Fiecare Pas de la Pasul Trei încolo, admite că „eul nu se poate birui pe sine, că numai Dumnezeu are puterea de a învinge sinele. Fiecare Pas admite că nu vrem cu adevărat să facem aceste lucruri. Spune, dacă nu suntem dispuși, Îi cerem lui Dumnezeu să ne ajute să dorim să fim dispuși. Hai sa recunoastem. Unele dintre aceste defecte de caracter sunt lucruri plăcute. De unele dintre ele nu vrem să scapam.
Unele dintre ele le putem folosi ca scuze pentru a face lucruri pe care nu ar trebui să le facem. Unele dintre ele le putem folosi ca scuze pentru a nu face lucruri pe care ar trebui să le facem. Unele dintre ele devin o parte atât de naturală a vieții noastre, încât ne este frică de moarte să ne eliberăm de ele.
Îmi amintesc că am spus, când am ajuns în această zonă a Pasilor, dacă Dumnezeu îmi va înlătura fiecare defect de caracter pe care îl am, nu voi mai avea deloc personalitate. Asta a fost adevărat în viața mea. Viața mea a fost construită pe defecte de caracter. Nu știam că dacă unul dispare altceva va trebui să-i ia locul și că aș trece printr-un proces de schimbare. Am crezut că aș fi nimic dacă Dumnezeu ar lua aceste lucruri. Chiar nu voiam să scap de ele. Cartea spune că dacă nu vrei, atunci îl anunți pe Dumnezeu să te ajute să fii dispus să ai bunăvoinţa.
Cred că o greșeală pe care o facem și o greșeala pe care am făcut-o, a fost că am presupus, ori de câte ori i-am cerut lui Dumnezeu să ia aceste lucruri, că el le va îndepărta și mă va face pur ca zăpada. Dar am aflat că nu este adevărat. Am aflat că Dumnezeu nu poate lua un defect de caracter și să lase un gol în personalitatea mea. Acel gol va trebui să fie umplut cu altceva. Chiar nu cred astăzi că Dumnezeu va face pentru mine ceea ce pot face eu pentru mine.
Nu pot elimina defectul de caracter, doar Dumnezeu poate face asta, dar pot afla care este opusul defectului de caracter.
Puțină putere de voință pe care o pot aduna și, cerând ajutorul lui Dumnezeu, încerc să exersez opusul acelui defect de caracter. Mintea mea este nimic mai mult decât un set de obiceiuri mentale, la fel cum corpul meu este un set de obiceiuri fizice. Obiceiurile mele mentale au fost înrădăcinate în capul meu de-a lungul întregii mele vieți. Obiceiurile mele mentale erau îngrozitoare.
Acum, dacă vreau ca Dumnezeu să schimbe aceste lucruri, trebuie să încep să lucrez pentru a schimba acele obiceiuri. Dacă vreau ca Dumnezeu să ia egoismul, atunci trebuie să încep să încerc să exersez altruismul. Acest lucru este foarte, foarte greu pentru mine. Dar din când în când pot face pentru o altă ființă umană lucrurile pe care cred că și le dorește fără să aștept nimic înapoi în schimb. Cand fac asta, ma simt mai bine.
Dacă vreau ca Dumnezeu să îndepărteze necinstea, atunci poate că mai bine încep să încerc să exersez onestitatea. Poate ar trebui să renunț să mint. Poate ar trebui să renunț să fur. Poate ar trebui să încep să fac așa cum ar fi trebuit să fac toată viața.
Dacă vreau ca Dumnezeu să înlăture frica, atunci poate că mai bine încep să exersez curajul. Poate ar trebui să dau cu piciorul în fund și să spun, ridică-te și du-te fă asta și termină.
Dacă vreau ca Dumnezeu să înlăture neconsiderarea, atunci poate că ar trebui să încep să iau în considerare ceilalți oameni, ce au nevoi au și ce vor.
Pe măsură ce încep să exersez opusul, treptat vechile obiceiuri încep să dispară. Treptat, începe să-mi vină în minte noul obicei. Încet, încet, îmi schimb personalitatea, cu ajutorul lui Dumnezeu, în ritmul pe care îl pot face pentru a practica opusul acelor defecte de caracter.
E greu. Schimbarea e grea. Dar dacă vrem să ne schimbăm, ne putem schimba. Avem un proces chiar aici asta mă ajută să-mi schimb caracterul pe o perioadă de ani până când devenim oameni noi. Cartea nu glumește când spune, noi suntem renăscuţi. (p. 63, alin. 1) Devenim oameni absolut diferiți de ceea ce eram înainte. Acum pot vedea ce a vrut să spună în Cum funcționează, când a spus că unii dintre noi am încercat să ne păstrăm vechile idei, iar rezultatul a fost nul. Dacă nu suntem dispuși să renunțăm la vechile obiceiuri, nu vom învăţa niciodată obiceiuri noi. Atâta timp cât vrem să rămânem așa cum suntem, așa vom rămâne pentru tot restul vieții noastre. Dar dacă vrem schimbare, există un proces aici prin care ne putem schimba, oricând vrem.
Acesta este fundamentul vieții noastre. Ni s-au dat aceste două instrumente de la șase și șapte. Prin pașii anteriori, prin Pașii Trei, Patru și Cinci și văzând stricăciunea acestor lucruri și am devenit dispuși să renunțăm la ele, ni s-au dat două instrumente valoroase pentru a lucra. Nu avem nevoie de multe instrucțiuni.
Este multă muncă. Dar cred că suntem oameni foarte binecuvântați ca alcoolici să avem aceste lucruri în viața noastră.
Putem crește pentru tot restul vieții, iar creșterea este foarte simplă, deşi greu de făcut. Cum am ajuns astăzi, cum am ajuns să fim alcoolici, felul în care ne-am încurcat gândirea, cum am dat-o în bară?
Am lucrat la asta. A trebuit să lucrăm la asta. Acum trebuie să lucrăm în alt mod. Modul în care ne vom schimba este că vom lucra împotriva noastră înșine. Modul în care te schimbi nu este să faci ceea ce vrei să faci. Dacă faci ceea ce vrei, vei hrăni vechile obiceiuri, aceleași idei vechi vor fi acolo. Dar creștem lucrând împotriva noastră înșine.
Ne schimbăm nefăcând ceea ce vrem să facem (Pasul șase) și obligându-ne să facem ce nu vrem să facem. (Pasul șapte) Și ne vom schimba în măsura în care facem asta. Deoarece noi nu mai acţionăm conform gândurilor vechi, ele vor muri în mintea noastră. Ele vor fi înlocuite cu lucruri diferite, pe măsură ce ne obligăm să facem lucruri diferite. Nu vom crește niciodată făcând ce vrem să facem. Creștem mereu făcând ceea ce nu vrem să facem. Acesta este un principiu.
Este un lucru legat de viață. Acolo unde găsim un principiu, acesta funcționează în fiecare domeniu al vieții noastre. Este universal. Principiile sunt universale.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu