BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


duminică, 12 iulie 2015

esenta si menirea noastra divina

<< Bună dimineața
și o duminică binecuvântată, plină de frumusețe și iubire!

Vă doresc o zi a vindecării de traumele trecutului și a trăirii experienței împăcării și păcii sufleti. Tot ceea ce este acum încă nevindecat și dezechilibrat în viața noastră, fie că vorbim de planul fizic, mental, emoțional sau spiritual, fie vorbim despre relațiile pe care le avem în familie sau le dezvoltăm în raport cu ceilalți, despre împlinirea noastră profesională, financiară, materială și locativă, sau despre mulțumirea noastră privind statutul social, despre nevoia de recunoaștere și respectul de sine, etc - poate fi reechilibrat și vindecat.

Boala poate fi vindecată - atunci când înlăturăm cauza care o generează. Greșeala poate fi corectată - dacă îi conștientizăm cauza și nu o mai repetăm. Păcatul poate fi iertat dacă conștientizăm suferința ce o provocăm prin ea și astfel încetăm să-l mai manifestăm. Viața poate fi observată, trăită și iubită - dacă încetăm să ne raportăm la ea ca la o luptă încrâncenată de supraviețuire, și renunțăm la a o mai trata cu ostilitate.
Chiar dacă uneori ne îndepărtăm de cale, pentru a experimenta și latura lumească a vieți și inconștienți rătăcim prin frivolitate sau în mijlocul unor relații co-dependente - putem să ne întoarcem la cale și la legătura noastră cu Sinele și cu Dumnezeu - prin alegerea atitudinii credinței și iubirii, chiar dacă uneori prin consecințele trecute, picăm în dizgrație sau suferință.
Putem cădea din Grația divină, ne putem separa între noi (pe motiv de ”nepotrivire de caracter”), ne putem separa de Dumnezeu și-L putem nega respingându-i prin crez existența și esența - dar ne putem întoarce la sfințenie și non-agresiune mentală, verbală sau în fapt - prin încredere, iertare, toleranță, acceptare și respect reciproc, între noi și ceilalți, prin pace sufletească și prin redobândirea echilibrului între nevoia de dreptate a minții ego, și Adevărul inimii.
Prețuirea se naște din experiența pierderii și a durerii separării. Ordinea se naște din haos, Echilibrul se naște prin împăcare cu sinele și viața, prin revenirea în cumpănă după o perioadă de viață dezechilibrată. Acesta este firul vieții și natura lucrurilor, așa cum natura pendulului este acela de a se legăna înainte și înapoi între extremele sale și polii săi, până iși găsește centrul.
Vindecarea noastră fizică și sufletească, este calea firească a revenirii la Matcă, după refacerea echilibrului și revenirea în inima noastră ca centru a vieții și a sufletului nostru. Când atingem acest centru, ”a căii de mijloc” între extreme, dobândim pacea sufletească, claritatea și înțelegerea rostul nostru și a sensului vieți.
De-abia atunci, când înțelegem că atașamentele dezvoltate: - față de plăceri (dezvoltate printr-o viața trăită în lăcomie, distracție, frivolitate și huzur) sau - față de suferință și durere (dobândite prin experiența îndelungată a renunțărilor, a inadaptabilității, a respingerii, a negativității, a insuficiențelor, și a austerității) sunt extreme ale vieții ce provoacă dezechilibrul nostru energetic și un anumit tip de suferințe - vindecarea începe prin înțelegerea și asumarea esenței ”căii de mijloc”, dobândită prin cumpătare și acceptare.
Când înțelegem să trăim în frumusețe și iubire, ne-atașați de suferințe sau plăceri - începem să ne trăim viața în grația frumuseții divine, conștienți de valoarea Sinelui nostru Spiritului, și de valoarea vieții ce ne-a fost dată. Viața nu ne-a fost dată pentru a o risipi prin nemulțumiri, neîmpliniri și lăcomii, ci - spre a învăța toleranța, asumarea și responsabilitatea pentru ea, prețuind-o pentru darurile sale, în egală măsură cu prețuirea vieții și a experiențelor semenilor noștri, alături de prețuirea a tot ceea ce există și ființează în jur și pe acest Pământ.
A înțelege lecția recunoștinței, prețuirii și iubirii - ne permite să înțelegem că atunci când ne vindecăm și susținem vindecarea celorlalți prin autenticitatea și atitudinea noastră pozitivă (renunțând la a mai căra în sufletele noastre balastul judecăților, a vinovăției, a lăcomiei, a nemulțumirilor, a negativității, a invidiei și a ostilității) - nu vindecăm de unul singur. Prin a tămădui și a susține vindecarea unui singur om, prin puterea conștiinței și a iubirii, ajutăm și înlesnim tămăduirea tuturor. 
Asta este esența și menirea noastră divină. >>


sk



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu