CITATUL ZILEI

 „Bărbații și femeile beau în principal pentru că le place efectul produs de alcool”.

Opinia Doctorului

Câteva comentarii:

Unii oameni sunt foarte jigniți când le spui asta. Ei spun, oh, nu de asta am băut. Spun: am băut pentru că îmi place gustul alcoolului. Nu m-aș certa cu nimeni dacă îi place sau nu gustul alcoolului. Mi-a plăcut gustul berii reci.Îmi place și gustul apei reci de izvor de munte. Nu m-am așezat niciodată să beau o cutie de apă rece de izvor de munte.

Nu cred că de asta am băut. Cred că bem pentru că ne place ceea ce face alcoolul pentru noi. Face să ne simțim diferit. Primim ceva din alcool pe care nu l-am putea obține niciodată din altă sursă, punct. În copilărie și am fost mereu în exteriorul mulțimii privind înăuntru. Întotdeauna mi-am dorit să fac parte din ea și am știut că nu poti. Am știut întotdeauna că orice aș spune sau face ar fi un lucru greșit, iar oamenii ar râde și mi-ar fi rușine. Am devenit foarte , foarte introvertit și foarte timid. Într-o noapte, cineva mi-a dat un pahar de whisky. Am dat chestia asta jos prin esofag și aproape că m-am sufocat de moarte. N-am băut niciodată în viața mea ceva care să aibă un gust atât de oribil ca și chestia aia. Dar de îndată ce mi-a lovit stomacul, lucrurile au început să se schimbe. Am început să mă simt din ce în ce mai înalt, din ce în ce mai mare. Trăsăturile feței mele au început să se schimbe. Am devenit Fred Astaire pe ringul de dans. Puteam vorbi cu fetele. 
Alcoolul a făcut pentru mine ceea ce eu nu puteam face pentru mine. Mintea mea a devenit obsedată de ideea de a bea alcool. O obsesie a minții este o idee care depășește toate celelalte idei. O obsesie a minții este o idee atât de puternică încât te face să crezi o minciună. Te face să crezi ceva care nu este adevărat.
     Oamenii au început să-mi spună, băiete, nu poți bea. Au început să spună, ar trebui să lași chestia asta în pace. Tatăl meu spunea: Fiule, noi oamenii nu putem bea în familia noastră. Toți cei care încercăm să bem, ajungem în probleme serioase cu asta. Mama a început să spună, ai un unchi care a murit deja într-un azil de nebuni din cauza alcoolismului. Nu poți bea. Toată lumea putea vedea asta, dar eu nu puteam vedea. Pentru că alcoolul a făcut pentru mine ceea ce eu nu puteam face pentru mine.
     Mintea mea a devenit atât de obsedată să-mi recapete acel sentiment iar și iar și iar, încât am crezut ceva care nu este adevărat. Am crezut că pot să beau. Am crezut că pot găsi o modalitate de a bea și de a nu mă îmbăta. Am crezut că pot găsi o modalitate de a bea ca ceilalți oameni. N-am putut să beau niciodată.
     Privind înapoi la viața mea de astăzi, nu am putut niciodată să beau alcool în siguranță, dar nu știam asta. Am băut până la patruzeci de ani, înainte să-mi dau seama că nu mai pot bea alcool. Aceasta este obsesia minții.
     Când găsești ceva care te face să te simți la fel de bine pe cât ne-a făcut pe noi să ne simțim la început, mintea ta va deveni obsedată de asta. Pentru unii oameni, este mâncare. Pentru alții, este vorba despre jocuri de noroc. Pentru alții, este sex. Pentru alții, sunt droguri. Pentru alții, e munca. Oricine operează cu o adevărată obsesie a minții nu poate vedea adevărul despre băutura lor, sau orice ar fi . Ei cred că va fi bine. Ei cred că sunt normali. Ei cred că toți ceilalți sunt în decalaj.