<< Aug. 2, 2016
Aceasta este povestea mea, a celui căruia îi aparține acest site, realizat pentru ca toți cei care își doresc să iasă din robia dependenței - indiferent care, să găsească un suport de început sau o adresă utilă, să vadă că există speranță, că ne putem elibera de dependență:
Despre povestea
mea ca și consumator activ nu are rost să spun prea multe pentru că se
aseamănă cu a multora dintre noi : alcool, mult
alcool , mult prea mult alcool... Am băut că mi-a plăcut, apoi am băut
ca să-mi placă și la urmă am băut ca să pot funcționa, până la un moment
dat cînd s-a declanșat acel ceva care mi-a semnalat că așa nu se mai
poate trăi... mi-am facut un proces
de conștiinta si am relizat că așa nu mai merge să mă târâi prin
haznaua asta (alcoolismul!), căci indiferent cât de mult mă spălam, mă
cosmetizam, mă odorizam, tot mirosea și începuse să pută din ce în ce
mai
rau . Fundul sacului cum se spune în AA nu a fost așa de jos pentru
mine. Nu am pierdut nimic, mai puțin stima și respectul față de mine
însumi, m-a ferit bunul Dumnezeu dar as fi putut pierde tot... M-am
întrebat ce vreau să fac cu viața
mea în continuare si unde o sa ajung. Răspunsul a fost unul singur: In
rahat până peste cap!!!( scuzați-mi expresia). Când eşti la pământ, nu
mai ai decât două variante: ori te ridici şi renaști din propria cenuşă,
ori alegi
să zaci în continuare în acelasi alcoolism si milă de sine până dispari
ca ființă. Cred ca a fost benefic să mă aflu jos ( fundul sacului
meu), să simt că nu mai am nici o susţinere ( sustinere am avut si am
slava Cerului, dar pentru
recuperare! ). Atunci cred ca s-a produs acel declic, am fost trezit de
acea picatură de Lumina, de Conștiență si mi-am zis ca nu se mai poate
așa, că nu mai suport viața aia traita intre doua lumi reală si
imaginară, de fapt mai mult imaginară. Sunt un om
norocos, Divinul asa cum îl înteleg eu mă iubește, de fapt așa cum ne
iubește pe toți si iată că așa cum s-a spus si la conferința de la Cluj
(mai 2015), miracolul s-a produs.
Ușor
de zis gata nu mai beau! Si
atunci? Am trecut la fapte - psihoterapie 3 luni de zile cu un psiholog
de la ALIAT, în paralel cu participarea la întrunirile grupului AA din
oraș. Am purces la drum, simptome mai ușoare de sevraj, scârbă de mine
însumi si de comportamentul
meu, remușcari si sentimente amestecate până la aproape a renunța la
abstinență, nopți nedormite, așternuturi transpirate, dar le stiti si
voi pe astea...Pîna intr-o buna zi cand m-am trezit si mi-a placut
ce-am vazut in
oglinda, Atunci am inceput să gândesc ca se poate și parcă deși mă
îndepartasem abia un picuț de haznaua aia parcă se estompase duhoarea.
Ok mi-am zis sa merg mai departe până nu mai pute...La 3 luni psihologul
meu
mi-a spus că nu mai are ce să facă cu mine , nu știe ce am făcut la AA
dar îmi recomandă să merg în continuare cu grupul AA pentru că am o
evoluție foarte bună ( Îi sunt recunoscător pentru acest fapt !). Cu cât
m-am îndepartat
mai mult de haznaua alcoolismului, cu atât a început să miroasă mai
placut, să apară floricele pe poteci si oamenii să mă privească așa cum
eram obișnuit odată ( prietenii adevarati care s-au bucurat de alegerea
mea, prietenii de pahar...
nici o pierdere!), cel mai mult m-a ajutat puterea pe care mi-o dă
zilnic Dumnezeu așa cum îl înțeleg eu, familia care mi-a fost și îmi
este alături, grupul AA de acasă și toată comunitatea AA unde am
descoperit oameni deosebiți.
Sentimentul de stimă față de persoana propie a crescut la
fel si încrederea în faptul că dacă îmi las voința în mâna LUI, pe zi ce
trece viata devine mai frumoasă mai mai gustoasă dacă pot să spun așa.
Nu am avut
si nu am decât de câștigat. Nu știu ce va mai fi mai departe în viața
mea, dar mă rog Puterii Superioare așa cum o înțeleg eu să am în
continuare o abstinență cât mai senină .
Uneori ajungi foarte jos. Din varii motive, ai impresia că
se ruinează toata viaţa ta, că nu te mai regăseşti în nimic, că nu mai
suporţi pe nimeni în jur, că eşti prea obosit de viaţă ca să o mai iei
de la capăt. Şi asta
face parte tot din planul tău de viaţa. Lucrând cu onestitate cei
Doisprezece Pasi, respectând cele Douăsprezece Tradiții, Promisiunile AA
au devenit certitudine iar eu mă bucur de o Abstinență împlinită din
care la rândul meu pot să
împărtășesc celor care au nevoie, așa cum au facut prietenii din
comunitatea AA pentru mine.
Azi la
data când scriu aceste rânduri în ziua 764 a abstinenței mele
binecuvântate, sunt aici
cu voi , sunt bine si sunt recunoscător pentru abstinența mea Puterii
Superioare așa cum o înțeleg eu, grupului AA de acasă și întregii
comunități AA din România!
Atunci
când ai bunăvoința să faci
ceva pentru Viata ta,atunci cînd accepți Puterea Superioară în viața
ta, te regăsești ca om. NU m-am regăsit cu adevărat decât atunci cand
m-am predat in mainile Divinului. Nu mai stiu stiu cine a spus :
,,
Adevarul pentru om este ce face el din om” .
Deci
oameni buni care vă zbateți în robia dependentei, se poate, există
speranță indiferent dacă aveți credință sau nu, puteti reusi, cheia
bunăvointei se află în
buzunarul dumneavoastră. Dacă doriti să rupeți lanturile dependentei,
la rubrica adrese utile găsiti mai multe locuri în care puteti găsi
ajutor. Dacă doriti să mă contactați scrieți-mi la rubrica contact si
ajunge mailul la mine fără să-l vadă altcineva.
Zi senină!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu