BLOGUL LUI

Stefan -

MINDFUL ADDICT

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


marți, 15 noiembrie 2016

«Sunt Katy, alcoolica ...» - Cum am fost - Partea a doua

« Pentru fiecare zi nereusita am cumparat o sticla de votca. Speram ca aceste trairi ingrozitoare sa inceteze. Au trecut patru-cinci zile dar nu stiu in ce fel. Dormeam numai cu
votca. Daca uneori ma trezeam,imediat intindeam mina dupa sticla. In ziua a cincea nu am mai avut putere sa destup ultima sticla cu vin rosu. Am spart gitul sticlei. Cioburile din
sticla sparta s-au imprastiat peste tot. N-am mincat, doar am baut... La marginea patului meu au venit sa-mi cante tigani maghiari. Imi amintesc cum le dadeam drumul afara, dar
ei se reintorceau din nou si din nou. Odata am vazut-o pe mama. Mama ma privea si ma ruga: ”Nu mai bea fetita mea, pentru ca daca tu bei, eu trebuie sa pling intr-una!” Stiam ca mi-am provocat in corp necazuri mai mari decit cele dinainte, pentru ca sfertul meu de stomac singera. Cu degetele tremurinde am sunat-o pe Mari. ”Daca vrei sa ma vezi in
viata, vino imediat! Sunt pe moarte…” -am spus cu ultimele puteri. Mari avenit dupa mine, m-a luat cu ea si m-a dus in Long Island. M-a injectat, m-a hranit, m-a trezit la
viata. A treia zi am cerut deja bere. Mari mi-a raspuns: ”Nu este, eu nu mai beau. Cit timp ai fost plecata in Ungaria, am intrat in rindul Alcoolicilor Anonimi.»


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu