BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


duminică, 3 martie 2019

predarea: cum fac?

MOTTO:


”Si incetam sa ne mai razboim cu oricine si orice”


Big Book


La grup. Se propune o tema: ”Pentru ca pentru mine a fost greu de inteles, aș dori să vorbim despre Cum te predai?”


<<La inceputul recuperarii mele mi-am întrebat sponsorul ce inseamna predarea, dar sa imi explice simplu sa inteleg si eu. Vreau si eu ce ai tu. Cum ai facut tu chestia asta?Sponsorul meu mi-a spus ca predarea inseamna sa faci ce spunem noi sa faci fara sa judeci tu daca este bine sau nu. Pur si simplu ”Fa-o nene!”.
...
Programul nu se face prin osmoza, programul se lucreaza, trebuie depus efortul necesar. Abstinenta nu se obtine prin transfer.
...
Actiunea mea a fost sa nu stau in frica.>>

Altcineva: 
<< M-am luat cu munca si am uitat de mine. Am intrat intr-un ritm ca oamenii normali, iar eu nu sunt normal.
Am nevoie sa abandonez gandul ca eu trebuie sa le rezolv pe toate: facutatea copilului, boala sotiei etc. Recuperarea nu este separata de viata mea. Cand dau prioritate la altceva incep sa nu ma simt bine.>>

<<Seninatatea nu este compatibila cu lupta - nu putem controla ceea ce este in afara noastra.>>

Si mai departe:
<<... sa nu ma mai opun. Renuntarea la incrancenare inseamna seninatate, inseamna trecerea de la abtinere la abstinenta.M-am predat unei Puteri mai mare decat mine pentru a deveni ceea ce sunt azi. Si in fiecare zi ma rog Ei pentru calauzire si putere. 
Pentru mine, rezistenta inseamna lupta - iar lupta cu ceilalti, inseamna si o lupta cu mine insumi (orice conflict exterior este urmat de unul interior).
Ceea ce ma inspaimanta si ce vreau sa inving prin lupta dispare brusc cand aleg sa nu ma opun.
Sunt trei principii care mie mi-au fost de mare folos ca sa intru in abstinenta. Trei principii fara de care poate ca as fi continuat sa beau sau as fi ramas intr-o abtinere incrancenata. Am invatat sa 'valsez' in unu, doi, trei pasi si sa pun in aplicare aceste principii, pe care acum le folosesc in viata de zi cu zi. A trai in program 'clipa de clipa' inseamna sa asociez oricarui eveniment acceptarea, predarea si credinta: ORICE s-ar intampla, cand gandurile si sentimentele (ceea ce simt) o iau razna, stiu ca lucrurile se intampla exact asa cum trebuie sa se intample, nu ma mai opun, nu ma mai incrancenez, nu mai las egoul sa se umfle catre manie, resentimente sau frici si am credinta ca Puterea superioara imi va reda intr-un fel sau altul echilibrul si linistea de care am nevoie, pentru ca stie mai bine ce este bun si ce este rau pentru mine.>>

Iata Exercitiul capitularii - in viziunea Christinei Grof 
<< Ani de zile auzisem zicala: „Viata e un montaigne rousse” si intotdeauna m-am gindit ca asta inseamna ca viata are urcusuri si coborisuri. Dar in acea zi, vechea zicala a capatat un inteles nou… Sinele profund, Puterea Superioara sau Dumnezeu detine controlul. Nu pot sa controlez cotiturile si virtejurile vietii mele. Aceasta nu inseamna insa ca nu am posibilitatea sa aleg. Pot sa aleg sa ma lupt cu tot ce se intimpla in viata mea sau pot sa capitulez si, astfel, sa devin receptiv la indrumarile fortei divine. Renuntind la controlul eului, descopar talente si puteri pe care s-ar putea sa nu le fi observat pina acum. Imi gasesc rolul in viata, propria mea forma de exprimare creatoare sau fericirea suprema. In vreme ce imi urmez fericirea suprema si fac tot ceea ce ma inspira si ma umple de energie, cu o atitudine de sinceritate si capitulare, sint calauzit in directia in care am nevoie sa merg…
Exercitiul capitularii deschide poarta catre credinta si incredere in noi insine, in ceilalti oameni si in Sinele nostru profund… Odata cu actul renuntarii, descoperim ca suferinta noastra este alinata si simtim ca sintem indrumati de Sinele profund… Sa o iei de la capat nu este insa lucru usor. Dupa o viata de control imaginar, avem nevoie de timp pentru a capata incredere in faptul ca altcineva se afla la conducere si ca aceasta forta profunda este, in ultima instanta, binevoitoare! >>


Facem o intelegere cu noi insine: 
ne permitem sa ducem durerea pana la capat, pentru ca apoi sa ii putem da drumul, eliminand in mare parte suferinta 
(pe care de obicei ne-o faceam singuri!) 
- sau macar micsoram intensitatea si durata ei - .

Nu durerea provoaca somatizari, ci suferinta dusa la extrem, cand macinam si iar macinam mereu si mereu aceleasi ganduri, cand ne consumam prea mult pentru ceva ce s-a intamplat, si mai ales cand continuam cu a transforma realitatea in 'scenarite' ale mintii noastre.

Pana ne doare capul! Dar cel putin nu este de la bautura! 

<< Când am intrat în abstinenţă şi am început să lucrez programul, viaţa mea a continuat sa fie de necontrolat, la început.
Insa, cu Puterea superioara alaturi am ajuns repede la o predare completă, iar asta s-a întâmplat când sponsorul meu m-a învăţat despre importanta lucrării paşilor unu, doi şi trei.
El mi-a spus să mă trezesc dimineaţa şi să spun: ''Eu nu pot! Dumnezeu poate! ; lasă-L pe El." Făcând asta în fiecare zi am lucrat primii trei paşi şi atunci am început să-mi las voinţa şi viaţa în mâna unei Puteri Superioare. Miracolul a constat în faptul că deşi viaţa a continuat să mă copleşească, am aflat că avându-l pe Dumnezeu în viaţa mea, am început să găsesc noi moduri de a face faţă cu graţie şi curaj.
Acum, ştiu că viaţa îmi va mai da mai mult decât pot eu să duc de unul singur, însă, avându-l pe Dumnezeu alături, pot să fac faţă la toate.>>

Si in final povestioara cu bilele!
<< Programul de recuperare in 12 Pasi este un program spiritual. Si pentru ca este spiritual, este atat de simplu! Are un sens atat de comun, incat nu l-am inteles ani de zile!
Si un copil ar intelege mai bine programul asta! De fapt, copiii inteleg mai bine decat noi.
De exemplu, pasii de la inceputul programului, pasii unu, doi si trei.
Cand eram copil, fara sa imi spuna cineva, stiam in mod intuitiv cand o problema ajunge sa fie mai mult decat pot face eu față. Si stiam intuitiv ca atunci cand nu ii pot face față, daca gasesc pe cineva mai mare decat mine si ii las problema mea in grija, problema va fi rezolvata.
Filozofam si analizam, desi nu e mare filozolie! Pasii sunt simpli!
Iata:
Aveam un prieten cu care ma jucam cand era copil. Il chema Ronnie. Era un smecher. Nu ma putea pune cu el. Chiar imi era frica de el.
Pe vremea aceea jucam un joc cu bile. Regula la acest joc cu bile este ca cine castiga, ia bilele. Jucam cu Ronnie jocul, am castigat si Ronnie mi-a luat bilele. Stiam ce am de facut. Sa merg la Tata si sa-i spun. I-am zis: " - Ronnie mi-a luat bilele." A intrebat: " - Ai castigat jocul, fiule?" " - Da, Domnule!" " - Nu e corect. Hai sa-ti luam bilele inapoi!". Am mers la Ronnie si Tata l-a intrebat: " - Ai castigat?" " - Nu." " - Ai plecat cu bilele?" " - Da." " - Nu e corect. Inapoiaza bilele." " - OK"
Data viitoare cand va ganditi la Pasi faceti asa:
Pasul 1: Mi-am pierdut bilele si nu le pot recupera! (neputinta)
Pasul 2: Cred ca cineva mai mare decat mine ar putea sa ma ajute sa-mi iau bilele inapoi. (speranta ca exista o solutie)
Pasul 3: Cand ii cer cuiva mai mare decat mine sa-mi redea bilele pierdute, primesc bilele inapoi! (actiunea - punerea in aplicare a solutiei)
Atât este de simplu!>>



sâmbătă, 2 martie 2019

pasul 3 - intoarcerea

Motto:

A lasa in grija Lui inseamna sa ma intorc tot timpul cu fața către El pentru că atunci cand nu o fac si sunt cu spatele, am in fata durere, frica, mâhnire, suparare, tristete sau furie.

"Turn over" din textul Pasului 3 exprima tocmai aceasta intoarcere.
Pasul 3, pana la urma, este calatoria interioara (de natura spirituala) de la EGO catre SINE.

Scopul Pasului 3
Acest pas schimba mentalitatea, de la gândirea despre concepte la realizarea acestora. Deschide poata invatarii de a pune voința proprie in concordanda cu cea a Puterii Superioare.

Odata Puterea Superioara identificata multi membri AA incep sa foloseasca Rugaciunea pentru seninatate pentru a cere ghidarea Puterii Superioare:

<< Începem să ne folosim voinţa personală cum se cuvine atunci cînd încercăm s-o punem în acord cu voia lui Dumnezeu. Pentru fiecare dintre noi, aceasta a fost o minunată revelaţie. Tot necazul nostru provenise din folosirea greşită a puterii voinţei. Încercaserăm să ne bombardăm problemele cu ea, în loc să încercăm s-o armonizăm cu intenţiile lui Dumnezeu în ceea ce ne privea. Sporirea posibilităţilor de a ne menţine pe acest drum este scopul Celor 12 Paşi AA, iar Pasul 3 ne deschide poarta.
Odată ce am căzut de acord cu aceste idei, ne este cu adevărat uşor să începem punerea în practică a Pasului 3. În toate clipele de tulburări emoţionale sau de nehotărîre, putem lua o pauză, căuta un strop de linişte şi rosti simplu, cu calm: ”Doamne, dă-mi seninătatea, să accept ceea ce nu pot schimba; curaj să schimb ceea ce pot şi înţelepciunea să le deosebesc. Fie voia Ta – şi nu a mea”. >> (12&12)

Cum?
Pasul 3 este primul pas care solicita actiune. Primii doi pasi au fost mai degraba de reflectare si introspectie (pasi de acceptare!).
Pentru a merge mai departe in recuperare este nevoie de a mai inainta cu un pas inspre credinta ca o Putere Superioara ne poate ajuta. Incepem sa "cream un plan" sa nu ne mai facem planuri si sa lasam recuperarea in grija Puterii Superioare.

Sugestii
- Imbratiseaza ideea unei Puteri Superioare si cere-i sa te ajute.
- Spune Rugaciunea pentru Seninatate in timpul perioadelor de stres emoțional sau indecizie.
- Ia un angajament de a te schimba in ceva mai mult decât esti. Puterea Superioara poate fi Dumnezeu, natura, Comunitatea AA - orice te face sa te simti impacat cu tine insuti.

Mituri
- Daca depinzi de o PutereSuperioara iti pierzi individualitatea.
Dimpotrivă, punand voia ta in acord cu o putere mai mare ajungi la adevărata independență a spiritului. Pe măsură ce practici, fiind conștient de o putere mai mare si ghidat de ea, se va transforma treptat dintr-o bănuială sau inspirație ocazională într-o parte activă, care lucrează in minte.

Impartasire - o perspectiva asupra Pasului 3:

<< Unele dintre deciziile mele în viață m-au dus la mizerie.
Voința proprie și comportamentele adictive m-au facut sa ma razboiesc cu orice si cu oricine. Din acest motiv Pasul 3 este atât de important pentru mine si Puterea Superioara este genul de putere care sa mă elibere din robie și sa imi redea libertatea.
Acest pas îmi oferă posibilitatea de a preda voința și viața mea Puterii Superioare. Imi permite să ma simt impacat știind că nu trebuie să mai fac asta de unul singur!
Încerc să-mi amintesc Pasul 3 zi de zi, pentru că dacă nu o fac, uneori, voi ajunge înapoi la voința proprie și sfârșesc prin a avea probleme, in durere si suferinta. Asa ca, atunci când ma blochez in emoțiile mele sau mă trezesc luptandu-ma  cu imensa obsesie de a bea, cu dorinta de a fugi de realitate, de a evada, imi acord putin timp si fac o scanare mentală a primilor trei pași. Mă întreb dacă am uitat cât de neputincios sunt pe cont propriu. Mi-am lasat voința și viața in grija lui Dumnezeu în acea zi? Chiar m-am întors de la durere, frica, suparare sau furie catre Dumnezeul meu?

Calatoria mea interioara cu Pasul 3

Am fost dispus să fiu deschis și sa explorez calea mea spirituală. Am încercat mulți ani sa gasesc un fel de ușurare, pace și bucurie prin dependența mea exterioara. Am crezut că dacă am mai mulți bani, prieteni, iubire sau statut social aș fi mai fericit. De asemenea, am crezut ca lucruri ca bautura m-ar ajuta cu asta.
Gresit. Niciunul din toate aceste lucruri nu a făcut nimic pentru mine spiritual. M-au adus in situatia de a ma simti gol și singur. Dar când am pășit în recuperare și am luat decizia de a lasa viața mea in grija altcuiva mai mare decât mine, am început această călătorie interioară care m-a pus pe drumul spre adevărata libertate și bucurie.
Odată ce renunti la bautura, probabil vei incepe sa nu te mai lupti cu emoțiile coplesitoare de care esti plin. Rănile incep sa amorteasca. Visele care pareau spulberate repar. Barajul emoțional se rupe și o emoțiile coplesitoare care mi-au umplut viata intreaga s-au revarsat.
La inceput nu am avut nici o idee despre cum o sa se intample asta.

Lasa-le și lasă-L pe Dumnezeu

"Let go and let God" este sintagma folosita pentru Pasul 3. Încearcă să nu te împiedici de cuvantul "Dumnezeu". Dumnezeu poate fi o putere mai mare la alegerea ta. Când simt ca egoul ajunge la vointa proprie, imi zic: "Doamne, mă predau. Iti las asta in grija chiar acum. Am încredere în tine. Faca-se voia Ta, Doamne." Apoi, fac ce imi sta in putinta sa ii dau drumul.


    Cu cat lasam mai mult in grija Lui, cu atât mai multa libertate și bucurie primim. Încrederea completă ne permite să ne relaxam și să fim doar noi înșine si acest lucru este minunat. >>

    vineri, 22 februarie 2019

    Gânduri despre credinta

    Cand Îl rog pe Dumnezeu sa-mi indeplineasca o dorinta sau sa se intample ceva anume sunt doua variante:
    - fie imi asculta dorinta si o indeplineste
    - fie imi asculta dorinta si nu o indeplineste
    (oricum nu am nicio indoiala ca nu m-ar asculta!)
    In varianta a doua, ma gandesc ca probabil nu aveam nevoie de ceea ce imi doream sau ca daca obtineam ceea ce doream nu ar fi fost bine pentru mine si ca lucrurile se intampla asa cum trebuie sa se intample, desi eu nu am cum sa inteleg asta acum când se întâmplă. 
    In felul acesta RAMAN in credinta, predare, acceptare.
    In prima varianta, in care dorinta imi este indeplinita, sunt multumit, dar nu las lucrurile asa, ca si cum mi s-ar fi cuvenit. Vad in asta un semn al iubirii si grijii Lui pentru mine si sunt recunoscator.
    In felul acesta imi INTARESC credinta.
    O subvarianta ar fi sa-mi indeplineasca dorinta, dar nu cum vreau eu, lucru care ar putea sa nu ma faca sa ma simt bine. Constientizez in acest caz, de cele mai multe ori, ca de fapt dorinta mi-a fost indeplinita asa cum am formulat-o, numai ca eu am formulat-o incorect sau incomplet, ceea ce ma face sa fiu mai atent la ce Îi cer si cum Îi cer.
    Uneori se intampla sa imi dea El fara sa Îi cer. Cand este de bine sunt recunoscator ca face pentru mine ceea ce eu nu as putea face; cand nu, sunt recunoscator pentru inca o lectie din care am de invatat.

    Stefan

    P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA  



    marți, 19 februarie 2019

    Any lengths

    "A fi dispus să merg pana in panzele albe" înseamnă că nu este nimic ce nu voi face pentru a ma recupera, nu este nimic ce nu voi face pentru abstinenta mea.

    Nu este nimic ce nu voi scrie despre inventarul meu personal.

    Nu este nimic ce nu voi admite si marturisi unei alte persoane din cauza rușinii sau jenei pe care o am.
    Nu este nimeni fata de care nu voi incerca sa fac reparatii.
    Nu este nicio parte din mine - încăpățânare, mândrie, ego - care sa ma împiedice sa am credință în Dumnezeu și sa cred ca pot reusi fără ajutorul Lui.
    Nu este nici un sentiment sau gând, indiferent de cât de oribil, negru sau puternic ar fi, care sa ma împiedice sa fac ceea ce trebuie facut. 
    Nu este nimic pe care sa las sa ma mai conduca la mila de sine.
    Nu este nimic care sa ma faca sa las egoismul meu sa ma impiedice sa ma dezvolt  si sa fac ceea ce trebuie sa fac pentru a-mi menține sănătatea spirituală.


    duminică, 17 februarie 2019

    Un gand

    Intensitatea si frecventa gandurilor negative este invers proportionala cu intensitatea si frecventa cu care lucrez programul.
    Am dobandit un nou mod de gandire, dar mintea adictiva a ramas aceeasi.

    joi, 14 februarie 2019

    Norișorul roz

    Fenomenul norisorului roz este comun în rândul alcoolicilor care ajung într-un loc mental de euforie la inceputul abstinenetei lor. Norul roz este atunci cand totul pare peste masura de perfect și pozitiv . Alcoolicul proaspat recuperat pluteste deasupra realitatii, crezând că a invins demonul în timp record. Dar e prematur. Fără o bază solidă, fara o intelegere a faptului ca urmeaza o munca asidua cu sine, fara constientizarea faptului ca vor exista obstacole inevitabile în fața, alcoolicul care pluteste pe norisorul roz este foarte vulnerabil la recidiva.

    miercuri, 13 februarie 2019

    o putere mai mare decat mine

    Nu-mi pun prea tare intrebarea daca exista sau nu Dumnezeu. 

    Raul care mi s-a intamplat mi l-am facut singur. Tot raul a venit din ego. Toate defectele de caracter sunt produsul egoului personal pus pe treaba. Cand egoul este prins in invidie, manie, mandrie, ura, desfrau, lacomie, el aduce neliniste si nemultumire. Calea egoului este calea placerii si a durerii. Cand nu gasesc placerea - ceea ce se intampla in mod inevitabil - devin furios, deprimat si nerealizat.

    Egoul EXISTA in mod cert. Ce fac cu el?
    Cand privesc totul dintr-o perspectiva divina, transced egoul. Asta este punctul esential al evolutiei spirituale. Sa-mi traiesc experienta ca fiinta spirituala. Daca as face asta permanent as avea o minte linistita.

    Nu ma mai lupt cu mine insumi. Nu ma mai opun, nu ma mai incrancenez.
    Il las pe Dumnezeu sa intre in mine, ma abandonez Lui pe de-a-ntregul.

    A te preda, a-ti lasa vointa si viata in grija unei Puteri Superioare, inseamna a-ti abandona egoul; a abandona gandurile. Pentru o minte linistita. Pentru a simti prezenta divina launtrica pe care o putem numi Dumnezeu.

                         

    luni, 11 februarie 2019

    altfel

    Ma straduiesc, de fiecare data cand am o stare proasta, cand ma simt dezamagit, deznadajduit etc in legatura cu situatii, persoane, chiar cu mine insumi, sa schimb gandul, pentru ca, la urma urmei, nu toate astea ma aduc in starea proasta, ci gandul despre ele.

    Mi-aduc aminte de cat de iritat eram, la inceputul abstinentei mele, de ideea de a schimba gandul cand acesta este negativ. Citeam despre asta in cartea lui Dyer "Zonele tale eronate" unde zicea: << Nefericirea ti-o provoci singur, in urma gandurilor despre anumite lucruri sau persoane din viata ta. Cineva care vrea sa devina liber si sanatos trebuie sa gandeasca altfel. O data ce devii capabil sa-ti schimbi gandurile, vor incepe sa apara noile sentimente si astfel vei fi facut primul pas pe drumul spre libertatea personala. >> si ma enervam. Usor de zis, greu de facut. Vroiam sa fiu liber si sanatos! Dar multi ani ma chinuisem sa ies din scenaritele mintii mele, fara sa reusesc. Dyer imi zice ca sunt responsabil pentru ceea ce simt. Ca simt ceea ce gandesc si ca pot invata sa gandesc altfel despre orice, daca ma hotarasc sa o fac. Si toata cartea (ca multe alte carti de genul, pe care le-am citit inainte si dupa intrarea in recuperare) iti spune ce sa faci. Dar am invatat ca invatatul nu este suficient. Punerea in aplicare produce schimbarea, nu cunostintele. Si ca sa pun in aplicare a trebuit sa mi se potriveasca, sa rezonez cu ceea ce invat. Nu spun ca nu mi-au fost de folos cartile de dezvoltare personala, dar indemnurile de tipul "Elibereaza gigantul din tine", "Nimic nu e imposibil", "Nu ai limite", nu au functionat pentru mine. Pentru mine a functionat Programul in 12 Pasi. Pe care l-am repetat si repetat pana a facut parte in mod natural din viata mea.

    Gandul nu poate persista cand am ceva de facut. Iar ceva de facut poate fi fie o activitate din programul pe care mi-l fac zilnic, fie o activitate neprevazuta, dar care stiu ca imi face bine, fie mersul la o intalnire sau, daca nu este niciuna in acel moment, sa dau un telefon.


     Stefan


    P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA!


    duminică, 10 februarie 2019

    stinking thinking

    a bad way of thinking, that makes you believe you will fail, that badthings will happen to you, or that you are not a very good person
    O tema propusa de curand la grup a fost "Cum aplicam principiile AA in viata de zi cu zi". 
    Si pentru ca zilele acestea m-am confruntat cu situatii de viata care au condus la ganduri, nu tocmai pozitive, am realizat cum fac eu, cum ma straduiesc, sa trec prin ganduri apasatoare, resentimentare, neconfortabile etc, cum negociez eu cu dialogul meu interior care devine negativ in astfel de situatii de viata:
    1 - nu stau prea mult in gandul respectiv. Constientizez ca imi face rau si eu nu mai vreau sa imi fac rau singur.
    2 - pentru asta in primul rand nu il cred. Imi spun ca realitatea asa cum o vad eu in acel moment incarcat emotional s-ar putea sa difere de ce este adevar.
    3 - cer iertare Puterii superioare pentru pacatul gandului meu si il rog sa imi dea ganduri bune, de la El, pentru ca ale mele put!
    4 - imi arat recunostinta pentru ce am
    5 - folosesc sloganul "trece si asta".


                                                             Stefan

    P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

    ... si navigand pe google despre "stinking thinking" iata ce am gasit:

    Gândirea "împuțită" poate include idei negative, cum ar fi:
    * Resentimente fata de alte persoane
    * Amărăciune despre trecut
    * Egocentrism
    * A da vina pe alte persoane
    * Senzație de superitate fata de ceilalti
    * Senzație de inferioritate fata de ceilalti
    * Grandoare
    * Reavointa față de străini
    * Concentrarea pe greșelile altor persoane
    * Vizualizarea lumii în alb-negru
    * A fi excesiv de pesimist
    * Bucurie cand alte persoane nu reușesc
    * Exagerari
    * Inconsecventa
    * Atribuirea de motive negative pentru acțiunile altora.

    Pericolele gândirii "puturoase"
    Acest model de gândire poate fi periculos, deoarece:
    * înseamnă, de obicei, că oamenii cauta în afara sursa problemelor lor, când de fapt vinovatul real este ei înșuși. Si cand oamenii cauta în locul greșit, înseamnă că vor fi în imposibilitatea de a găsi ceea ce caută.
    * înseamnă că viața li se pare nesatisfăcătoare. Gândurile sunt ca o hrana. Te hranesti prost, sfarsesti prost! 
    * la inceputul recuperarii poate conduce la recadere. Chiar dacă nu se ajunge la recadere, poate afecta recuperarea - sindromul betiei uscate.
    * duce la conflicte și împiedică conectarea cu alte persoane. Singurătatea poate fi sursa de nefericire și poate duce cu ușurință la depresie. Negativitatea face dificilă prietenia: atât a face prieteni, cat și a fi un prieten bun.
    * conduce la mai mult stres în viața. Cea mai mică problemă devine uriasa si poate fi insotita de multa suferință personală.

    Cum se poate evita gândirea "imputita"
    O serie de acțiuni pot fi facute în cazul în care dorim să evitam acest mod de gândire:
    * Una dintre principalele dificultăți cu acest tip de gândire este că oamenii aluneca în ea fără să realizeze. Prin urmare, este necesar să constientizam ce gandim pentru a observa orice tipar persistent de gândire negativă.
    * O metodă foarte bună pentru a ajuta oamenii să devină mai conștienți de gândurile lor este prin meditație - analiza practică. (Mindfulness poate fi o tehnică care permite să avem o mai mare conștientizare a procesului gandirii.)
    * Mentinerea unui jurnal este utilă, deoarece aceasta înseamnă că individul poate pune gândurile pe hârtie. Putem fi șocati sa vedem cât de mult negativism există în interiorul mintii noaste când vedem scris pe hârtie.
    * Recunoștința și gândirea pozitivă reprezintă o modalitate eficientă de a contrabalansa un exces de gândire negativă.
    * La inceputul recuperarii ar trebui să cautam ajutor în cazul în care ne simtim în mod constant negativ. Acesta este adesea un semn că ceva se întâmplă greșit, iar dacă nu se iau măsuri s-ar putea ajunge la recidiva.



    Stinking Thinking - AlcoholRehab.com


    joi, 7 februarie 2019

    Intre trecut si viitor ... este prezentul!

    Pendulam intre doua concepte (extreme!) de viata care apar ca niste clisee: sa traiesti ca si cum fiecare zi este ultima zi sau sa traiesti ca si cum fiecare zi este prima zi.
    Primul exclude viitorul care inseamna speranta, dar si griji.
    Al doilea exclude trecutul care inseamna experiente traite, dar si regrete.
    Primul este motivant in sensul ca te determina sa faci lucruri si sa le duci pana la capat.
    Al doilea este motivant in sensul ca poti sa o iei din nou de la capat in orice punct al vietii te-ai afla. ("Nimeni nu se poate intoarce in timp și să porneasca un altfel de inceput, dar oricine poate porni azi și să facă un altfel de final.")

    Eu personal merg pe a trai in intervalul zilei prezente si fiecare zi la rândul ei si asta pentru mine inseamna "Every day is day one".

    ***

    Ideal ar fi probabil (vezi gluma cu: "Ce preferi? Batran si bogat sau tanar si sarac?", Raspuns: "... mai bine tanar si bogat!") ca azi sa fie prima zi din restul vietii tale, dar traieste-o ca si cum ar fi ultima.


     Stefan
    P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

    miercuri, 6 februarie 2019

    Mai am de pierdut?!

    As putea fi intrebat de ce mai merg la intalniri dupa atata vreme si imi pierd timpul cu ele, in loc sa-mi vad de lucrurile cu adevarat  importante din viata mea, cum ar fi familia, serviciul, casa, sa petrec timp pentru mine etc.

    As putea raspunde ca sunt inca bolnav, ca intalnirile sunt 'medicamentul' pentru boala pe care o am, ca tratamentul este recuperarea continua, ca, peste toate, eu pun abstinenta pe primul loc.

    Daca nu fac asta, inseamna ca mai am de pierdut. Stii ce?! Exact ceea ce pun inaintea abstinentei, poate familia, serviciul, casa, timpul pentru mine ...

    marți, 5 februarie 2019

    Tratarea neputintei



    Ne place să ne facem planuri, dar când lucrurile nu merg aşa cum am plănuit, simţim ca am scăpat totul de sub control?
    Ne întrebam daca chiar suntem vreodată în control? Fie in viaţa, fie in evenimente si situatii, fie cu ceilalti, fie cu noi insine sau e doar o mare iluzie?
    Dacă ne-am opri din incercarea de a forta să se întâmple, de a face lucrurile perfect, de a crede ca stim noi modul în care acestea ar trebui să fie, de a calcula totul?
    Ce ar fi dacă pur şi simplu ne-am preda la ceea ce este, daca am accepta ca totul este perfect exact asa cum este menit sa fie? Cum ne-am simţi? Sa ne oprim din a ne mai opune, sa renuntam la toate aşteptările. Ei, cum ar fi?


    luni, 4 februarie 2019

    Admitere, predare, acceptare

    Primul pas are două parti distincte, dar legate intrinsec. "Am admis ca eram neputinciosi in fata alcoolului" și "nu mai eram stapani pe viata noastra". Pentru a se stinge complet apetitul pentru consumul distructiv, ambele parti trebuie să fie însusite în întregime.

    Pasul 1, partea 1:"Am admis ca eram neputinciosi in fata alcoolului"
    Cuvântul "admis" (preferat cuvântului "acceptat") nu este folosit intamplator. El deschide procesul de recuperare in 12 pasi si are sensul mai degraba de "recunosc", decat de "accept".  Acceptarea, care este un proces si nu un eveniment, urmează în mod normal admiterii. Acceptarea necesită o admitere liber consimtita.
    În deschiderea cărții sale Doisprezece Pași și Doisprezece Tradiții, Bill Wilson noteaza că puțini dintre noi au vrut să "admitem că paharul ne-a pervertit mintea" într-o obsesie pentru băut distructivă. Acceptarea unei "minti deformate" și admiterea nebuniei alcoolice nu este de loc usoara pentru majoritatea dintre noi.
    De fapt, pentru cei mai mulți dintre noi, este nevoie de timp pentru a admite mai intai, apoi a intelege și mai apoi a accepta ca alcoolismul nostru netratat este o "slăbiciune devastatoare", cu consecințe enorme, inevitabile, care pune viața în pericol în cele din urmă. În timpul acestei tranziții de la admitere la acceptare, asa cum Bill Wilson din nou atrage atenția, abstinenta, daca exista vreuna!, va fi precara.
    Din păcate pentru cei care nu reușesc să se predea pe deplin si sa accepte ca alcoolul i-a condus catre o boala cronica, progresiva, incurabila, raman intr-o stare de abstinenta precară, mai bine cunoscuta sub numele de sindromul betiei uscate, care poate dura luni sau chiar ani. În abstinență, aceste suflete nefericite sunt agitate, iritabile și nemulțumite, pline de frustrare, mânie si resentimente, in AA fiind expresia 'stark raving sober'.
    Pasii 4 si 5 ajuta la intelegerea pasului 1
    În conformitate cu tradiția 3, calitatea de membru în Alcoolicii Anonimi cere "dorința de a se opri din baut", sau spus altfel, acceptarea condiției noastre alcoolice. Dar pentru mulți dintre noi dorința de a ne opri de băut, mai degrabă decât dorința de a evita consecințele consumului de alcool, nu apare decât după ce am terminat pașii 4 si 5.
    Abia atunci luam o pauza si reflectam înainte de a ne angaja în pasul 6. În timpul acestei pauze mulți dintre noi ne dăm seama că, chiar și după ce am ajuns să credem într-o putere superioara noua și am luat decizia de a ne lasa vointa si viata in acea putere superioara, dorința onesta de a fi abstinent, pur și simplu pentru virtutea de a fi abstinenti, nu a aparut încă.
    După curatarea spirituală internă de la pasii 4 si 5, mulți nou-veniți continuă să întâmpine dificultăți în a accepta alcoolismul, dar incep sa realizeze ca adevarata cauza principala a consumului de alcool distructiv este mai profunda decât gândirea de suprafață. Nou-veniții încep să înțeleagă ca bautul compulsiv este un simptom al mintii intortocheate si al caracterului deformat. Asta explica abuzul distructiv, în ciuda unei istorii de consecințe oribile.
    Conceptul "a bea inseamna a muri," pentru mulți dintre noi, nu il 'digeram' pana ce el nu se manifestă mai degrabă din inima, decât din minte. Odată ce apare o predare profundă la incapacitatea de a bea, nou-veniții tind să simtă o ușurare incredibilă. Dorința de a bea se evapora.
    In concluzie, revenind la pasul 1, de ce cineva care este abstinent și aparent dedicat AA încă suferă de dorința persistentă de a bea si rămâne agitat, iritabil și nemulțumit? 
    Răspunsul se află în cea de a doua parte a pasului 1 - acceptarea ca nu atat alcoolul, cat boala a pus stapanire pe viata noastra! 
    ... si pentru a putea gestiona aceasta boala a alcoolismului este nevoie sa urmam cei 12 pasi de recuperare.


    Previzualizați



    Bunavointa


    Bunavointa nu înseamnă "a vrea să".
    Inseamna "a fi dispus sa".
    Dar si cu aceasta perceptie am fost confuz la inceput.
    M-am gândit că a fi dispus să fac ceva insemna să vreau să-l fac.
    În cele din urmă am descoperit că nu e chiar asa. 
    De fapt, "a fi dispus" pentru mine inseamna adesea sa fac (sau cel puțin să ma straduiesc să fac) ceea ce nu vreau să fac  (si uneori si invers: sa nu fac ceea ce vreau sa fac!).

    miercuri, 30 ianuarie 2019

    ce trebuie sa fac?

    << Există o soluţie. Rari au fost aceia dintre noi cărora ne-a plăcut să ne auto-examinăm, să ne dezumflăm orgoliul, să ne mărturisim defectele - ca cerinţe ale unei însănătoşiri reuşite şi depline.>>
    Big Book, Capitolul 2 "Exista o solutie"

    Acesta este raspunsul la intrebarea "ce este necesar pentru a avea succes în lucrul cu programul de recuperare?" prezentat în cartea Alcoolicii Anonimi.
    • Auto-examinare.
    • Dezumflarea egoului.
    • Să ne mărturisim defectele, slabiciunile.
     Așa cum se spune în altă parte în carte, "mulţi dintre noi au exclamat: “E prea greu! Nu o să reuşesc!”".  
    Nimeni nu este perfect.  
    Cheia pentru obtinerea si mentinerea abstinentei este de a face aceste lucruri. 
    Și apoi să continui sa faci. 
    Deși nu este întotdeauna ușor, nu este nici atat de sumbru precum s-ar putea percepe la inceput.

    marți, 29 ianuarie 2019

    La grup!

    La grup; o noua intalnire, o noua tema: 'Rolul grupului'.
    Imediat mintea incepe sa lucreze si imi notez rapid si lapidar:
    - pe primul loc (rolul primordial): transmiterea mesajului (traditia 5)
    - apoi ar fi (din definitia AA home group) faptul ca grupul functioneaza ca o entitate spirituala
    - mi-aduc aminte ca am auzit de atatea ori la Grup spunandu-se noilor veniti ca daca nu reusesc sa-L ia pe Dumnezeu ca Putere Superioara (INCA, zic eu!), ar putea sa ia Grupul ca Putere Superioara. Mie mi-a fost de mare folos pentru ca asa am si facut in prima perioada a abstinentei mele.
    - daca alcoolismul este o boala, tratamentul este abstinenta, Grupul este medicamentul (sub forma de intruniri)
    - Grupul ține de Unitate. Iarăși auzită si răsauzită la intalniri: "Grupul merge fara mine, eu nu funcționez fără Grup". De unul singur este foarte greu. De aceea avem chiar in Preambul: "parcurgeti acest drum IMPREUNA cu noi".
    -  un rol ar putea fi cel de sponsorizare (de acolo ne luam sugestiile si ce avem de facut), chiar daca nu ca intreg, macar este locul de unde ne putem alege sponsorul
    - de a nu uita: este locul unde spun de fiecare data ca sunt alcoolic; chiar si cand un membru recade imi aduc aminte ca am o boala si ca nu mai am cum sa beau controlat.
    - este locul de antrenament, de exersare ("Daca nu exersez, boala ma trage inapoi"): "Grupul ma pune intr-o directie sanatoasa", dupa cum spunea cineva la intalnire.

    ... si sunt convins ca ar mai fi si altele!