REZUMAT PASI BIG BOOK IN CITATE - partea 2

 REZUMAT PAŞI BIG BOOK ÎN CITATE

A.) „... problema băutului ...” (17: 1)

B.) „... o soluție comună ...” (17: 3)

C.) „... un program de acțiune practic ...” (9: 6)

B.) Soluția: „... Nu te mai juca de-a Dumnezeu”. (62: 3)

PASUL DOI [Speranță] „… ne putem însănătoşi…” (98: 2)

# „... Este posibil să suferiți de o boală pe care numai o experiență spirituală o va tămădui. ” (44: 1)

    - „... Cu excepția cazului în care această persoană poate experimenta o întreagă schimbare psihică, există foarte puține speranțe de recuperare a sa." (xxix: 0)

    - „Se pare că au natura unor uriaşe deplasări și rearanjamente emoţionale. ” (27: 4)

# „... O schimbarea de personalitate suficientă care conduce la recuperarea din alcoolism ... " (567: 1)

    - „(Dr. Jung) ... Idei, emoții și atitudini care au fost odată forțele călăuzitoare ale vieților acestor oameni sunt brusc înlăturate și un set complet nou de concepții și motivaţii încep să îi domine. ” (26: 1, 27: 4)

    - „Majoritatea experiențelor noastre sunt ceea ce psihologul William James numește „Varietate educațională” pentru că se dezvoltă încet într-o perioadă de timp. (567: 4)

# „Cu puține excepții, membrii noștri constată că ei au exploatat o resursă interioară nebănuită care în prezent se identifică cu propria concepție despre Puterea mai mare decât ei înșiși. ” (567: 4)

# „Majoritatea dintre noi cred că această conștientizare a unei Puteri mai mare decât noi înșine este esența experienţei spirituale. Membrii noștri mai religioși o numesc „Conștiința lui Dumnezeu”. (568: 0)

    - „În primul rând, a trebuit să renunțăm să ne mai jucăm de-a Dumnezeu”. (62:3)

    - „Prin urmare, când vă vorbim despre Dumnezeu, ne referim la propria dvs. concepție despre Dumnezeu. Acest lucru se aplică și altor expresii spirituale pe care le găsiţi în această carte. Nu lăsați nicio prejudecată pe care o puteți avea împotriva spiritualului termenii să vă descurajeze în a vă întreba sincer ce înseamnă aceste lucruri pentru tine. ” (47: 1)

# „Constatăm că nimeni nu ar trebui să aibă dificultăți cu spiritualitatea programului. Bunăvoinţa, onestitatea și spiritul deschis sunt elementele esențiale ale recuperării. Dar acestea sunt indispensabile ”. (568: 3)

    - „Pentru noi, Tărâmul Duhului este larg, încăpător, atotcuprinzător; niciodată exclusiv sau interzicând ceva celor care caută cu seriozitate. Este deschis, credem, tuturor ... " (46: 2)

    - „… Obiectivul principal este de a vă permite să găsiți o Puterea mai mare decât dvs. care va rezolva problema." (45: 2)

12_Step_REVIEW_PAMPHLET_09-2010.pdf

REZUMAT PASI BIG BOOK IN CITATE - partea 1

A.) „... problema băutului ...” (17: 1)

B.) „... o soluție comună ...” (17: 3)

C.) „... un program de acțiune practic ...” (9: 6)

A.) Problema: „... Eram plini de frică ...” (52: 2)

PASUL 1 [Onestitate]

# „Dacă, când eşti onest cu tine însuţi, te găsești în situaţia de a nu putea renunța total [Minte: obsesie mentală] sau dacă atunci când bei, nu ai control asupra cantităţii pe care o bei [Corp: compulsie fizică], eşti probabil alcoolic. ” (44: 1)

    - [Obsesia mentală:] „Sunt neliniștiți, iritabili și nemulțumiţi, până nu experimentează din nou simțământul [obsesia mentală] de ușurință și confort care vine imediat după ce iau câteva băuturi ... " (xxviii: 4)

    - [Compulsia fizică:] „După ce au a cedat dorinței [obsesie mentală] din nou, așa cum fac mulți, și fenomenul de poftă [compulsia fizică] se dezvoltă, ei trec prin etapele bine-cunoscute ale unei beţii, apărând remușcarea, cu un angajament ferm că nu vor mai beau din nou. Acest lucru se repetă mereu şi mereu…." (xxix: 0)

# „... Principala problemă a alcoolicului este centrată în mintea lui, mai degrabă decât în corpul său. ” (23: 1) 

    - „Cineva a împins o băutură în calea mea şi eu am băut-o. Am fost nebun? Am început să mă întreb, pentru că așa o îngrozitoare lipsă perspectivă aproape părea ca fiind acest lucru. " (5: 5)

    - „Alcoolicii investigați erau încă copilăroşi, sensibili din punct de vedere emoțional și preţioşi. ” [12 și 12, (123: 0)]

    - „Aveam probleme cu relațiile personale, nu ne-am putut controla natura emoționale, am fost o pradă a mizeriei și depresiei, nu puteam să ne trăim viaţa, aveam un sentiment de inutilitate, am fost plini de frică, eram nefericiți, nu puteam să fim de ajutor real altor oameni ... "(52: 2)

12_Step_REVIEW_PAMPHLET_09-2010.pdf

CHECKLIST - Practicarea principiilor

 12X12 , pag.  111-112 - (listă de verificare rapidă privind practicarea principiilor)

Acum vine cea mai mare întrebare de până acum. Practicăm aceste principii în toate aspectele vieţii noastre? 

Putem iubi întregul tipar de viață la fel cum o facem cu segmentul mic pe care îl descoperim atunci când încercăm să ajutăm alți alcoolici să obțină sobrietate? 

Putem aduce același spirit de dragoste și toleranță în viețile noastre de familie pe care uneori le-am deranjat aşa cum îl avem pentru grupul nostru AA? 

Putem avea același tip de încredere și credință în acești oameni care au fost infectați și uneori mutilaţi de boala noastră aşa cum avem în sponsorii noștri? 

Putem efectiv transmite spiritul AA în munca noastră de zi cu zi? 

Ne putem îndeplini responsabilitățile recent recunoscute față de lume în general? 

Și putem aduce un nou scop și devotament credinţei pe care am ales-o?

Putem găsi o nouă bucurie de a trăi încercând să facem ceva în legătură cu toate aceste lucruri?

Mai mult, cum vom ajunge la un acord cu eșecul sau succesul aparent? 

Putem acum să acceptăm și să ne adaptăm la orice fără disperare şi mândrie? 

Putem accepta sărăcia, boala, singurătatea și doliul cu curaj și seninătate? 

Ne putem mulțumi cu satisfacțiile mai umile, dar uneori mai durabile, atunci când ne sunt negate realizările cele mai strălucitoare?

 Quick Checklist on Practicing the Principles

un, doi, trei

PAŞII 1 - 2 - 3: A însemnat distrugerea egoismului. (14: 1)

Pasul 1 - ... fundaţia ... (12: 4)

Nici un cuvânt nu poate spune despre singurătatea și disperarea pe care le-am găsit în acea amară şi ticăloasă autocompătimire. ... Îmi întâlnisem inamicul. Am fost copleșit. Alcoolul devenise stapanul meu. (Povestea lui Bill, 8: 1)

Suntem alcoolici şi am ajuns la fundul sacului. Problema este obsesia minţii noastre care ne determină să bem prima băutură şi compulsia noastră fizică rezultată de a bea în exces. Mintea și viața noastră devin greu de gestionat; trebuie să ne predăm. Lucrul la Pasul 1  începe cu a deveni abstinent.

Pasul 2 - ... piatra de temelie ... (47: 2) (cornerstone)

De ce nu-ți alegi propria concepție despre Dumnezeu? ... A fost doar o chestiune de a fi dispus să cred într-o Putere mai mare decât mine. Nimic mai mult decât că mi s-a cerut să-mi fac pornirea. (Povestea lui Bill, 12: 2, 12: 4)

În AA găsim speranța că putem fi readuși la sănătate, putem deveni întregi. Putem fi bine sau chiar mai bine. Putem redescoperi bunătatea intrinsecă a ființei noastre. Această speranță a pasului 2 urmează disperarea pasului 1, aşa cum zorii urmează întunericului.

Nebunia este atunci când ne lipsește perspectiva (5: 5) și lucrurile sunt disproporționate (37:1), și atunci când repetăm aceleași greșeli, așteptând rezultate diferite.

Pasul 3 - ... cheia principală ... (62:3) (keystone)

M-am oferit cu smerenie lui Dumnezeu, așa cum Îl înțelegeam atunci, să facă cu mine cum ar face El. M-am pus fără rezerve sub grija și îndrumarea Lui. Am recunoscut pentru prima dată că prin mine însumi nu eram nimic; că fără El am fost pierdut. (Povestea lui Bill, 13: 2)

Auzit într-o întâlnire: „Problema sunt Eu! Soluția este mai presus de mine! Si programul de acțiune este Lasă-l! (Let It!) ” „Este piatra grea? Las-o jos și odihnește-te. ” „Odihnește-te doar în a fi - nu în „ a face ”.”

Lucrând Pasul 3 descoperim ce funcţionează cel mai bine pentru noi. Și lucrând la Pasul 3 permitem unei resurse interioare nebănuite (567-568) să aibă grijă de noi, să nu ne controleze sau să ne conducă viața.

Autorii Cartii Mari numesc Pasul 3 piatra de temelie (62: 3) pentru o minunată structură spirituală eficientă (47: 2) a unei treziri spirituale care este construită de disciplina practicii celor 12 pași în cadrul Comunităţii. 

Cum lucrăm Pasul 3? O facem lucrând pașii 4-12.

STUDIUL BIG BOOK

Cartea Mare este „ textul de bază ” (prefaţa la a 4-a ediţie, pag. xi: 2) pentru programul și Comunitatea Alcoolicilor Anonimi

„ A arăta altor alcoolici exact cum ne-am recuperat este scopul principal al acestei cărți . ” Cuvânt înainte, Alcoolici anonimi , (xiii: 1)

Ideea este de a experimenta o „ schimbare de personalitate suficientă pentru a aduce recuperarea ”. (pag. 567: 1) Ca alcoolici în recuperare, trebuie să facem ceva în privinţa faptului că suntem neliniștiți, iritabili și nemulțumiți. Este nevoie să facem ceva în legătură cu remușcările, frica, rușinea și vinovăția cu care suntem încărcaţi, pentru a găsi fericirea, astfel încât să nu trebuiască să ne întoarcem la băut.

Puterea, care provine din disciplina practicii de a lucra cei 12 pași ai programului AA în conformitate cu Cartea Mare, este ceea ce ne poate determina să fim abstinenţi și să trăim cu seninătate și pace sufletească.

Lucrul la Pași este mai puțin despre opiniile noastre despre Pași și mai mult despre acțiunea noastră de a le lucra zilnic. Mai degrabă decât să ne certăm cu diferitele ipoteze ale AA, experimentăm făcând Pașii așa cum au fost concepuţi și vedem care sunt rezultatele.

Când lucrăm Pașii din Cartea Mare, citim paragraf cu paragraf. Ne oprim la virgule și ne oprim la puncte. Nu facem altceva decât să transformăm afirmaţiile din Big Book în întrebări pentru noi înșine. Întrebăm în mod constant: „Ce înseamnă asta pentru mine în viața mea?” Aceste întrebări devin lucruri pe care le putem explora împreună cu alții.

Studiul Big Book se poare realiza şi în sesiuni de grup.

Ne întâlnim ca un grup angajat de egali. Deschidem cu momentul de reculegere, urmat de o foarte scurtă verificare cu privire la modul în care fiecare membru face acest proiect. Citim selecții din Cartea Mare pe un anumit Pas și apoi timp de aproximativ 10 minute, un membru al grupului vorbește despre experiența sa personală lucrând acest Pas după Cartea Mare. Apoi, fiecare membru își poate împărtăși scrierile sau reflecțiile cu privire la activitatea sa la Pasul respectiv. Discuția este încurajată să se vorbească despre propria experiență. Închidem cu meditație sau rugăciune.

Este important ca fiecare membru să accepte unul sau mai mulți alți membri ai grupului, ca „prieteni”, pentru a-i contacta în mod regulat între întâlniri.

Sponsorul este ghidul esențial al celor 12 pași. Munca acestui grup de studiu este menită să promoveze procesul de a da mai departe care este un alcoolic vorbind cu altul.

Lucrul pașilor cu un prieten și un sponsor duce la creștere personală și schimbare. Citim împreună capitolele sau selecțiile Big Book. Împreună, lucrăm la reflecțiile și scrierile noastre despre întrebările de bază și inventare. Și împreună obținem și oferim sprijin pentru acest proces de lucru a Pașilor și pentru împărtășirea descoperirilor, îndoielilor și experiențelor noastre în grup.

Grupul de studiu poate avea orice dimensiune, astfel încât un alcoolic şi sponsorul său pot forma ei înşişi acest grup. Este grupul tău şi tu eşti cel care îi decide dimensiunea. 

Foarte important este că Pasul 5 nu se face în grup! Acesta se face în afara grupului cu sponsorul sau cu un prieten

Preface and Forewords 

“Doctor’s Opinion” Step 1. 

Chapter 1. Bill's Story Step 1 

Chapter 2. There Is a Solution Steps 1 and 2 

Chapter 3. More About Alcoholism Steps 1 and 2 

Chapter 4. We Agnostics Step 2 

Chapter 5. How It Works Steps 3 and 4 

Chapter 6. Into Action Steps 5 through 11 

Chapter 7. Working With Others Step 12

O schiţă pentru studiul paşilor:

1 - INDIVIDUAL: Studiu - Ce vor autorii Big Book să ne transmită? 

- Citeşte

- Scrie

- Vorbeşte cu unul sau mai mulţi membrii AA

- Practică zilnic meditaţia şi rugăciunea

2 - CU GRUPUL: Practică - Ce îmi spune Cartea Mare despre propria mea practică a acestui Pas?

3 - PRACTICA ZILNICĂ A PRINCIPIILOR PAŞILOR - Viața spirituală nu este o teorie. Trebuie să o trăim. (83: 2)

4 - ADOPTĂ PASUL ÎN VIAŢA TA ŞI TRĂIEŞTE-L

Întrucât modul în care se fac Pașii în AA este extrem de personal, fiecare decide când a făcut fiecare pas. Cartea Mare ne spune [Pasul] nostru este solid până acum? Ne satisface? (75: 3-76:1) O măsură este propria noastră liniște sufletească. 

 Întrebări frecvente

Ce NU face AA

 

Fragment din broşura P-42 - Un scurt ghid pentru alcoolicii anonimi

(https://www.aa.org/assets/en_US/p-42_abriefguidetoaa.pdf)

1. A.A. nu încearcă să îi convingă pe alcoolici să se alăture Comunităţii. A.A. este pentru alcoolicii care vor să devină abstinenţi.

2. A.A. nu verifică membrii săi pentru a vedea că nu beau. Ajută alcoolicii să se ajute pe ei înșiși.

3. A.A. nu este o organizație religioasă. Toți membrii sunt liberi să decidă asupra propriilor idei personale despre sensul vieții.

4. A.A. nu este o organizație medicală, nu dă medicamente sau sfaturi psihiatrice.

5. A.A. nu conduce spitale, secții sau centre de tratament şi nu oferă servicii de asistență medicală.

6. A.A. nu este afiliat cu nicio altă organizație. Dar A.A. cooperează cu organizațiile care sunt interesate de recuperare. Unii membrii lucrează pentru astfel de organizații - dar pe cont propriu - nu ca reprezentanți ai A.A.

7. A.A. nu acceptă bani din surse din afara A.A., fie private, fie guvernamentale.

8. A.A. nu oferă servicii sociale, nu oferă locuințe, alimente, îmbrăcăminte, locuri de muncă sau bani. Ajută alcoolicii să rămână sobri, astfel încât să poată câștiga aceste lucruri ei înșiși.

9. Alcoolicii Anonimi trăiesc conform părţii „anonim” din titlu. Nu vrea ca numele complete sau fețele membrilor să fie dezvăluite radio, TV, ziare sau pe noile tehnologii media, cum ar fi Internetul. Și membrii nu spun numele altor membri unor persoane din afara A.A. Dar membrilor nu le este rușine de apartenența la A.A. Vor doar să încurajeze mai mulți alcoolici să vină la A.A. pentru ajutor. Și nu vor să facă eroi și eroine din ei înșiși pur și simplu pentru că au grijă de propria lor sănătate.

10. A.A. nu furnizează scrisori de referință la comisii de eliberare condiționată, avocați, oficiali judiciari, agenții sociale, angajatori etc.

SCHIMBAREA = PASII 6 SI 7

Un membru AA cu vechime definea defectele de caracter (Pasul 6) ca acele lucruri pe care încă le faci deşi știi că nu ar trebui, și neajunsurile (Pasul 7) ca lucrurile pe care nu le faci deşi știi că ar trebui să le faci. 

Astfel, actiunea Pasului 6 ar fi sa NU fac ce 'vreau' sa fac, adică sa renunţ la vechile comportamente distructive (de exemplu: sa NU beau), iar actiunea Pasului 7 sa FAC ce 'nu vreau' sa fac, adică să adopt comportamente noi, sănătoase (de exemplu: sa merg la intalniri).

De ce este atât de greu?

Deoarece noi, alcoolicii, nu considerăm defectele noastre de caracter a fi defecte sau greșeli. Au fost abilități de supraviețuire pentru vechea noastră viață. Pur și simplu și-au depășit utilitatea. Obiceiuri, mentalități și moduri de a fi pur și simplu care ne-au ținut în viață și ne-au permis o versiune băută a sănătății și cel puțin o iluzie de siguranță, oricât de mult am fost acolo. Am învățat modalități de a ne apăra la fel de natural pe cât am învățat să respirăm. Aceste abilități sunt la fel de înrădăcinate ca și capacitatea de a ne lega şireturile. Nu e de mirare că sunt atât de greu de eliminat. Înțelegerea modului în care a existat un avantaj al furiei, aroganței și necinstei face un pic mai ușor să încetăm să ne batem în legătură cu aceste defecte.

O persoană cu alcoolism nu va renunța niciodată la arsenalul ei bine dotat de abilități de supraviețuire atâta timp cât funcţionează. La începutul abstinenţei folosim echivalentul unui buldoexcavator pentru a mătura podeaua bucătăriei și ne întrebăm de ce viața noastră este încă o mizerie. Dar, după o perioadă considerabilă de abstinenţă, viața se schimbă, iar cufărul nostru de instrumente trebuie să se schimbe odată cu ea. Multe, dacă nu chiar cele mai multe dintre amenințările noastre reale și imaginare se risipesc. 

Pentru că nu putem construi o viață de pace și bucurie folosind instrumentele războiului. 

Bunăvoinţa de la Pasul Șase este esențială pentru practicarea Pasului Șapte. Iar umilința necesară la Pasul 7 va proveni din experiența de a fi neputincios (lipsa controlului) în legătură cu alcoolismul și înțelegerea imperfecțiunii de a fi om identificat în Pașii Patru și Cinci. 

Umilința de a ne preda controlul și de a ne baza pe o putere mai mare decât noi înșine pentru a înlătura neajunsurile noastre este esențială pentru Pasul 7, dar acest lucru trebuie combinat cu bunăvoinţa / disponibilitatea de a acționa pentru a permite procesul să se întâmple.

INTROIECTIA

INTROIECTIA - Fii tu insuti!

INTROIÉCȚIE, introiecții, s. f. (Psih.) Act psihic de asimilare a eului unei alte persoane la propriul eu, manifestat prin imitarea inconștientă a comportamentului acelei persoane.

"Ar trebui" ne depersonalizeaza si ne sabotează recuperarea pentru că ne deconecteaza de realitate. Sunt idei străine care nu se nasc din propria noastră experiență și înțelepciune; sunt ideile altcuiva despre cine sau ce ar trebui să fim. Sunt deseori idei pe care le-am înghițit întregi de la autorități în viața noastră și ne-am dedicat viața să le realizăm. Acesta este motivul pentru care membrii AA sunt încurajați să renunțe la vechile lor idei sau rezultatul va fi nul. Mecanismul psihologic care acționează aici este introiecția, care se referă la adoptarea inconștientă a ideilor sau credințelor altor persoane. "Ar trebui" este un concept introiectat - un concept pe care l-am interiorizat pentru a face pe plac părinților noștri, pentru a se potrivi cu colegii noștri sau pentru a respecta așteptările culturale.

Iată o analogie: adoptarea unei introiecții este ca și cum ai înghiți o nucă întreagă, fără a rupe coaja. Nuca nu poate fi digerata, deoarece este învelita în acea coajă tare. Dacă am rupe nuca, atunci am putea digera miezul din interior. Sau am putea descoperi că miezul este putred și nu va fi hrănitor. Trebuie să spargem nuca pentru a vedea dacă are ceva de valoare pentru noi.

Deoarece suntem condusi de dorinta de apartenenta, de a ne simți acceptați și de a fi iubiți, ne străduim adesea să obținem siguranță emoțională și existențială. Ne pierdem adevăratul nostru sine și ne dedicăm viața pentru a deveni cineva care credem că ar trebui să fim - ideea altcuiva despre persoana ideală, mai degrabă decât adevăratul sine care reiese din nucleul nostru.

Orice credință, atitudine sau comportament care acționează împotriva realizării adevăratului nostru sine este nociv și, prin urmare, distructiv pentru recuperarea noastră. Pe de altă parte, o credință, o atitudine sau un comportament care susține realizarea adevăratului nostru sine și a potențialului nostru va alimenta sinele nostru de recuperare și bunăstarea noastră. Așadar, să ne îndreptăm acum atenția asupra credințelor, atitudinilor și comportamentelor care sunt utile.

Sub influența alcoolului la întâlniri?

 Să-l întrebăm pe Bill W.

Întrebare și răspuns # 41

Dacă un alcoolic vine la o întâlnire AA sub influența alcoolului, cum îl tratați în timpul întâlnirii?

Răspuns

De obicei, grupurile se vor descurca cu acest tip de întrebare. La început este probabil să spunem că vom fi supertari și vom salva fiecare bețiv din oraș. Faptul este că mulți dintre ei pur și simplu nu vor să se oprească. Vin, dar interferează foarte mult cu întâlnirea. Apoi, fiind încă destul de intolerant, grupul se va întoarce în direcția cealaltă și va spune: „Fără bețivi la întâlniri”. Devenim forțați și îi scoatem din ședință, spunând: „Ești binevenit aici dacă ești treaz”. Dar regula generală în majoritatea locurilor este că, dacă o persoană vine pentru prima sau a doua oară și poate sta liniștită în ședință, fără a crea vâlvă, nimeni nu o deranjează. Pe de altă parte, dacă este un „alunecător” cronic și interferează cu ședințele, îl ducem afară ușor sau poate nu atât de blând, pe teoria că nu i se poate permite unui om să tulbure recuperarea altora. Teoria este „cel mai mare bine pentru cel mai mare număr”. (Școala de vară Yale de studii privind alcoolul, iunie 1945)

• Q41.- Dacă un alcoolic vine la o întâlnire AA sub influența alcoolului, cum îl tratați în timpul întâlnirii?

 

 

 

 

SOBRIETATEA EMOTIONALA

Primul paragraf din Pasul 12 din 12&12

"Bucuria de a trăi este tema Pasului 12 al metodei AA, iar acţiunea este cuvîntul cheie. Prin acest Pas ne îndreptăm către semenii noştrii alcoolici care sunt încă în suferinţă. Aici trăim experienţa dăruirii care nu aşteaptă răsplata. Aici începem să aplicăm toţi cei 12 Paşi ai programului în viaţa de zi cu zi în aşa fel încât noi şi cei din jur să ne găsim sobrietatea emoţională."

12&12, pag. 106

Bill Wilson a identificat sobrietatea emoțională ca fiind produsul lucrului la cei Doisprezece Pași. În discuția sa despre Pasul Doisprezece din Doisprezece Pași și Doisprezece Tradiții, el a scris: „Aici începem să practicăm toți cei Doisprezece Pași ai programului în viața noastră de zi cu zi, astfel încât noi și cei din jurul nostru să găsim sobrietate emoțională (p. 106)”.

În perioada de început sobrietatea emoţională  a fost trecută cu vederea, chiar dacă Bill spera că va deveni următorul pas  major de dezvoltare în programul AA. Mai târziu însă a primit atenția pe care o merită ca o componentă critică a unei recuperări optime.

Sobrietatea emoţională este o stare de spirit pe care o atingem când ceea ce facem devine forţa determinantă pentru modul în care ne simțim mai degrabă decât să ne lăsăm sentimentele să fie excesiv influențate de ceea ce fac sau nu fac alţii.

Ca răspuns la o scrisoare a unui Membru al Alcoolicilor Anonimi din California care solicita ajutor pentru depresia lui, Bill a împărtășit (vezi aici Scrisoarea lui Bill Wilson „Sobrietatea emoțională - noua frontieră”) ceea ce a învățat în legătură cu ce a cauzat și eventual i-a vindecat propria depresie personală. Bill și-a dat seama că a devenit deprimat din cauza „dependenței aproape absolută” de oameni sau circumstanțe, cu privire la prestigiul, securitatea și validarea sa.

Aceasta înseamnă că sentimentele lui Bill au fost determinate de ceea ce s-a întâmplat în jurul lui, nu în interiorul lui. Această dependență absolută care este o dependență emoţională a făcut imposibil ca Bill să devină forța determinantă în propria sa viață.

Sobrietatea emoțională este despre a fi forța determinantă în propria noastră stare de bine emoțional.

Sobrietatea emoțională este despre creştere și şi despre a învăţa să avem grijă de noi înșine decât să depindem şi să ne aşteptăm ca ceilalți oameni să facă pentru noi ceea ce nu facem noi pentru noi. Înseamnă că vom deveni un participant activ la propriile noastre vieți.

Se obține sobrietatea emoțională când învățăm să ne acordăm suport și să avem grijă de noi mai degrabă decât să manipulăm pe alții pentru a ne sprijini sau a aveagrijă de noi. Acest lucru s-ar putea numi maturitate emoţională.

Viktor Frankl, un psihiatru genial și autor al Omul în căutarea sensului, a menționat că treaba noastră este să încercăm să trăim în spațiul dintre stimul și răspuns. În acel spațiu se află creșterea noastră, deoarece în acel spațiu se află puterea de a alege. Exercitarea alegerilor creează libertate emoțională. 

Spațiul dintre stimul şi răspuns este locul în care trăiește sobrietatea emoțională.

Trăim în acest spațiu atunci când ne oprim să reacționăm la durere sau furie și, în schimb, lăsăm ce e mai bun în noi să gândească și să vorbească pentru noi.

    Centrul nostru de greutate emoțional este ca centrul nostru fizic al gravitatie. Când centrul nostru fizic de greutate este distribuit în mod egal pe ambele picioare, suntem bine echilibraţi și stăm bine pe picioare. Dar cand centrul nostru fizic de greutate nu este bine gestionat putem fi ușor de dezechilibrat. Centrului emoțional de greutate acționează în mod similar.

Când suntem bine echilibrați şi suntem cu picioarele pe pământ și conectaţi la adevărata noastră esență atunci suntem de neclintit. Dar când oferim centrul emoţional de greutate unei alte persoane sau ne așteptăm ca viața să se conformeze așteptărilor noastre putem fi ușor scoşi din echilibru.

Sobrietatea emoțională este despre menținerea centrului nostru de greutate emoțional întemeiat pe sinele nostru real decât să permitem cuiva cu percepții limitate despre cine suntem noi să ne definească.

Revendicarea experienței noastre. Când suntem dependenți emoțional, lăsăm experiențele noastre să ne revendice. Sobrietate emoțională este atunci când învățăm să ne revendicăm experienţa mai degrabă decât să ne lăsăm experiența să ne revendice pe noi sau să ne definească. Altă cale de a înţelege la acest lucru este să înțelegem că starea noastră de bine este determinată de tipul de relație pe care trebuie să o creăm cu experiența pe care o avem mai degrabă decât cu experienţa în sine.

Sobrietatea emoțională apare când ne dăm seama că problema pe care o avem nu e problema. Problema este creată de modul în care noi rezolvăm problema.

În rezumat, sunt cinci concepte de bază ale sobrietăţii emoționale:

1. Dependența emoțională obstrucționează sobrietatea emoțională.

2. Maturitatea este transcendenţa de la suportul mediului la auto-suport.

3. Trăiește în spațiul dintre stimul și răspuns.

4. Păstrează-te în centrul emoțional de greutate.

5. Revendică-ți experiența mai degrabă decât să lași experiența să te revendice.

Articolul original CITESTE MAI MULT

Efort constant si repetat

 Principiile pot fi privite ca deprinderi, cum ar fi predarea, acceptarea, autoexaminarea, mărturisirea, reparaţiile, rugăciunea, meditația, serviciul, şi ca trasaturi de caracter (calităţi): compasiune, curaj, credință, iertare, generozitate,  recunoștință , onestitate , speranță , smerenie , integritate, bucurie , dreptate, bunătate, dragoste , modestie, deschidere , răbdare, perseverență, toleranță, bunăvoinţă și înțelepciune.

Primele sunt activități care necesită anumite calități interioare în noi, dacă vrem să le îndeplinim cu un scop bun și un efect maxim.

Celelalte sunt obiceiuri interioare sau trăsături de caracter, iar în recuperare le dobândim în procesul de a le practica în cadrul primelor.

Primele sunt activități, cele din categoria a doua sunt trăsăturile lor motivante. Primele implică acte externe, celelalte includ calitățile lor interne. Primele sunt ceea ce facem, celelalte cum le facem.

Practicarea repetată a activităților are ca efect gravarea calităților adânc în noi, astfel încât în timp să devină tipurile de obiceiuri interioare pe care le numim trăsături de caracter.

În practicarea principiilor cel mai important este efortul constant și repetat.

PASUL 3: PUNCTUL DE COTITURA

„Odată cu Pasul 3 ajungem la un moment decisiv în recuperarea noastră. Abilitatea noastră de a lucra restul Pașilor și de a practica principiile programului în toate domeniile vieţii noastre se bazează pe alegerea pe care o facem aici.

În Pasul 2 ajungem să credem. În Pasul 3 acționăm după acea credință și intrăm într-o relație cu Dumnezeu. Decizia noastră de a ne lăsa voința și viața în grija lui Dumnezeu, aşa cum îl înțelegem, deschide calea către această relație. Această decizie ne aduce la o credință care funcționează și permite unei Puteri mai mari decât noi să ne redea sănătatea.

Pașii 1 și 2 sunt pași pregătitori. Obiectivul lor este să ne aducă la decizia pe care o luăm la Pasul 3. Acești trei Pași ne duc printr-un proces de schimbare spirituală și emoțională rezumată într-o formulă simplă AA: „Nu pot. El poate. Îl voi lăsa.” Trecem de la a admite că nu ne putem rezolva singuri problema, la a accepta că există o Putere care ne poate însănătoşi, la a lăsa acea Putere să funcționeze în viața noastră. Ajungem să recunoaștem că acea Putere este Dumnezeu, așa cum îl înțelegem. Devenim dispuși să ne predăm voia proprie și viața noastră centrată pe sine, nu numai în ceea ce privește problema alcoolului, ci în tot ceea ce facem.

Lucrăm la Pasul 3 până la șapte principii principale. Acestea sunt predarea, rugăciunea, smerenia, bunăvoinţa, acceptarea, seninătatea și credința. Practica acestor principii este îndreptată către un singur scop: încredințarea voinței și vieții noastre în grija lui Dumnezeu. Prin aceasta căutăm o transformare spirituală prin care, de la o înclinație naturală spre sine, devenim înclinați în mod obișnuit către Dumnezeu. Trecem de la căutarea de sine la căutarea lui Dumnezeu și a voinței Lui pentru noi. Aspirăm la o stare spirituală descrisă cel mai bine de Cartea Mare ca fiind una de abandon complet. Găsindu-ne liniştea în Dumnezeu, descoperim că suntem în sfârșit liberi. 

Maladia spirituală sau natura „ismului” 

Este probabil să nu înțelegem prea multe din aceste lucruri atunci când ajungem prima dată la acest pas. De fapt, cuvintele pasului 3 ar putea să nu aibă nicio semnificație practică pentru noi. Pentru unii, acest lucru poate rămâne valabil pentru o perioadă foarte lungă de timp. Ce înseamnă să îmi las voința și viața în grija lui Dumnezeu? Ce anume fac? Ne este greu să ne înfășurăm mintea în jurul a ceea ce pare a fi un concept destul de evaziv, dacă nu chiar o propunere cu totul improbabilă.

Nu acordăm importanţă cuvintelor și trecem uşor peste ele. Uneori le scriem dar nu mai mult decât un ideal bine intenționat. În ambele cazuri nu suntem înclinați în mod deosebit să practicăm Pasul. Totuși, ni se spune că întregul program se bazează pe acest pas. Cu greu ne putem permite să îl ignorăm, să fie vorbe goale sau să-l punem pe raft până la o dată ulterioară.

Pentru unii dintre noi, dificultatea cu Pasul 3 apare dintr-o rezistență continuă la natura spirituală a programului AA, la fel cum s-a întâmplat cu Pasul 2. Pentru alții, apare dintr-o lipsă de claritate cu privire la natura spirituală a bolii alcoolice.

Când spunem că alcoolismul este o boală triplă, putem numi cu ușurință aspectele fizice și mentale ale bolii. Spunem că suferim de o alergie a corpului și o obsesie a minții. Folosind un limbaj diferit, putem spune că avem o predispoziţie fizică și mentală la alcool care ne face dependenți de el. Cu toate acestea, când vine vorba de rădăcina spirituală a bolii noastre, ne lipsește un singur cuvânt clar, cum ar fi alergie, obsesie sau dependență, pentru a ne referi la aceasta.

Incapabili să numim boala spirituală, rămânem cu o noțiune vagă și generală a modului în care suntem afectați spiritual. Uneori ne putem întreba chiar dacă există o boală spirituală, dacă conceptul nu reprezintă altceva decât o interpretare religioasă a unei probleme care este cu adevărat o extensie emoțională a obsesiei mentale și care este cel mai bine explicată de psihologia seculară. sau de una dintre științele mai noi care studiază creierul. Situația este analogă cu cea cu care ne confruntăm cu privire la „aceste principii”. Acestea sunt fundamentale pentru înțelegerea și practicarea programului, totuși nu putem să ne descurcăm cu adevărat.

Chiar dacă recunoaștem că am putea avea un fel de problemă spirituală și chiar dacă suntem dispuși să luăm măsurile pe care le propune programul, lipsa de claritate nu poate decât să ne afecteze practica. Mulți dintre noi petrecem ani de zile cu sentimentul neliniștit că nu am făcut prea mult progres cu Pasul 3, că poate că nu l-am „făcut” cu adevărat. Când recuperarea noastră se clatină, bănuim că are ceva de-a face cu acest Pas, dar nu putem pune degetul pe el. Unii dintre noi ne putem gândi că are ceva de-a face cu credința, dar suntem pierduți de a vedea cum și de a transpune această înțelegere în acțiune ".

Punctul de cotitura