CITATUL ZILEI

 „El venise să-mi transmită experiența – dacă îmi păsa să o am. Am fost șocat, dar interesat. Sigur că m-a interesat. Trebuia să fiu, pentru că eram fără speranță.

      Vezi că Bill făcuse Pasul Unu!

Mi-a vorbit ore în şir, timp în care mi-au revenit în minte-amintirile copilăriei. Aproape că puteam auzi sunetul vocii predicatorului, care ajungea până la mine, pe când şedeam afară, pe coasta dealului, în câte o duminică liniştită; mi-am amintit acel legământ de temperanţă care-mi fusese pus în faţă la un moment dat şi pe care nu l-am semnat niciodată; mi-am amintit dispreţul nerăutăcios al bunicului faţă de anumite feţe bisericeşti şi faptele lor, precum şi insistenţa cu care credea că sferele îşi au muzica lor, fără să permită predicatorului să-i spună lui cum să asculte acea muzică; mi-am amintit îndrăzneala cu care vorbise el despre asemenea lucruri chiar şi înainte de a închide ochii. Aceste amintiri au năvălit din trecut şi m-au făcut să înghit cu noduri.

      Amintește-ți că atunci când Ebby a venit în bucătăria lui Bill, nu a fost mesajul „Alcoolicilor Anonimi”. Era programul Grupului Oxford, avea conotații religioase și expresii religioase. A fost un lucru foarte dur de auzit pentru Bill. Bill... la fel ca majoritatea alcoolicilor avea multe rezerve... nu-i plăcea religia, nu-i plăcea chestia asta. A venit din felul în care bunicul său... l-a crescut pe Bill, trecutul lui. Nu-i plăcea soluția lui Ebby. S-a înrăit imediat la ceea ce i-a spus Ebby. Nu i-a plăcut.

 Bill a spus:  „Întotdeauna am crezut într-o Putere mai mare decât mine. M-am gândit adesea la aceste lucruri. Nu am fost ateu. Puțini oameni sunt cu adevărat, pentru că asta înseamnă credință oarbă în propunerea ciudată că acest univers își are originea într-un cifr și nu se grăbește nicăieri. Eroii mei intelectuali, chimiștii, astronomii, chiar și evoluționiștii, au sugerat legi și forțe vaste la lucru. În ciuda indicațiilor contrare, nu aveam nicio îndoială că un scop și un ritm puternic stau la baza tuturor. Cum ar putea exista atât de multă lege precisă și imuabilă și nicio inteligență? Pur și simplu trebuia să cred într-un Spirit al Universului, care nu cunoștea nici timp, nici limitare. Dar atât de departe am mers.
      „Cu miniștrii și religiile lumii, m-am despărțit chiar acolo. Când mi-au vorbit despre un Dumnezeu personal, care era dragoste, putere și direcție supraomenească, am devenit iritat și mintea mi s-a închis împotriva unei astfel de teorii.
 „I-am acordat lui Hristos certitudinea unui om mare, nu prea urmărit de cei care Îl revendicau. Învățătura lui morală - cea mai excelentă. Pentru mine, adoptasem acele părți care mi s-au părut convenabile și nu prea dificile, iar restul le-am ignorat.

      Nu am probleme să mă identific cu Bill Wilson.

      „Dar prietenul meu s-a așezat în fața mea, și a făcut o declarație fără îndoială că Dumnezeu a făcut pentru el ceea ce nu putea face pentru el însuși. Voința lui umană eșuase. Medicii îl declaraseră incurabil. Societatea era pe cale să-l închidă la nebuni. La fel ca mine, recunoscuse înfrângerea completă. Şi atunci, a fost realmente înviat din morţi, scos brusc din groapa de ciurucuri şi adus la un nivel de viaţă mai bună decât tot ce cunoscuse el înainte!
      „Oare această putere își avea originea în el? Evident că nu. Nu existase mai multă putere în el decât era în mine în acel moment și aceasta nu era deloc.
      

Se vede aici cât de important este procesul de identificare. Bill știa despre Ebby. Știa cum bea Ebby. Știa că Ebby era la fel de neputincios ca și el. Totuși, iată-l pe Ebby în bucătărie, cu ochi strălucitori și coadă stufoasă. El spune, Bill, din cauza acestui Dumnezeu pe care l-am găsit prin acest program practic de acțiune, nu mai trebuie să beau. Bill putea vedea că ceva se întâmplase în viața lui Ebby, că Ebby fusese cu siguranță neputincios și că trebuia să vină de la o Putere mai mare decât era Ebby. Chiar dacă a recunoscut asta, tot nu-i plăcea ideea.