La fel ca voi, am crezut de multe ori că sunt victima a ceea ce spun şi fac ceilalți. În afară de asta, de câte ori îmi mărturiseam păcatele unor asemenea oameni, mai ales celor care nu aveau păcate asemănătoare cu ale mele, reușeam doar să fac mai rău. Propriile mele resentimente, mă făceau deseori inutil tuturor.
Acum, dacă cineva îmi spune ceva ce mă rănește, mă întreb în primul rând dacă este adevărat în ceea ce spune. Dacă nu există, încerc să-mi amintesc că şi eu am avut o perioadă când vorbeam dur cu ceilalți, că bârfa răutăcioasă este un simptom al bolii noastre emoționale şi să fiu consecvent în a nu mă înfuria pe lipsa de rațiune a celor răi.
În condiții foarte grele, a trebuit mereu să îi iert pe ceilalți - şi pe mine. Voi ați încercat asta de curând?
Preluare de pe Prietenii lui Bill
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu