BLOGUL LUI

Stefan -

MESAJE DE RECUPERARE

Parerile exprimate pe acest blog sunt personale si nu implica in niciun fel Comunitatea AA.

.

.

.

MESAJ:


INTRAND INTR-O NOUA DIMENSIUNE

<< În ultimele stadii ale alcoolismului, voinţa de a rezista ne-a părăsit. Cu toate acestea, când recu­noaştem că am fost învinşi cu desăvârşire şi suntem gata să încercăm principiile AA, obsesia ne pără­seşte şi pătrundem într-o nouă dimensiune – liber­tatea sub tutela lui Dumnezeu, aşa cum Îl înţelegem noi.

(ÎN VIZIUNEA LUI BILL)


Am norocul să mă număr printre aceia care în viaţă au avut parte de această transformare nemaipomenită. Când am intrat pe uşa AA-ului, singur şi disperat, eram dispus să cred tot ce auzeam. Unul dintre lucrurile pe care le-am auzit a fost: „Aceasta ar putea fi ultima ta mahmureală, sau poţi s-o iei de la capăt iar şi iar”. Omul care a spus aceasta o ducea, în mod evident, mult mai bine decât mine. Mi-a plăcut ideea de a mă da bătut şi de atunci am început să trăiesc liber! Inima mea a auzit ceea ce mintea n-ar fi putut auzi niciodată: „Nu-i chiar aşa grav să fii neputincios în faţa alcoolului”. Sunt liber şi sunt recunoscător! >>


Twelve steps to freedom. Start with one.

Cum am fost

Nu puteam sa dorm noaptea.

Adormeam greu.
Ma trezeam in timpul noptii si, neputand sa mai dorm, ma dadeam jos din pat sa beau ceva. Pentru somn! Incercam apoi sa adorm si iar ma trezeam. Iar beam. De data asta pentru ca nu puteam sa dorm, ziceam eu.
Dimineata eram spart ...

Citeste mai departe:

DESPRE MINE


vineri, 9 iulie 2021

Paradoxul ciudat al AA

Într-o noapte, stăteam în sufragerie și mă uitam la televizor, în timp ce mă chinuiau emoții incomode. Încercând fără rezultat să mă concentrez asupra spectacolului pe care îl vizionam, gândurile mele continuau să se îndrepte spre un subiect suficient de întunecat pentru ca să fiu înclinat să îl împărtășesc. Durerea și angoasa pe care le-am trăit au atins un nivel atât de mare încât au reușit în cele din urmă să mă propulseze să ridic acel „telefon de o sută de lire sterline”. Am sunat un prieten de-al meu și i-am împărtășit ce se întâmpla în capul meu. Am stabilit cauza principală a necazurilor mele, mânia provenită din resentimentele pe care le adăposteam și care nu fuseseră exprimate. Această furie, nefiind eliberată, nu mai avea încotro să meargă decât în ​​interior, manifestându-se ca depresie.

Sugestia prietenului meu a fost să mă rog pentru cei pentru care am resentimente în fiecare seară timp de două săptămâni. Mai exact, mi-a spus să mă rog pentru ca acei oameni să obțină lucrurile pe care eu le vreau pentru mine. Așa că stau pe marginea patului meu înainte de a mă culca și mă întrebam, ce vreau pentru mine în acest moment? Răspunsul a fost ceva de genul, să mă simt confortabil în propria mea piele, să am o minte deschisă sau să găsesc frumusețe în momentele de zi cu zi. Continui apoi prin a-mi dori ca persoana faţă de care am avut resentimente să obțină orice mi-am dorit pentru mine. Lucrul remarcabil a fost că nu numai că resentimentul a început să se estompeze, dar m-am trezit că mi primesc tot pentru care mă rog să primească cealaltă persoană!

Atât de paradoxal, gândindu-mă la alții m-am putut ajuta pe mine. Un paradox ciudat al programului AA este acela că este adesea menționat ca fiind un „program egoist”, dar ajutarea altora este unul dintre principiile sale centrale. Îi ajutăm pe ceilalți din motive egoiste, deoarece ne ajută indirect pe noi înșine. Rugându-mă pentru cei pentru care am resentimente s-a dovedit a fi printre cele mai magnifice cadouri pe care le-am primit de la acest program.

AA's Strange Paradox

Niciun comentariu: