"Anesteziem vulnerabilitatea, nu poti sa anesteziezi selectiv emotiile nu poti sa spui iata emotiile rele, vulnerabilitatea, durerea, rusinea, iata, teama si dezamagirea, nu mai vreau sa le simt, o sa beau niste beri si o sa mananc niste briose cu banane si nuci, nu mai vreau sa le simt, nu poti sa anesteziezi acele sentimente greu de dus fara sa anesteziezi restul, emotiile cu totul, nu poti sa le reduci la tacere selectiv, iar cand le anesteziezi pe ele, anesteziezi bucuria, recunostinta, fericirea, apoi suntem nefericiti si ne cautam telul si sensul si ne simtim vulnerabili, asa ca ingurghitam cateva beri si o briosa cu banane, si totul se transforma intr-un cerc vicios si periculos, unul dintre lucrurile asupra carora trebuie sa meditam este de ce si cum devenim anesteziati, nu trebuie sa fie neaparat vorba despre dependenta, un alt lucru pe care il facem este sa transformam in sigur orice este nesigur, cu cat ne temem mai mult, cu atat devenim mai vulnerabili si ne temem si mai mult, ce trebuie sa facem : sa ne lasam vazuti in profunzime, in toata vulnerabilitatea noastra; sa iubim din toata inima, chiar daca nu exista garantii - ceea ce este foarte greu, sa exersam recunostinta si bucuria, pentru ca sa fiu atat de vulnerabila inseamna ca traiesc si in ultimul rand ceva ce cred ca este cel mai important : sa credem ca suntem suficienti; atunci cand actionam din pozitia in care credem ca suntem suficienti, incetam sa tipam si incepem sa ascultam, suntem mai buni si mai blanzi cu oamenii din jurul nostru, suntem mai buni si mai blanzi cu noi"
Brene Brown
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu