o monitorizare dupa externare, iar certificatele de deces spun cauza fizica a mortii nu si motivele care au dus acolo.
  Exista 2 grupari care au avut succes la scara larga. Una din ele a fost Miscarea Washingtonienilor fondata de 1840 de 6 alcoolici si s a bazat pe ideile ca numai un alcoolic poate intelege si ajuta un alt alcoolic si ca un alcoolic nu mai poate bea alcool in nici o cantitate.A functionat numai in Statele Unite si a atins un numar de 600.000 de oameni abstinenti. Din pacate Washingtonienii au disparut destul de repede datorita faptului ca, vazand succesul care l au avut in tratarea alcoolismului, s-au implicat si in alte domenii,s-au fragmentat si nu au mai avut ca scop principal recuperarea din alcoolism.
   A doua grupare este Alcoolicii Anonimii. A aparut in 1935, atunci cand un agent de bursa Bill Wilson, 6 luni abstinent la acea data, aflat in Akron pt a incheia un contract,l a intalnit pe dr Bob Smith. Bill W. si a dat seama ca pentru a ramane abstinent trebuie sa ajute alti alcoolici sa se recupereze. Dr Bob a fost a 96 incercare a lui Bill de a ajuta pe cineva si prima reusita, iar din intalnirea lor a aparut AAul. In prezent AAul activeaza in peste 150 de tari, avand milioane de oameni recuperati, fiind cea mai de succes metoda de recuperare din alcoolism.
  Poate resusim sa gasim raspunsul aici la intrebarea ce inseamna sa fii alcoolic pt ca fiind o metoda de succes trebuie sa faca ceva bine.
  Alcoolicii Anonimi au formulat ideea, pe care toti cei care am fost la AA o stim, ca alcoolismul este o boala fizica, mintala si spirituala. Am auzit asta de atatea ori incat a devenit un cliseu. Dar oare ce inseamna asta? Pentru ca raspunsul nu este undeva batut in piatra si de aceea sunt diverse intrerpretari. As fi putut jura ca stiu ce inseamna dar mai m am inselat o data, sau de doua ori in legatura cu lucruri pe care credeam ca le stiu. Deci ce insemna asta de fapt?
  Boala fizica? Simplu, boala fizica...Si imi dau seama ca de fapt nu m am gandit niciodata ce inseamna, ca nu stiu. Sa fie faptul ca daca bei te inbolnavesti fizic? Asta e valabil si dc beau multa cafea, mult zahar,sare  sau orice altceva. In acelasi timp sunt cazuri de copii care din greseala beau alcool si mor, fara sa fie alcoolici. Sa fie enzima PRDM2? Inca este doar o teorie si este destul de recenta, nu putea sa fie asta motivul pt care Bill W in 1940 numea alcoolismul o boala fizica. Sa fie alergia la alcool( pe care eu unul am inteles o gresit)? Ideea ca dc incepi sa bei nu te mai poti opri? Experienta mea e diferita. M am oprit de multe ori din baut si nu mi s a intamplat nimic fizic. Mai mult, de fiecare data cand am baut, mai devreme sau mai tarziu, cu voia sau de cele mai multe ori fara voia mea, m am oprit si nu mi s a intamplat nimic. As mai fi baut, dar faptul ca m am oprit nu m a facut bolnav. Am avut sevraje dar asta e reactia corpului intoxicat cu alcool la orice om, nu numai la alcoolici. Si atunci?Cred ca raspunsul se afla in a 3 a caracteristica a bolii, partea spirituala. Ce inseamna ca alcoolismul este o boala spirituala? Eu unul as fi pus pariu ca stiu.
   In limba romana spiritual are cel mai des conotatii religioase. Dc nu e asta, e cu Bivolaru si al 7lea cerc de lumina. Totusi ce inseamna spiritual? In dex spiritual inseamna care apartine spiritului....iar spirit inseamna factor ideal al existentei, constiinta,gandire, minte ratiune. Totusi pt ca limba AAului este engleza m am uitat ce inseamna aceste cuvinte in engleza. In engleza, primul sens al cuvantului este: partea non-fizica a unei persoane care este fundamentul emotiilor si caracterului, sufletul. Ceea ce ar insemna ca potrivit AAului, cea mai de succes metoda de recuperare din istorie, alcoolismul este o boala a emotiilor si caracterului, a sufletului. Sincer mi s a spus ca am un caracter de cacao, dar credeam ca sunt doar niste oameni rai.
   Ok, am o boala spirituala care imi afecteaza emotiile caracterul, sufletul si probabil ca si mintea dar de ce se spune ca este si o boala fizica?
  Cred astazi, nu am o dovada dar asta cred, ca este o boala fizica datorita acelei alergii de care vorbeam mai devreme, cuvant folosit in sensul de reactie diferita a corpului, dar reactia diferita nu este ca eu nu ma mai pot opri ci felul in care alcoolul ma face sa ma simt. Pe alti oameni alcoolul ii dezinhiba putin si apoi ii imbata. Pt mine alcoolul a fost cel mai bun prieten, creeaza in mine focul de artificii de la Disneyland. Imi ia toate acele probleme emotionale cu care m am nascut, fricile, anxietatea, depresia, ma face sa ma simt sigur pe mine, stiu sa dansez, sa vorbesc cu femeile, ma face sa trec de la adolescentul sensibil si retras la a dansa pe mese si a fi sufletul petrecerii, ma face sa ma simt cum am crezut intotdeauna ca ar trebui sa fiu. Alcoolul mi a fost cel mai bun prieten, a facut pt mine ce nu as fi putut face singur, cele mai bune lucruri in viata le am facut datorita alcoolului. Pana m a distrus. Dar asta e reactia diferita pe care o are asupra mea, dc nu mi-ar fi oferit toate astea, nu as fi baut pana am pierdut absolut totul. Cineva spunea, si ma identific cu asta, ca 3 pahare de whiskey il faceau sa se simta mai bine decat 3 ani de psihanaliza. Pt un alcoolic nu exista nimic altceva care sa-l resusciteze, sa-i dea acea stare de bine pe care alcoolul ne o dadea. De aia un alcoolic bea. Cauta eliberarea nu neaparat sticla.
   Dc ar fi sa trag o concluzie as spune deci ca alcoolismul este o boala a emotiilor, a caracterului si a sufletului iar consumul de alcool, parte fizica a bolii este medicamentul pe care la un moment dat in viata il descoperim. Atunci cand oprim consumul, viata se imbunatateste in prima faza , dispar consecintele fizice ale consumului, dispar unele dintre probleme dar partea spirituala, emotiile, caracterul, sufletul nu se vindeca. Renuntarea la baut este poarta de intrare in AA nu recuperarea in sine. Pentru partea spirituala exista Programul de 12 pasi, al carui scop nu este sa te ajute sa renunti la consum ci sa ti ofere aceasi libertate pe care alcoolul mi o oferea. Consumul de alcool nu este problema, problema este ca nu pot sa fac fata vietii. Sunt prea sensibil, neinteles sau gresit inteles, lucrurile par sa mearga tot timpul impotriva mea, oamenii sunt rai si au ceva cu mine. Pot sa ma opresc din baut, dar nu pot sa traiesc cu mintea mea in lumea asta, nu pot face fata vietii. Pentru toate astea aveam alcoolul, cu ajutorul lui faceam fata la orice, dar acum nu mai pot sa mai beau. Pt asta am acum Programul, de asta e important sa fac Pasii. Nu pentru a nu mai bea, ci pentru a putea sa traiesc fericit cateodata, nefericit altadata pe aceasta planeta. Abstinenta nu te face fericit, Programul nu te face fericit dar ambele te ajuta sa te reglezi emotional, sa ti creezi un caracter nou, iti dau forta si energia de care ai nevoie sa ti creezi singur fericirea. Iti ofera aceeasi eliberare pe care ti o oferea alcoolul sa poti face ceea ce vrei.
    Acum ma duc la culcare...Ceea ce am postat sunt parerile si experienta mea, nu am dovezi ca sunt bune sau mai bune sau rele decat altele. Eu cred in ele, sper sa ajute pe cineva si va doresc o noapte buna."

Serenity W

Sedintele AA!

Un *tâlc* de pe o platforma AA international online ce merită împărtășit:

Inaintea unei intalniri, un membru AA a mers la sponsor și a spus ... Eu nu voi mai participa la ședințele AA.
El a spus .. Pot să întreb de ce?
- Sigur ... văd oamenii pe telefoanele mobile în timpul ședinței, unii stau la bârfa, unii se fac ca nu observă tradiția a saptea, la unii pur si simplu observ lipsa de onestitate ... toți sunt doar niște ipocriți ...
Sponsorul a ascultat și a spus: OK ... Dar pot să-ți cer să faci ceva pentru mine înainte de a lua decizia finală?
Omul a întrebat: Ce să fac?
- Ia un pahar plin ochi cu apă și mergi în jurul mesei de  întâlnire, prin spatele lor, de 2 ori și nu lăsa nici o picătură de apă să cadă din pahar.
- Da, pot face asta! - zice omul.
S-a întors după cele doua tururi de masă și a spus că a terminat.
Sponsorul i-a adresat 3 întrebări atunci:
1. Ai văzut pe cineva uitându-se pe telefon?
2. Ai văzut pe cineva bârfind?
3. A fost cineva lipsit de onestitate?
- Cum sa văd așa ceva, nu am văzut nimic pentru că m-am concentrat atât de mult asupra acestui pahar, astfel încât apa să nu cadă.
Atunci sponsorul a spus: Când participi la o întâlnire AA ar trebui să te concentrezi doar asupra programului, nu asupra membrilor, astfel încât să nu aluneci sau să recidivezi.
Nu lăsa relația ta cu programul să fie determinată de modul în care alții se raportează la program. Las-o să fie determinată de cât de concentrat ești tu pe program.

***

Și totuși:

Întâlnirile sunt una dintre componentele esențiale ale Alcoolicilor Anonimi. Un moderator, care este de obicei un membru al grupului, deschide reuniunea și urmeaza formatul tipului de întâlnire pe care o conduce.

În cazul în care moderatorul întreabă dacă există nou-veniți, vizitatorii trebuie să se simtă liberi să ridice mâinile lor și să spuna un nume sau o porecla.

De cele mai multe ori, membrii nu vorbesc mai mult de o dată în timpul întâlnirii si pe o durata limitata. Totusi, excepții de la acest protocol se intampla, în funcție de grup sau situație.

La toate reuniunile, "vorbitul in cruce" este menținut la un nivel minim.

"Vorbitul in cruce" din punctul de vedere al Alcoolicilor Anonimi, înseamnă:

• a da sfaturi directe celor care au împărtășit deja, 
• a spune unui alt membru ce să gandeasca sau cum să acționeze, 
• a vorbi direct unei alte persoane, mai degrabă decât grupului, și 
• a pune intrebari sau a întrerupe persoana care vorbeste si impartaseste in acel moment.

de ce am nevoie de intalniri?!

Pentru ca ma ajuta sa traiesc in intervalul zilei prezente:

Spunem "tot ce avem este astăzi" atât de des încât parca își pierde puterea.

Este important să mi se reamintească în mod regulat că ceea ce am este "o amânare zilnica, prin menținerea programul meu spiritual."

Sau, altfel spus ... Nu se poate schia pe zăpada de anul trecut.

E vorba despre ceea ce fac astăzi ca sa ma recuperez din punct de vedere fizic, mental, emoțional și spiritual si ma ajuta sa raman abstinent.

Sigur, abstinenta de luna trecuta este diferita de prima mea luna de abstinenta, dar ceea ce am făcut în acele prime treizeci de zile a functionat cu adevărat doar să mă țină abstinent în primele treizeci de zile.

Ziua de azi este ceea ce am.

Ziua de azi este ceea cu care trebuie să lucrez.

Acțiunea de astăzi este ceea ce ma tine abstinent.

Am băut destul de mult în fiecare zi pentru a face față.

Acum fac AA destul de mult în fiecare zi pentru a face față.

Functioneaza pentru mine. 

DOAR AZI.

                                                              Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Alcoolici care mai sufera

Abstinenta mea dureaza doar 24 de ore. In fiecare zi.
Maine nu am de unde sa stiu ce o sa se intample. Pentru ieri, ii sunt recunoscator lui Dumnezeu pentru ca m-a ajutat sa fac ceea ce este necesar pentru ca azi sa raman abstinent.

Circula o vorba: "nu conteaza anii din viata, conteaza viata din ani".
Este foarte frumos si OK, dar la modul la care privesc lucrurile acum, fiecare an conteaza, fiecare zi chiar, conteaza. Prea am vazut in jurul meu oameni carora viata le-a oferit tot ce isi doreau si care 'se duc' la varste 'mici'.

Obisnuiesc sa merg la mama la cimitir. In drumul spre locul unde se odihneste, imi atrag atentia datele de nastere si de deces de pe cruci. 30, 40, 50 de ani. Si ma gandesc, pai, spune-le lor ca nu conteaza anii din viata, ca viata e grea, ca ai probleme de nerezolvat ... RESPIR, trag adanc aer in piept, expir ... si merg mai departe.
... Sau cand intru intr-un spital. De multe ori am fost la parintii mei, la sectia de cardiologie. Afara e iures. Goana dupa bani, relatii etc, nevoi, dorinte implinite sau nu. NEBUNIA! In spital oamenii nu isi doresc decat un singur lucru: sanatatea. 
Afara nu constientizezi. Spui "Doamne ajuta-ma si o sa am mai multa grija de mine". Si Dumnezeu te ajuta. Iesi afara si UITI (ca in povestioara cu locul de parcare - "aici" -). Si pana sa te dumiresti mai bine esti inapoi.
De aceea abstinenta mea este pe primul loc. Pentru ca inseamna sanatate. Minte limpede. Daca raman abstinent pot sa le fac pe toate celelalte. Asa ca pentru a obtine ceea ce imi doresc incep cu a lucra la abstinenta mea prin programul de recuperare.

La grup am discutat odata despre "AA te face mai sanatos, nu neaparat mai bun". AA-ul in ansamblul lui (Comunitatea , intalnirile, programul) asta face. Te face mai sanatos.
De multe ori am auzit "de bun ce eram am ajuns aici", Deci bun eram, ce imi mai trebuie! (neintelegand ce inseamna 'a fi bun'). ...

Ajung la ce doream sa spun de fapt. 
ANII DE ABSTINENTA CONTEAZA!
Anii de abstinenta inseamna sanatate. 
Progresul spiritual ("starea de bine") este o alegere. O alegere pe care ar fi bine sa o fac daca vreau sa-mi pastrez o abstinenta senina.
Sunt momente cand cei 'mai vechi' au 'iesiri in decor'. In acele momente nu imi spun ca degeaba au atatia ani de abstinenta, ca ce invata noii veniti de la ei, ca acestia s-ar putea sa se intrebe "pai, sa intru in abstinenta si sa ajung asa?".
Imi spun ca suntem inca "alcoolici care mai sufera", in ciuda anilor de abstinenta,
Imi spun ca mi se poate intampla si mie. Suntem oameni, putem gresi, nu suntem niste sfinti. Iar nou venitul sa ia ce i se potriveste. Si sa nu judece. Pentru ca ei vad ce se intampla in acel moment, nu tot ce s-a intamplat in toti anii de abstinenta din spate. Nu se poate sa-i negi anii de abstinenta pentru ca are un moment mai greu pe care nu-l poate gestiona in mod adecvat.
Am auzit in AA ca "cei vechi recad pentru ca uita sa ceara ajutorul". Si cred ca intr-o anumita masura asa este. Uitam de abstinenta emotionala! Este un soi de orgoliu, "eu sunt vechi, mie nu mi se poate intampla, nu am nevoie de sfaturi, pot sa ma sfatuiesc si singur!, stiu ce am de facut, stiu tot ce se poate stii despre program, ... !", uitand ca, da, asa poate ca este, dar ar fi bine ca AZI "sa plasam principiile deasupra personalitatilor".

Un alcoolic cu un numar de ani de abstinenta o sa ramana un alcoolic cu acel numar de ani de abstinenta chiar daca maine (sau fara chiar, este posibil si doar 'daca maine'!) o sa aiba o 'recadere' de la Program.

                                                      Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA