BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


luni, 21 mai 2018

INGLAND!!

<< Ce este de fapt caderea/recaderea? 
In general, la AA spunem ca cineva a avut o cadere atunci cand bea(in cazul alcoolicilor) dupa o anumita perioada, cel putin cateva saptamani..dar uneori luni si chiar ani,de cand se hotarase sa nu o mai faca. Fiind vorba de minim cateva saptamani de nebaut( dc nu ar fi am spune ca persoana nu a fost de fapt abstinenta) este clar ca nu s ar datora sevrajului. Cu spitalizare sau nu in cateva sapt organismul se detoxifica. Venind la cel putin cateva sedinte AA, intalneste oameni care par sa aiba acelasi obicei de a bea prea mult, realizeaza ca bautul ii creaza probleme, ca este o problema, vede ca exista oameni care nu mai beau si par fericiti, ca exista o solutie. Apoi intr o zi, saptamani, luni sau ani mai tarziu, uneori dupa ce a lucrat si Pasii, bea. Cineva ca mine il judeca:nu a facut bine Pasul 1,nu s a predat, nu isi doreste suficient. Judecandu l, condamnandu l..eu ma cred mai bun decat el. Recuperarea mea, destul de amara devine mai dulce pt cateva momente. Dar de ce a baut acel om? De ce am avut eu atatea caderi?
Trebuie sa ma intorc putin la origini. Eu sunt convins ca m am nascut alcoolic. Eram nervos, iritabil si nemultumit cu mult inainte sa beau. Ma simteam diferit de ceilalti,nu puteam sa socializez, am avut intotdeauna un dezechilibru emotional, simteam totul mai intens decat ceilalti...si toate au incetat cand am descoperit bautura. Alcoolul imi umplea toate golurile, ma facea sa ma simt acceptat, nu mai simteam acea singuratate si pustietate din mijlocul sufletului. Alcoolul a fost pt mine solutia, singura care am stiut o vreodata. Imi oferea o imediata experienta spirituala. 3 beri mai tarziu problemele dispareau. Cineva spunea si ma regasesc:"Intotdeauna am crezut ca adevaratul eu este cel care apare dupa 3 pahare. Cel din nainte fiind doar o jalnica imitatie". Dc bautura este nu problema ci solutia...esti alcoolic. 
Si pe masura ce am folosit tot mai mult alcoolul pentru a putea trece ziua, mi am pierdut abilitatea de a face fata vietii treaz. Pana am ajuns in punctul de care se vorbeste in Big Book:nu puteam trai cu, dar nu puteam trai nici fara alcool...jalnica si nesfarsita demoralizare. Pot sta fara alcool o vreme...dar pana la urma beau...pentru ca viata este atat de dureroasa..nu pot sa fac fata,iar singurul lucru care a functionat vreodata a fost alcoolul. Deci beau...pana cand trebuie sa ma opresc...apoi beau iara. Care sa fie solutia pt mine?
Ne aducem aminte de povestea tanarului din familia bogata din New York prezentata in Big Book. Dupa un an petrecut la clinica dr Jung, Roland viziteaza niste prieteni la Paris. Se hotaraste sa sarbatoreasca cu un pahar de vin succesul tratamentului si in scurt timp ajunge in starea pe care o avea 1 an mai devreme. Revine la clinica din Elvetia dar de data asta nu mai e acceptat. Dr Jung ii spune ca l a diagnosticat gresit atunci cand a crezut ca l poate ajuta, dar ca de fapt este alcoolic, si pentru oamenii ca el nu exista nici un tratament disponibil. Ii spune ca a auzit despre cazuri de astfel de alcoolici care au avut o trezire spirituala si s au recuperat dar sunt atat de rare incat e mai mare sansa sa fi lovit de fulger. Asa ca il sfatuieste sa se intoarca la New York unde sa iincerce sa nu bea in asa fel ca atunci cand o sa moara familia sa aiba o amintire cat mai placuta. Ceea ce se si intampla, Roland sta o vreme abstinent si apoi moare din cauza consumului de alcool. La fel si Abbey, prietenul care vine sa i vorbeasca lui Bill despre o posibila solutie. Cel care are insa o astfel de trezire spirituala este Bill W, fondatorul AA-ului. Si de la el, de atunci,avem o solutie: un Program de recuperare menit sa ne creasca sansele in a avea acea trezire spirituala. Fara aceasta un alcoolic nu poate sta abstinent. Mai devreme sau mai tarziu viata va deveni neprietenoasa, grea iar alcoolicul va bea. Nu am nici un dubiu....am testat de multe ori. Pentru a ne recupera din alcoolism avem nevoie de acea trezire spirituala( ma repet) si astazi avem un Program care sa ne ajute. Scopul Pasilor, al Programului nu este sa bifam ca i am facut, scopul, repet este Trezirea Spirituala. Si singura unitate de masura este sa fac tot ceea ce imi sta in putere. Altfel intrebarea nu este daca voi bea ci cand.>>


A.

Un comentariu:

Costică cel mict spunea...

Eu nu mai doresc să beau