CELE TREI MOSTENIRI - cateva explicatii

Recuperare / Minte / Individul (Obsesia mentala)

Recuperarea se bazează pe principiile spirituale cuprinse in Cei 12 pasi.
Cei 12 pasi reprezinta întreaga fundatie a programului nostru. De aceea, Recuperarea este partea de jos a triunghiului, care sustine Unitatea și Serviciul. Compulsia fizică și obsesia mentală sunt eliminate atunci când am terminat cei 12 pasi. Apoi vine promisiunea, ne-am recuperat dintr-o "stare aparent fără speranță a minții și a corpului". Unitatea și Serviciul nu pot fi parte din viața noastră dacă nu punem in practică aceste principii în toate domeniile vietii noastre. Nu putem da mai departe ceea ce noi nu avem.

Unitate / Corp / Grupul AA 

Unitatea AA se bazează pe cele 12 principii spirituale cunoscute sub denumirea de Cele 12 traditii.
A doua mostenire, Unitatea, sugerează sa ne alăturam unui grup de acasă și să participam la reuniuni. La inceputul abstinentei, întâlnirile și tovarasia cu alti alcoolici recuperati pot ajuta pe nou venit sa ramana abstinent până când finalizeaza pașii și isi gasesc propria Putere superioara. Comunitatea AA este formata din membrii grupurilor și inseamna "întâlnirea de dinainte de întâlnire, întâlnirea AA si întâlnirea de după întâlnire."
Grupul și membrii săi sunt responsabili in a se asigura că ușa la întâlnire este deschisă și ei sunt acolo pentru nou-venit.

Serviciu / Spirit / Organizatia AA 

Serviciul AA se bazează pe cele 12 principii spirituale cunoscute sub denumirea de Cele 12 concepte.
Pasul 12: "După ce a avut o trezire spirituală ca rezultat al acestor pași, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici și sa punem in aplicare aceste principii în toate domeniile vietii noastre". Experiența practică arată că nimic nu asigură atât de mult imunitate in fata băuturii asa cum o face munca intensă cu alți alcoolici. Acesta funcționează atunci când alte activități eșuează. 
Structura actuala a serviciilor, a carei baza a fost pusa de Bill W. si Dr. Bob, permite alcoolicilor recuperati să dispună de resurse puse la dispoziția lor, în scopul de a ajuta alti alcoolici sa obtina abstinenta.

Traducere

o parere!

<< - Implicarea in serviciu fara lucratul pasilor are vreun sens ?

- Implicarea în servicii face parte din pașii AA... și pasul 12 ajută la desăvârșirea celorlalți pași... Deci prin servicii aplici si oferi ceea ce ai adunat în ceilalți pași. Dacă nu ai adunat nimic... asta ai de oferit.... însă măcar așa ai o șansă in plus să îți dai seama că ai de făcut ceva.... și că pașii nu sunt întâmplător ordonați...>>

Acest dialog preluat de pe un site m-a incitat sa-mi exprim parerea proprie, dar nu am facut-o acolo pentru ca as fi avut impresia ca vorbeste ego-ul din mine care incearca sa critice si sa se dea destept.

INTRAJUTORAREA (care face parte din pasii AA) nu este totuna cu SERVICIUL!

Implicarea in servicii NU face parte din pasii AA!

Implicarea in servicii face parte din PROGRAMUL AA!

Programul AA nu inseamna doar Pasii. Programul AA inseamna RECUPERARE - UNITATE - SERVICII. Sunt asa-numitele mosteniri lasate noua de inaintasi, care apar si pe cele trei laturi ale triunghiului, simbolul AA-ului.

In structura AA avem INDIVID - GRUP - CONUMITATE.

RECUPERAREA - inseamna Cei 12 Pasi; este personala si se refera la INDIVID

UNITATEA - cele 12 Traditii, se refera la GRUP

SERVICIUL - cele 12 Concepte, se refera la COMUNITATE.

Individul fara grup isi poarte pierde RECUPERAREA. 

Grupul fara comunitate isi poate pierde UNITATEA.

Comunitatea fara individ se destrama, iar SERVICIUL isi pierde sensul.

Stefan

In memoriam

CONFESIUNEA: "Numele meu este Catalin si sunt alcoolic . . . "

https://m.adevarul.ro/locale/constanta/centru-tratarea-dependentelor-deschis-constanta-alcoolic-recuperare-azi-simt-victorios-1_59aeb4715ab6550cb8a6d3d3/index.html

Pasul 8

PRINCIPII

Pasul 8. La acest pas ne vom concentra pe onestitate, curaj, bunăvoinţă şi compasiune. Pentru a practica principiul onestităţii ne bazăm pe experienţa paşilor anteriori. Am admis natura problemelor noastre şi am acceptat soluţia de rezolvare a acesteia.. A fost un act de onestitate. Am făcut un inventar amănunţit al propriei persoane, bazându-ne pe onestitatea noastră. Am devenit şi mai oneşti când am descoperit natura exactă a greşelilor. Avem experienţa necesară pentru a separa partea noastră de vină de vina celorlalţi. Trebuie să uităm de resentimente, de a-i blama pe ceilalţi, să nu mai credem că suntem victime inocente şi să găsim justificări pentru răul făcut altora. Trebuie, pur şi simplu, să facem o listă !

-        cum este determinantă cauza relelor făcute altora la Pasul 8? De ce este esenţial să-mi asum responsabilitatea ?

-        care sunt exemplele din propria experienţă cu privire la onestitate? Cum tranfer aceasta la Pasul 8 ?

Pentru practicarea curajului la Pasul 8 trebuie să ne punem voinţa şi viaţa în grija Puterii Superioare. Nu putem să restrângem numai la îndreptarea a greşelilor pe care le considerăm îndreptăţite. Trebuie să credem că Puterea Superioară ne va da suficient de mult curaj, umilinţă, şi putere interioară pentru a putea face  aceste lucruri. Indiferent că va trebui să stăm faţă în faţă cu persoana pe care am rănit-o şi ne este frică că trebuie să suportăm consecinţele unei crime pe care am comis-o, , vom fi capabili să o ducem la bun sfârşit cu ajutorul Puterii Superioare.

-       care este exemplul de curaj datorită paşilor anteriori ? Cum se transmite experienţa la acest pas ?

Am vorbit deja despre bunăvoinţa necesară efectuării acestui pas, în special pentru a ne îmbunătăţi relaţiile cu alte persoane.  Dar există o doză de bunăvoinţă ce nu se referă la îmbunătăţirea relaţiilor. În primul rând bunăvoinţa de a face lista, indiferent de ce simţim  cu privire la adăugarea unui nume pe listă. Ne trebuie bunăvoinţă şi pentru a aplica principiile specifice ale acestui pas.

-        sunt nume pe care nu le-am scris pe listă? Sunt dispus să le adaug acum? Consider că am încheiat lista?

-        am făcut ceva pentru a dobândi mai multă bunăvoinţă?

-        ce consider despre a mă ruga pentru a avea bunăvoinţă?

                     A dezvolta o stare de spirit devine posibil în acest stadiu al recuperării noastre. Am făcut ce era necesar la paşii anteriori, dar eram copleşiţi de resentimente, vini şi autocompătimire. Împreună cu abilitatea de a vedea ca oamenii obişnuiţi, vedeam şi că ceilalţi oameni fac tot ce pot pentru condiţia lor umană. Ştim că periodic suntem subiect de neîncredere şi insecuritate, dar cu toţii au această problemă. Ştim că avem tendinţa de a vorbi înainte să gândim, dar aşa fac marea majoritate a oamenilor. Realizăm că şi ei regretă la fel de mult ca şi noi. Ca rezultat, când îi vedem pe alţii acţionând ca urmare a unui defect de caracter, simţim mai degrabă o empatie decât ură sau mânie, deoarece ştim care este cauza reacţiei lor. Ne simţim mai bine când ne gândim cum împărtăşim aceleaşi visuri, idealuri, frici, pasiuni ; ca şi toţi ceilalţi.

-  mă  simt în legătură cu ceilalţi? Descrieţi!
- simt compasiune pentru ceilalţi?  Descrieţi!

FUNDAMENTELE RECUPERĂRII, ajutorarea unui nou venit.

Pasul 8. Am întocmit o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut necazuri şi am consimţit să reparăm aceste rele.

Acum avem nevoie de mai multă acţiune, fără de care descoperim că „Credinţa fără fapte este moartă” Să privim la  Paşii Opt şi Nouă. Avem o listă a tuturor persoanelor pe care le-am lezat şi faţă de  care suntem dispuşi să facem reparaţii. Am făcut-o atunci când am întocmit inventarul - (da sau nu?)

Pasul 8

"Am intocmit o lista cu toate persoanele carora le-am facut necazuri si am consimtit sa reparam aceste rele."


1 - Am intocmit = ACTIUNEA

2 - Am consimtit (suntem dispusi, avem bunavointa) = ATITUDINEA

(Nota: "am consimtit" de la Pasul 8 este diferit de cel de la Pasul 6, unde insemna mai degraba "suntem pregatiti").

LUCRUL INDIVIDUAL:

- DE CITIT: Alcoolicii Anonimi, cap. 6, Transpunerea in fapte, Pasii 8 si 9; Pasul 8 din 12&12
- DE SCRIS: Lista cu persoanele pe care le-am ranit, ce le-am facut, ce reparatii ar putea fi facute (fara sa fim preocupati daca ar trebui sau nu sa le facem, daca suntem sau nu capabili sa le facem)
- DE VORBIT: Cu sponsorul sau alt membru despre pe cine sa includem in lista si despre ce reparatii ar fi potrivite.
Pasul 8 este o parte actiune si o parte atitudine: mai intai facem o lista, apoi devenim dispusi (sa facem reparatii).
- DE PRACTICAT: RELAXAREA ZILNICA PRIN MEDITATIE SI RUGACIUNE.

Puncte de atentie si reflectie:

1. Toate persoanele pe care le-am ranit.
2. Cu ce le-am gresit
3. Bunavointa de a face reparatii tuturor

Liste: 
- Lista celor care ne-au facut rau
- Lista celor carora le-am facut rau (familie, prieteni, colegi/angajator, creditori, persoane pe care nu le putem localiza, de care nu mai stim nimic, cu care nu o sa ne intalnim sau au murit)
- Lista cu propriul nume (rani pe care ni le-am facut noua insine).
(In principiu, toti cei fata de care nu simtim pace in inimile noastre.)
Listele raman deschise pentru a putea fi completate.

Pasul 8 permite incetarea luptei cu noi insine si cu ceilalti.
Pasul 8 este inceputul unor relatii sanatoase cu noi insine si cu ceilalti.
Pasul 8 inseamna eliberarea de rusine si sentimentul de vina.

Trecutul nu a fost o greseala.
Schimbarea perceptiei poate transforma trecutul!

O lamurire!

Mi se pare interesant, chiar de-a dreptul important cum "citesc" altii (alcolicii straini cu experiență - ca națiune - în program, de exemplu englezii - favorizați si de faptul ca folosesc aceeasi limba din Big Book, fără să aibă la dispoziție traduceri "subiective"!). 
Important zic că este acest lucru pentru înțelegerea exactă și pentru transmiterea mesajului, în cazul de față ce înseamnă și cum se aplică Pasul 1.
Există cele "trei iluzii" menționate în mod special în "Big Book".
Iată o lămurire in legătură cu ele venită din Anglia de la prietenul A.


<< Salut. Am fost azi la o sedinta f misto si s-a vorbit de ceea ce discutam noi cu cele 3 iluzii. Ei zic de fapt ca e o iluzie si 2 deziluzii, deziluzie insemnand altceva in engleza. Se intelege mai clar ceea ce vorbeam, in sensul ca la ei deziluzie este: an idiosyncratic belief or impression maintained despite being contradicted by reality or rational argument, typically as a symptom of mental disorder (o credință sau impresie anormala menținută în ciuda faptului că este contrazisă de realitate sau argument rațional, de obicei ca un simptom al tulburării mintale).
Ei mai vorbesc foarte des in sedinte despre ceea ce gasesti in Big Book la pag 30 (Alte date privind alcoolismul, aliniatul 3 *): demoralizare jalnica si nemarginita - pitiful and incomprehensible demoralization (eu nu as traduce neaparat asa pt ca pity inseamna sa-ti plangi de mila) pentru a descrie alcoolicul care nu mai bea, dar nu face programul.>>

(sublinierile îmi aparțin)

* "Noi, alcoolicii sintem barbati si femei care ne-am pierdut capacitatea de a controla bautul. Stim ca nici un om intr-adevar alcoolic nu va putea niciodata sa-si recapete puterea de control asupra alcoolului. Au fost momente in viata fiecaruia dintre noi in care paream ca ne-am recapatat puterea de control, dar aceste perioade – de obicei foarte scurte – erau urmate inevitabil de o scadere si mai puternica a controlului. Cu timpul am ajuns la o demoralizare pe care nu o ințelegeam, plină de autocompătimire. Toti pina la unul ne-am convins ca alcoolicii ca noi se afla in ghearele unei boli progresive. Privind perioade mai lungi de timp, starea noastra se inrautateste, nu se amelioreaza."

(traducerea subliniată îmi aparține)

Stefan

3 iluzii!

"Problema principală a alcoolicului", citim în "Big Book", "este centrată în minte". De ce este așa? În primul rând, alcoolicul se hrănește cu iluzia că, în ciuda evidenței, într-o zi el sau ea ar putea să-și controleze băutul și să se bucure de băutură din nou. În al doilea rând, există iluzia că el sau ea este ca și alte persoane sau va fi o zi. Și, în al treilea rând, există iluzia că el sau ea ar putea să "smulgă satisfacția și fericirea din viață, numai daca ar dirija-o el/ea bine" .

Nu va veni o zi când vom putea să ne controlam și să ne bucurăm de băut, nu suntem ca alți oameni și viața noastră nu poate fi gestionată de noi. Acceptarea acestor fapte ale vieții noastre, împreună cu inventarul personal amanuntit, rugăciunea, meditația și serviciul altruist în slujba altora, ne permite totuși să trăim vieți împlinite și senine, conștiente de Dumnezeu.

Există "trei iluzii" menționate în mod special în "Big Book". Prima "iluzie" se referă la prima parte a Pasului Unu (că suntem "neputincioși față de alcool"), a doua "iluzie" este despre ambele părți ale primului pas, în timp ce a treia "iluzie" se referă la a doua parte a Primul pas (că viețile noastre au devenit, sunt și rămân "de necontrolat"). O înțelegere a tuturor celor trei iluzii este critică dacă vrem să mergem mai departe și să lucrăm eficient ceilalți pași.

Prima "iluzie" se găsește în primul paragraf din capitolul intitulat "Alte date privind alcoolismul", în care citim: "Majoritatea dintre noi nu am vrut sa recunoastem ca sintem intr-adevar alcoolici. Nimanui nu-i convine sa admita ca este diferit fizic si mental de cei din jurul sau. De aceea nu e de mirare ca viata noastra in timpul când beam a fost caracterizată de nenumarate incercari ratate de a demonstra ca noi putem bea ca si ceilalti oameni. Cea mai puternica obsesie a unui om care bea anormal este iluzia ca intr-o zi, intr-un fel sau altul va putea sa controleze si sa simta placerea bautului. Este de-a dreptul uimitor cum persista aceasta iluzie. Ea ii urmareste pe multi până la portile azilurilor sau ale cimitirelor". 
Pentru adevăratul alcoolic, această iluzie poate împiedica în întregime toate încercările de recuperare și se poate dovedi fatală dacă victima acestei iluzii nu este în stare să-și depășească pofta de alcool.

În Prefața la Big Book Opinia unui medic, citim: "... cred că acțiunea alcoolului asupra alcoolicilor cronici este o manifestare a unei alergii, că fenomenul de nevoie aprigă de alcool este limitat la această categorie și nu apare niciodată la băutorii normali, temperați. Aceste persoane alergice nu pot folosi niciodată în siguranță alcoolul sub nicio formă și, odată ce și-au format obiceiul de a bea și descoperă că nu se mai pot dezvăța, odată ce și-au pierdut încrederea în sine și in lucrurile omenești, problemele lor se acumulează și devin uimitor de greu de rezolvat." 
Un alcoolic "nu poate folosi niciodată în siguranță alcoolul sub nici o formă." Iluzia că el sau ea poate controla din nou și să se bucure de băut trebuie să fie astfel complet distrusă. 

Nu te pierde în amăgirea că într-o zi poți bea din nou ca în vremurile vechi. Vei relua băutul de acolo de unde l-ai lăsat!!!

A doua "iluzie" este prezentată în al doilea paragraf din capitolul "Alte date privind alcoolismul". Citim: Am învățat că trebuie să recunoaștem pina in adincul sufletului nostru că suntem alcoolici. Acesta este primul pas spre revenirea la sanatate. Trebuie sa distrugem iluzia ca sintem ca ceilalti oameni sau ca am putea fi. " 

Această a doua "iluzie" este relevantă atât pentru prima, cât și pentru cea de-a doua jumătate a pasului unu. Există o veche zicală în A.A. că odată ce un castravete devine un murat, nu poate deveni niciodată un castravete din nou. Acest lucru este ilustrat de povestea (pag. 31) omului care a renunțat la băut la vârsta de treizeci de ani, doar să se pensioneze și să înceapă să bea iar la vârsta de cincizeci de ani. În două luni a fost internat pentru alcoolism. Povestea lui ilustrează modul în care alergia fizică nu dispare niciodată și, așa cum se pare, din experiența noastră, obsesia netratată pentru alcool doar se înrăutățește în timp, nu se îmbunătățește.

A treia "iluzie" se găsește în descrierea alcoolicului ca "actor" (pag. 58 din "Big Book"). Citim: "Care este oare problema sa cea mai mare? Nu cumva caută să iși satisfacă propriile interese, chiar și atunci când încearcă să fie bun cu ceilalți? Nu e el oare victima iluziei că ar putea smulge satisfactia si fericirea suprema a vietii, numai de-ar dirija-o el bine?" 

Până nu ne debarasăm de prima  "iluzie", nu putem să rămânem abstinenți. 
Până nu distrugem cea de-a doua "iluzie", putem să rămânem abstinenți, dar vom rămâne prinși în interiorul nebuniei vechilor noastre moduri de gândire. 
Până nu scăpăm de a treia "iluzie", aceea de a controla incontrolabilul, nu vom cunoaște seninătatea abstinenței. 
Dar, odată ce acceptăm și vedem dincolo de cele trei "iluzii", vom putea să trăim ceea ce Bill W. descrie ca "the Sunlight of the Spirit". Ne vom fi recuperat dintr-o "stare mentală și trupească aparent fără speranță".

starea de zombi!

Am vazut mai demult un film cu zombi (cadavrele vii!).

In prezentare spuneau ca este comedie; poate pentru ca, in mod inedit, povestitorul era de data asta un zombi (un fel de "povestea vazuta din perspectiva cealalta").

Ideea (care a determinat mintea mea predispusa la 'scenarite', sa faca analogii) era ca, acesti zombi, in momentul in care au incetat sa se mai hraneasca cu oameni, au intrat intr-un proces de insanatosire, ajungand sa simta - de la ploaia 'uda' pana la durerea provocata de glont si sangerare - , sa viseze, sa aiba amintiri si sentimente - grija, prietenie, iubire. Isi dau seama ca incet, incet ca reinvie ...

Intotdeauna mi-am spus ca "am murit intr-o viata si m-am nascut in alta" in momentul in care m-am lasat de baut, cand nu m-am mai "hranit" cu alcool.

Acum ma gandesc ca lucrul asta s-a intamplat cand mi-am dat seama ca am o problema grava cu alcoolul. Din acel moment si pana in clipa in care am incetat bautul, am fost in STAREA DE ZOMBI. Cativa ani de negura densa, in care singura "hrana" era alcoolul; cu creierul amortit, cu emotii reprimate, cu o fatza si cu niste miscari ale corpului pentru care orice zombi ar fi invidios, cu mormaiala, taraiala si lentoarea specifica.

Abia cand nu m-am mai "hranit" cu alcool a fost posibila trezirea mea la viata adevarata, abia atunci am inceput "sa ma insanatosesc" si sa intru in  procesul de recuperare si incet, incet sa reinviu intr-o noua viata.

Astazi imi spun ca un lucru bun pe care pot sa il fac este sa nu uit, pentru ca nu vreau sa ma mai intorc acolo, în STAREA DE ZOMBI.

Stefan

corp, minte, spirit!

Unul dintre obiectivele mele în recuperare este echilibrul. Dacă ma aplec prea mult într-o direcție, ma dezechilibrez si cad. Nu pot mulțumi pe toată lumea și nu pot face totul pentru toti. Există un echilibru pe care programul ma învață sa il pastrez, între egoism și altruism.

Trebuie să fiu atent sa imi organizez timpul si prioritatile. Nu pot fi sponsor pentru toată lumea, nu pot participa la fiecare întâlnire si nu pot sa ma ofer voluntar pentru fiecare ocazie de a fi in serviciul comunitatii. 

Recuperarea nu este o cursă pentru a vedea cine poate face cel mai mult. Easy Does It. Trebuie să învat să încetinesc ritmul și sa iau o pauza din cand in cand, pentru a avea grija de mine insumi.

Semintele miracolelor din AA

Semințele miracolelor din AA se găsesc în principii.

1. SPERANTA - admit nevoia de ajutor, incep sa impartasesc experienta si capat puterea de a merge mai departe.
2. PREDAREA - lucrurilor pe care nu le pot schimba prin propria mea putere este o modalitate de a ma impaca cu viata mea. Caut o putere superioara, asa cum o inteleg eu, și ea devine ghidul meu esential si sursa mea de putere.
3. ACCEPTAREA - permite evitarii si negarii sa lase loc adevaratei realitati și impacarii. Prin grija lui Dumnezeu, primesc puterea de a lasa sa intre oameni si idei noi in viata mea.
4. ONESTITATEA - este abilitatea de a potrivi launtricul meu cu exteriorul. Aceasta permite ca ceea ce nu-mi face bine sa las sa plece si ceea ce deresc cu adevărat să apară și să se dezvolte în viata mea.
5. MINTEA DESCHISA - este puntea mea catre experiența altora. Este culoarul care ma conduce de la singurătate la înaltimea Spiritului.
6. BUNAVOINTA - de a încerca este începutul pentru a face partea mea. Cu cat este mai mare si mai umila, cu atat ma pregateste mai bine pentru transformare.
7. CREDINTA - este dovada încrederii mele în Dumnezeu. Adevărata credință este rezultatul predarii cuplata cu experiență că Dumnezeu poate și va face pentru mine ceea ce eu insumi nu pot sa fac, dacă ii cer ajutor.
8. TOLERANTA - este constientizarea faptului ca cealalta persoana are si ea un spirit ca și mine, la care adaug curiozitatea de a afla ce acel spirit încearcă să facă.
9. RABDAREA - este cea care acorda timp lucrurilor sa se miste si sa se aseze la locul lor, fara presiune, fara sa fie fortate si fara sa fie intrerupte.
10. SMERENIA - este constientizarea importantei de a-mi face bine partea și de a fi deschis la multele forme de ajutor necesare pentru o viață plină și abundenta.
11. IUBIREA NECONDITIONATA - este un dar pe care il primesc cand simt spiritul meu într-un alt om.
12. IMPARTASIREA SI TRANSMITEREA MESAJULUI - sunt forme active și pasive de iubire care ma tin in viata si care permit lui Dumnezeu să ma folosească ca instrumentul Lui.

renuntarea la ego!

<< ... cel mai important lucru este sa inveti cum sa te descurci cu ego-ul, cu simtul "eului" sau cu constiinta personala. Suntem atat de prinsi de acest simt al "eului": "Aceasta este casa Mea; asta este masina Mea; asta este ideea Mea ...", incat am cazut intr-o inchisoare in care ne-am izolat singuri ...

 Cand suntem pe calea spirituala, este foarte important sa invatam sa renuntam la "eu" si sa-L lasam pe Dumnezeu sa ne ghideze dinauntru. Daca privesti la locul de unde vin toate ideile stralucite pe care ti le asumi ca fiind ale tale, vei realiza ca ele vin din interior! Acolo este Dumnezeu. Dar tu consideri ca sunt ale tale. Ego-ul n-ar trebui niciodata sa si le asume.

Exista o putere in noi care, daca i se permite sa intre in viata noastra, poate aduce cu sine transformare spirituala. Atunci cand spunem "renunta la a mai detine controlul si lasa-L pe Dumnezeu sa-l preia" ("Let go and let God"), acesta nu este un mod pasiv de a trai. Este un mod de a ne acorda la o Inteligenta launtrica mai profunda si mai vasta.

...

Atunci cand inveti sa pui ego-ul acolo unde ii este locul, totul in viata ta se schimba si apar rezultate minunate. Ideile vin. Intuitia incepe sa se reverse. Dumnezeu iti trimite mesaje, dar trebuie sa fii deschis pentru a le primi. Priveste-ti propria creativitate si vezi de unde vine. Atunci cand mintea este linistita si ego-ul dispare, descoperi ca iti vin cu usurinta idei noi - iar atunci cand esti in plin ego, vei vedea cum creativitatea ti se diminueaza.>>

Fragment din DIVINITATEA LAUNTRICA, SRI VASUDEVA

Cum ma iert eu pe mine

Este foarte OK cand se spune ca daca cineva te-a ranit, tu i-ai permis sa faca asta. Ca totul, rana, durerea, suferinta vine nu de la persoana sau situatia respectiva in sine, ci de la ce gandesti tu in legatura cu asta. Si ca suferinta ti-o faci singur.

     Dar ... INCA ma mai gandesc ca daca persoana respectiva nu s-ar fi comportat in felul in care a facut-o, poate nu as fi ajuns sa sufar (nu s-ar fi declansat/activat boala) doar pentru ca lucrurile au fost de natura sa ma raneasca.

      Problema mea a fost ca nu am stiut sa fac fata situatiilor. Ca am ales o cale distructiva pentru mine de a trece peste. Si am folosit-o pentru ca NU AM STIUT ca nu stiu sa fac fata. Asa cum stiu acum.

      Si OK, sa spunem ca as fi constientizat ATUNCI ca sunt sensibil si nu fac fata situatiilor si persoanelor. Ce as fi putut face? Sa stau linistit intr-un colt si sa privesc cum isi traiesc altii viata fara sa fac nimic (asa cum poate fac acum de multe ori) pentru ca stiu ca nu fac fata? Sa nu simt? Sa nu gandesc, pentru ca daca gandesc ca ceilalti ma ranesc, sufar? Sa nu mai am emotii, ganduri, sentimente pentru ca ele ma pot rani?

      Am avut un handicap in hipersensibilitatea mea. Am baut pentru ca nu am facut fata la ce simt si ce gandesc in legatura cu ce simt. N-am stiut alta cale. M-am invinovatit. A fost din ce in ce mai rau si mi-am luat-o de nu m-am vazut.

      Ma simt si acum ranit. Ma gandesc si acum "negativ" la ce mi se intampla, imi plang de mila si acum si sufar. Ca sa nu se mai intample asta ar trebui sa nu mai am emotii-ganduri-sentimente DELOC! Dar le am! Imi pasa! Nu sunt vindecat!

       Doar ca acum a) nu beau; b) schimb perspectiva, nu mai las ca boala celuilalt sa imi afecteze boala mea.

Astfel incat asemenea lucruri se intampla din ce in ce mai rar, la o mai mica intensitate si intotdeauna ajung la concluzia ca trebuie sa-mi vad de viata mea, sa nu mai traiesc vietile altora, sa raman in treaba mea, sa-mi pastrez STAREA DE IUBIRE. Situatiile si persoanele sunt trecatoare.
       Nu-mi mai spune nimeni ce AR TREBUI sa simt,  sa gandesc si sa fac sa nu fiu ranit, fac ceva pe celebra "zicere" sa ai numai ganduri pozitive pentru ca ele se transforma in convingeri si convingerile in actiuni pozitive bla, bla, bla, de parca numai de actiuni pozitive suntem in stare, suntem atat de buni incat nu facem nimic rau/negativ!

Doar sunt atent. Observ. Imi constientizez emotiile, gandurile si actiunile (ce simt, ce gandesc, ce fac), analizez si las sa treaca.

Si n-am de gand sa beau intre timp!

                                                         Stefan

CERCUL ŞI TRIUNGHIUL

Cercul reprezintă întreaga lume AA, iar triunghiul reprezintă cele Trei Moşteniri AA: Recuperarea, Unitatea şi Serviciile. În lumea noastră minunată, am descoperit eliberarea de obsesia noastră fatală.
- AA AJUNGE LA MATURITATE -

La începutul vieţii mele în AA, m-am implicat în servicii, şi am descoperit că explicaţia siglei societăţii noastre este foarte nimerită. În primul rând, un cerc al iubirii şi al serviciului cu un triunghi foarte bine echilibrat în interior, baza căruia reprezintă Recuperarea noastră prin intermediul celor Doisprezece Paşi. Iar celelalte două laturi reprezintă respectiv Unitatea şi Serviciile. Cele trei laturi ale triunghiului sunt egale. Pe măsură ce am evoluat în AA, în scurt timp am început să mă identific cu acest simbol. Eu sunt cercul, iar cele trei laturi ale triunghiului reprezintă trei aspecte ale personalităţii mele: cea fizică, echilibrul emoţional, spiritualitatea - cea din urmă constituind baza triunghiului. Luate ca un tot întreg, toate cele trei aspecte ale personalităţii mele se traduc printr-o viaţă abstinentă şi fericită.

din Doar pentru azi!

Intelesul pe care il dau eu vorbelor din Doar pentru azi "Nu voi arăta nimănui că sufăr, chiar dacă cineva mă va răni" este sa incerc sa raman calm cand celalalt se asteapta sa ma enervez. 
Nu este vorba despre negare sau dispret tacut. 
Este vorba despre a lua o pauza si a nu lasa actiunile altor oameni sa le influenteze pe ale mele.
Este vorba despre a trage aer in piept si a intelege ca nu trebuie sa las defectele altcuiva sa le activeze pe ale mele.

GANDURI

      

Abstinenta imi ofera libertatea de a alege. Dar abstinenta, doar ea,  nu-mi poate oferi libertatea spiritului. Mi se intampla uneori sa aleg sa raman blocat in "colivie", desi usile sunt deschise.

Un mod de gandire sanatos, care sa ma determine sa aleg sa IES din temnita gandurilor, primesc practicand Programul in 12 pasi.                                                                                                                      Stefan

Stai ce stai si la un moment dat iti vine un gand. Din trecut. Si incepi sa-l macini. Erai intr-o stare buna si acum nu mai esti. Il macini in continuare. Il asociezi cu ce simteai atunci. Gata! Deja iti este rau. Incepi sa faci scenarite. 
Daca ar fi fost altfel, alta era situatia! 
Iti plangi de mila. Suferi. Incerci sa dai vina pe ceilalti, dar tot suferi.

    La un moment dat spui "Stop!". Te reconectezi. Te umpli de energie. Te uiti in jur si observi ca aceea nu mai este realitatea ta. E soare, e frumos, e verde. Iti recapeti STAREA DE IUBIRE. Modul sanatos de a vedea lucrurile. Gata! A trecut si asta! Si iti vezi mai departe de drum.

                                                              Stefan

Abilitatea mea de a vedea "ce poate fi" se bazeaza pe participarea mea la momentul prezent (sa traiesc in intervalul zilei prezente).

Ego-ul meu hranit de asteptarile mele, de fricile mele ("nu voi primi ce vreau / ce merit!", "voi pierde ceea ce am!"), ma scoate din echilibru.

In lipsa echilibrului tot ce pot vedea sunt aceste "ar fi putut fi" sau "daca as fi avut ... , as fi facut ... ".

Iar acest lucru este un mod trist pentru mine de a-mi petrece ziua.

                                                                Stefan

First things first

ABSTINENTA - 

pe primul loc in viata noatra

Motto:

<< ... un singur scop primordial, acela de a rămâne abstinenţi şi de a transmite mesajul alcoolicilor care mai suferă.>>

First things first- Primele lucruri mai întâi

Abstinența este cel mai important lucru în viața noastră, fără excepție. Gândirea noastra alcoolică ne-ar putea spune că locul de muncă, viața de acasă, de familie sau multe alte lucruri ar avea o prioritate mai mare în viața noastra. Dar e bine sa luam în considerare un lucru: dacă pierdem abstinenta s-ar putea sa nu mai avem nici loc de muncă, nici familie, nici sanatate, nici chiar viața. Ca alcoolici care suferă de o boală cronică și primară, prioritatea noastră trebuie să fie întotdeauna recuperarea și sănătatea noastră. Vom vedea că, odată ce lucram programul, toate celelalte domenii ale vietii noastre se vor îmbunătăți. Prin practicarea principiului "First things first" ne reamintim ca prioritatea nr. 1 este sa stam departe de acel prim pahar. Nimic altceva nu este mai important, pentru că dacă pierdem abstinenta, cu siguranță și în mod inevitabil, vom pierde orice altceva.
Intr-un fel "First things first" este de bun simț. Suferim de o boală care ne pune în pericol viața, astfel incat avem nevoie sa ne punem intreaga energie și concentrare pe recuperare. Dar adictia, care este fundamental înrădăcinată în mintea noastră, face ca gândirea noastră sa incerce să ne păcălească să bem din nou. Gândirea noastră, mai ales la inceputul recuperarii, ne va spune că nu suntem alcoolici dependenti, ca nu e mare "scofală" cu starea noastra si că trebuie să rezolvam alte probleme din viața noastră mai întâi. Mulți dintre noi recidiveaza din cauza acestei iluzii. Vom începe să consumam din nou deoarece, după câteva luni în program, dintr-o dată credem că ne-am recuperat și prioritatea noastră devine un loc de muncă mai bun, o anume relatie sau altceva. Încă nu am învățat să pasim pe drumul recuperarii, dar noi dorim sa alergam ca la curse. Pentru a practica "First things first" e nevoie să păstram în minte că suntem alcoolici, ca nu exista vindecare, ci doar recuperare, și de aceea avem nevoie să avem grijă sa punem recuperarea pe primul loc, mai presus de orice altceva.

Nu te complica!

Motto: Progres, nu perfectiune

5- Keep it simple - Păstrăm simplitatea

Ca si dependenți, avem tendința de a complica lucrurile. Exagerăm chestiuni banale și apoi suntem obsedati de ele sau ne asumam prea multe sarcini și apoi ne miram ca ne-am pierdut concentrarea. Ducem la extrem lucrurile și cerem perfecțiune în toate domeniile vieții noastre, inclusiv de la cei din jurul nostru. Iar atunci când lucrurile nu merg conform planului, o vom folosi ca o scuză pentru a bea. Principiul "păstreaza simplitatea" ne ajută să ne reamintim că energia și efortul nostru ar trebui să se concentreze pe recuperare.

Putem practica principiul "păstreaza simplu", pentru a se evita sa ne lasam coplesiti de cerintele vietii - si ne invata sa nu mai punem presiune pe noi înșine. De exemplu, putem evita așteptări nerealiste privind recuperarea fizica sau mentala imediata sau privind convingerea ca pagubele din trecutul nostru vor fi șterse peste noapte. In schimb putem afla liniste în faptul că am găsit ceva care ne ține departe de pahar și încredere ca programul ne va ajuta sa ne recuperam în timp. De asemenea, vom evita sa avem așteptări imposibil de mari pentru noi înșine. Atingerea unor ținte prea ambițioase - un loc de muncă exceptional sau o dragoste perfecta sau seninatate non-stop - este o rețetă pentru dezamăgire sau mai rău. In schimb, ne păstrăm viața simplă, ne acceptam limitările și umanitatea și ne bucurăm de viață în procesul de recuperare. A pastra simplu este esența creșterii în procesul de recuperare pentru a ne aduce aminte cine suntem, unde suntem și ce putem și ce nu putem face în acest moment al vietii noastre.

Programul in 12 pași este simplu. Se bazează pe câteva principii spirituale pe care trebuie să acceptam și să le aplicam zi cu zi. Si totuși, noi il complicam, gasim tot felul de scuze ca noi nu-l putem face sau nu il facem asa cum este sugerat, in felul acesta lipsindu-ne  pe noi insine de linistea si eliberarea pe care programul le poate aduce in viata noastra. Dacă "păstrăm simplu", concentrându-ne asupra unui singur lucru sau asupra unei parti dintr-un pas la un moment dat, imposibilul este transformat în posibil printr-o serie de sarcini mici, ușor de gestionat. Există o zicală "recuperarea este despre progres, nu perfecțiune" - un mare antidot pentru mințile noastre grandioase și perfecționiste.