Abstinență senină !
Meriți Recuperarea, Meriți să fii Împăcat, Meriți să fii Fericit, Meriți să fii Sănătos, Meriți să fii Fără griji !
Viziteaza: www.abstinenta.com
.
miercuri, 27 ianuarie 2016
marți, 26 ianuarie 2016
FILE DE CAIET #16
Ingrijorarile mele privind ziua de maine vin la pachet cu parerile de rau pentru ziua de ieri.
duminică, 24 ianuarie 2016
PROGRAM SPIRITUAL
Cuvinte precum credinta, Putere Superioara, rugaciune, trezire spirituala, bunavointa, smerenie etc sunt percepute ca religioase. Un om care nu a cunoscut prea mult durerea si suferinta, care nu a simtit lipsa de control, neputinta, CREDE ca a facut totul prin VOINTA proprie, ca este puternic!, ca nu exista o Putere superioara siesi care sa-l fi calauzit.
PASUL ZERO
Dacă v-aţi
hotărât că vreţi ceea ce avem noi şi dacă sunteti dispusi să faceţi tot ceea ce este
nevoie ca să obţineţi acel ceva, atunci înseamnă că sunteţi pregătiţi să
parcurgeţi anumite etape.
[Big Book, pagina 58, aliniat 16]
Există cel puțin două condiții preliminare pentru a face Programul in 12 pasi al Alcoolicilor Anonimi. Primul dintre acestea este că vreti să fiti abstinent. Al doilea, ca este nevoie sa faci acesti pasi pana cand Programul te cuprinde pe tine, cu alte cuvinte ca vreti sa va pastrati abstinenta.
Am convenit inca de la inceput ca vom face orice este nevoie (vom merge pana in panzele albe) pentru victoria asupra alcoolului. [Big Book, pagina 78, aliniat 25]
(intrarea in abstinenta)
si ca
.... am decis să facem orice este nevoie pentru a găsi o experiență spirituală ..... [Big Book, pagina 79, aliniat 7]
(pastrarea abstinentei)
Dacă ati venit în contact cu A.A. asa cum am facut-o noi, într-adevăr nu trebuie să vreti ceea ce avem imediat. Pentru moment, este suficient ca nu vreti ceea ce aveti și că sunteți dispusi sa faceti tot ce este nevoie pentru a scăpa de asta! Spunem că A.A. este un program de atracție si asa este. Se pare, totuși, că multi intram pe portile AA-ului nu pentru că suntem atrași de AA, ci pentru că suntem respinsi de viața alcoolica pe care o traim.
Cele 2 intrebari ale sponsorului catre noul venit sunt:
- esti dispus sa faci orice?
- esti dispus sa urmezi cateva sugestii?
Articolul complet aici: Step 0 in recovery from alcoholism - Big Book Bunch
[Big Book, pagina 58, aliniat 16]
Există cel puțin două condiții preliminare pentru a face Programul in 12 pasi al Alcoolicilor Anonimi. Primul dintre acestea este că vreti să fiti abstinent. Al doilea, ca este nevoie sa faci acesti pasi pana cand Programul te cuprinde pe tine, cu alte cuvinte ca vreti sa va pastrati abstinenta.
Am convenit inca de la inceput ca vom face orice este nevoie (vom merge pana in panzele albe) pentru victoria asupra alcoolului. [Big Book, pagina 78, aliniat 25]
(intrarea in abstinenta)
si ca
.... am decis să facem orice este nevoie pentru a găsi o experiență spirituală ..... [Big Book, pagina 79, aliniat 7]
(pastrarea abstinentei)
Dacă ati venit în contact cu A.A. asa cum am facut-o noi, într-adevăr nu trebuie să vreti ceea ce avem imediat. Pentru moment, este suficient ca nu vreti ceea ce aveti și că sunteți dispusi sa faceti tot ce este nevoie pentru a scăpa de asta! Spunem că A.A. este un program de atracție si asa este. Se pare, totuși, că multi intram pe portile AA-ului nu pentru că suntem atrași de AA, ci pentru că suntem respinsi de viața alcoolica pe care o traim.
Cele 2 intrebari ale sponsorului catre noul venit sunt:
- esti dispus sa faci orice?
- esti dispus sa urmezi cateva sugestii?
Articolul complet aici: Step 0 in recovery from alcoholism - Big Book Bunch
sâmbătă, 23 ianuarie 2016
Pilula pentru azi 23 Ianuarie 2016
ÎNCĂ MĂ MAI DISTREZ?
"...nu suntem un grup posac. Dacă noul venit nu poare vedea bucuria și plăcerea noii noastre vieți, nu și-o va dori pentru sine. Noi punem un mare accent pe bucuria de a trăi. Încercăm să nu ne permitem prea mult cinism la adresa starilor de lucruri între națiuni și nu cărăm pe umerii noștri necazurile lumii"
- ALCOOLICII ANONIMI -
Când propria mea casă este în ordine, descopăr că celelalte aspecte ale vieţii mele sunt mai uşor de controlat. Desprins de vina şi remuşcările care mi-au învăluit anii de băut, sunt liber să-mi asum propriul rol în univers, dar această condiţie necesită consecvenţă. Ar trebui să mă opresc şi să mă întreb: Încă mă mai distrez? Dacă găsesc răspunsul la această întrebare dureros sau dificil, probabil că prea mă iau în serios – şi că îmi vine greu să recunosc că m-am abătut de la aplicarea programului pentru a-mi menţine casa în ordine. Cred că durerea pe care o trăiesc este o modalitate a Puterii mele Superioare de a-mi atrage atenţia, convingându-mă să-mi evaluez realizările. Ca să parcurgi programul ai nevoie de foarte puţin timp şi de un minim de efort – un control-fulger al inventarului, de pildă, sau reparaţia, oricare s-ar impune – toate merită efortul.
Preluare de pe Prietenii lui Bill
Ce ma infurie este inconstienta cu care ne traim viata
<< Ce mă înfurie din toată treaba asta este inconştienţa cu care ne trăim
viaţa. Totul vine de la cum ne trăim viaţa. De la
priorităţile pe care ni le setăm total aiurea. De la tâmpenia din capul
nostru care ne face să credem că vom mai avea încă o viaţă după pohta
inimii, în care să ne dedicăm tuturor acelor lucruri pe care nu le-am
făcut “bine” în viaţa de acum.
...
Ne împroşcăm încrederea în noi cu insulte pentru orice eşec stupid, ne schilodim respectul faţă de propria persoană ori de câte ori alţii ne coboară şi totdeodată trecem peste clipele curate din viaţa noastră cu o ignoranţă crasă, avizi de atingerea unui nou obiectiv. Şi în timpul ăsta în bietul nostru corp şi în pârdalnica aia de minte, în neregenerabila noastră inimă, se adună tot mai multe, ca sacii neridicați din pubelele de gunoi. Suntem mahmuri, obosiţi, ațipiți, stresaţi, presaţi, telecomandaţi.
...
Mă chinuiesc de mulţi ani să mă bucur de lucrurile simple şi frumoase … Uneori îmi iese, alteori mă comport stupid şi las toate aşa zisele încercări ale vieţii să mă doboare, aşa zisele lecţii de nimic să mă facă să mă simt de doi lei …
...
Nu contează ce faci, atâta timp cât priorităţile tale sunt dedicate înainte de orice sănătăţii tale: emoţionale, mentale, trupeşti. Atâta timp cât trăieşti azi atât de frumos încât să apuci senin şi ziua de mâine. Fă-ţi o listă, pune în ea tot ceea ce te îmbolnăveşte, schilodeşte, amărăşte în viaţa de zi cu zi. Trece lângă fiecare factor toxic o poţiune de vindecare şi apoi dă-i bice: memorează ce ai de făcut, dă foc hârtiei pe care ai notat şi apucă-te să schimbi ce te omoară, fie că este o iubire chinuitoare, un job demotivant, prieteni doar cu numele sau atitudinea ta faţă de viaţă pur şi simplu. Nu te întinde în pat riscând să nu te mai trezeşti.
S-ar putea să ajungi la Sfântul Petru şi când îţi va proiecta filmul vieţii tale să mai mori o dată doar de ciudă că nu ai trăit frumos. >>
Articolul complet aici: LA CE BUN TOATE ASTEA?
...
Ne împroşcăm încrederea în noi cu insulte pentru orice eşec stupid, ne schilodim respectul faţă de propria persoană ori de câte ori alţii ne coboară şi totdeodată trecem peste clipele curate din viaţa noastră cu o ignoranţă crasă, avizi de atingerea unui nou obiectiv. Şi în timpul ăsta în bietul nostru corp şi în pârdalnica aia de minte, în neregenerabila noastră inimă, se adună tot mai multe, ca sacii neridicați din pubelele de gunoi. Suntem mahmuri, obosiţi, ațipiți, stresaţi, presaţi, telecomandaţi.
...
Mă chinuiesc de mulţi ani să mă bucur de lucrurile simple şi frumoase … Uneori îmi iese, alteori mă comport stupid şi las toate aşa zisele încercări ale vieţii să mă doboare, aşa zisele lecţii de nimic să mă facă să mă simt de doi lei …
...
Nu contează ce faci, atâta timp cât priorităţile tale sunt dedicate înainte de orice sănătăţii tale: emoţionale, mentale, trupeşti. Atâta timp cât trăieşti azi atât de frumos încât să apuci senin şi ziua de mâine. Fă-ţi o listă, pune în ea tot ceea ce te îmbolnăveşte, schilodeşte, amărăşte în viaţa de zi cu zi. Trece lângă fiecare factor toxic o poţiune de vindecare şi apoi dă-i bice: memorează ce ai de făcut, dă foc hârtiei pe care ai notat şi apucă-te să schimbi ce te omoară, fie că este o iubire chinuitoare, un job demotivant, prieteni doar cu numele sau atitudinea ta faţă de viaţă pur şi simplu. Nu te întinde în pat riscând să nu te mai trezeşti.
S-ar putea să ajungi la Sfântul Petru şi când îţi va proiecta filmul vieţii tale să mai mori o dată doar de ciudă că nu ai trăit frumos. >>
Articolul complet aici: LA CE BUN TOATE ASTEA?
vineri, 22 ianuarie 2016
FILE DE CAIET #8
CONȘTIENȚA
Cum poti sa fii constient de ceva de care nu esti constient?
Nu poti.
In schimb poti sa DEVII constient, daca esti ATENT.
FILE DE CAIET #7
Cand admit ca intrarea in abstinenta nu se poate datora unei alte persoane,
gandul ca ce am facut eu, asa cum am facut, ei i-a fost de FOLOS, iar ce a facut ea, mie nu mi-a fost de niciun folos,
pare a fi real.
Un gand pentru persoana nr. 1 de pe lista mea de resentimente.
Un gand pentru persoana nr. 1 de pe lista mea de resentimente.
What makes a good life?
Un studiu longitudinal, de peste 75 de ani, ajunge la concluzia ca ceea ce mentine oamenii sanatosi si bine dispusi sunt relatiile! Si nu doar existenta lor, ci calitatea lor!
Din pacate, nici in acest montaj nu se spune cum se dezvolta relatiile, cum se mentin relatiile, cum crestem calitatea unei relatii si cum se inchid relatiile toxice!
Si chiar daca ar fi facut-o ... viata bate orice sugestie!
***
What keeps us healthy and happy as we go through life?
The Harvard Study of Adult Development
may be the longest study
of adult life that's ever been done.
For 75 years, we've tracked
the lives of 724 men,
year after year, asking about their work,
their home lives, their health,
and of course asking all along the way
without knowing how their life stories
were going to turn out.
So what have we learned?
What are the lessons that come
from the tens of thousands of pages
of information that we've generated
on these lives?
Well, the lessons aren't about wealth
or fame or working harder and harder.
The clearest message that we get
from this 75-year study is this:
Good relationships keep us
happier and healthier. Period.
We've learned three big lessons
about relationships.
The first is that social connections are really good for us, and that loneliness kills. It turns out that people who are more socially connected to family, to friends, to community, are happier, they're physically healthier, and they live longer than people who are less well connected. And the experience of loneliness turns out to be toxic. People who are more isolated than they want to be from others find that they are less happy, their health declines earlier in midlife, their brain functioning declines sooner and they live shorter lives than people who are not lonely.
The first is that social connections are really good for us, and that loneliness kills. It turns out that people who are more socially connected to family, to friends, to community, are happier, they're physically healthier, and they live longer than people who are less well connected. And the experience of loneliness turns out to be toxic. People who are more isolated than they want to be from others find that they are less happy, their health declines earlier in midlife, their brain functioning declines sooner and they live shorter lives than people who are not lonely.
And we know that you
can be lonely in a crowd
and you can be lonely in a marriage,
so
the second big lesson that we learned is that it's not just the number of friends you have, and it's not whether or not you're in a committed relationship, but it's the quality of your close relationships that matters. It turns out that living in the midst of conflict is really bad for our health. High-conflict marriages, for example, without much affection, turn out to be very bad for our health, perhaps worse than getting divorced. And living in the midst of good, warm relationships is protective.
the second big lesson that we learned is that it's not just the number of friends you have, and it's not whether or not you're in a committed relationship, but it's the quality of your close relationships that matters. It turns out that living in the midst of conflict is really bad for our health. High-conflict marriages, for example, without much affection, turn out to be very bad for our health, perhaps worse than getting divorced. And living in the midst of good, warm relationships is protective.
And the third big lesson that we learned
about relationships and our health
is that good relationships
don't just protect our bodies,
they protect our brains.
So this message,
that good, close relationships
are good for our health and well-being,
this is wisdom that's as old as the hills.
Why is this so hard to get
and so easy to ignore?
Well, we're human.
What we'd really like is a quick fix,
something we can get
that'll make our lives good
and keep them that way.
Relationships are messy
and they're complicated
and the hard work of tending
to family and friends,
it's not sexy or glamorous.
It's also lifelong. It never ends.
I'd like to close with a quote
from Mark Twain.
More than a century ago,
he was looking back on his life,
and he wrote this:
"There isn't time, so brief is life,
for bickerings, apologies,
heartburnings, callings to account.
There is only time for loving,
and but an instant,
so to speak, for that."
***
Simplu, dar atat de greu!
joi, 21 ianuarie 2016
FILE DE CAIET #5
CRED CA TOTI AM VRUT STATUIE LA INCEPUT!
Insa aici este vorba despre smerenie si dezumflarea egoului.
Insa aici este vorba despre smerenie si dezumflarea egoului.
Pasul 1 - Importanta cratimei!
We admitted we were powerless over our addiction – that our lives had become unmanageable.
Am admis ca eram neputinciosi in fata alcoolului - ca nu mai eram stapani pe viata noastra.
(ca viata noastra a devenit imposibil de gestionat).
CRATIMA - ar trebui citita!!! Ea inseamna "și a faptului că"
In pasul 1 este vorba de a admite neputinta asupra a doua lucruri, nu doar asupra unuia singur:
1 - neputinta in fata alcoolului
2 - neputinta in fata faptului ca viata noastra a devenit imposibil de gestionat.
Pentru ca la inceput suntem inca in negare:
pot admite ca sunt neputincios in fata alcoolului, ca este mai puternic decat mine;
in schimb nu pot admite ca nu mai sunt stapan pe viata mea, ca a iesit de sub control.
Nu trebuie sa admit ca nu mai sunt stapan pe viata mea, trebuie sa admit ca SUNT NEPUTINCIOS asupra acestui lucru, ca SUNT NEPUTICIOS in fata faptului ca viata mea a devenit imposibil de gestionat!
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA
si
Citeste Revista Noi înşine !
Importanta Pasului 1
Efectuarea unui prim pas în recuperare
Orice călătorie în viața nu poate începe fără a face mai întâi un prim pas. Acesta pune lucrurile în mișcare. În cazul recuperării din dependența alcoolică primul pas este întotdeauna necesar, admiterea că există o problemă. Acest lucru se datorează faptului că există negarea situației pe care o pastrează persoanele blocate pe termen nelimitat. Chiar acei indivizi care nu subscriu la Alcoolicii Anonimi vor trebui în continuare să facă acest prim pas important. În timp ce oamenii sunt prinși în negare nu vor fi în măsură să dezvolte motivația de a opri comportamentul lor. Acest prim pas, a admite că există o problemă, este doar începutul trecerii la actiune pentru alcoolici. Nu este suficientă numai asigurarea că persoana va scăpa de mizeria băutului. S-ar putea de fapt ca lucrurile să evolueze mult mai rau, deoarece individul vede disperarea situației, dar se simte incapabil (sau nu dorește) de a face ceva. Exista o multime de alcoolici care recunosc că aportul de alcool este ieșit de sub control, dar se simt în imposibilitatea de a se opri. Individul trebuie să devină, de asemenea, dispuș să facă unele modificări în viața lui, dacă dorește să scape din ghiarele dependenței alcoolice. Primul pas în Alcoolicii Anonimi implică mai mult decât doar a recunoaște că există o problemă. Aceasta înseamnă ruperea din negarea care a păstrat persoana blocată în mizeria alcoolismului. Individul trebuie să accepte că a fost bătut de dependența lui. Formularea exactă a acestui pas este:
Am admis ca eram neputinciosi în fața alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.
Acest lucru este considerat pasul cel mai important în Alcoolicii Anonimi, și este, de asemenea singurul pas pe care membrii trebuie să-l lucreze complet. În cazul în care persoana nu acceptă acest prim pas nu va fi posibil ca el să beneficieze de restul programului.
Admiterea sentimentului de neputință în fața alcoolului și imposibilitatea controlului asupra vieții vor motiva membrii de a face schimbări radicale în viața lor. Importanța Pasului 1 în cartea Alcoolicii Anonimi este accentuată de faptul că prima treime din conținutul acesei cărți este axată pe această primă acțiune.
Prin admiterea neputintei in fata alcoolului individul spune că este în imposibilitatea de a controla aportul lui asupra consumului. Acest lucru înseamnă că el acceptă acum că a pierdut lupta împotriva alcoolului și nu mai crede că va fi vreodată în stare să bea în condiții de siguranță. În cazul în care individul continuă să rămână pe ideea că el ar putea fi în măsură să bea din nou, în mod normal, la o dată ulterioară înseamnă că nu si-a acceptat pe deplin neputinta lui. El poate fi în măsură să se oprească din băut, dar atitudinea ambivalentă este de natură să-l lase sensibil la recidivă. Numai prin acceptarea pe deplin a neputinței, individul poate merge mai departe în mod eficient.
Să analizăm puțin partea a doua Pasului 1 – Că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.
Pentru mulți oameni admiterea neputinței este mai ușor de realizat decât să accepte că viața lor a devenit imposibil de gestionat. Nimeni nu vrea să creadă că modul lor de a aborda problemele vieții sunt total greșite. Oamenii tind să fie mândri de capacitatea lor de a gestiona propriile afaceri – în special în lumea modernă. Este nevoie de un grad de smerenie pentru oricine să accepte că a eșuat și are nevoie de ajutor. Problema este că, dacă individul continuă să utilizeze strategii de adaptare ale acestora pentru a face față alcoolismului, el nu poate ajunge prea departe în recuperare. Pentru a parcurge programul in 12 pasi individul trebuie să fie dispus să renunțe la vechile strategii de adaptare care sunt ineficiente și de a dezvolta altele noi. În cadrul întâlnirilor AA membrii vor recunoaște în mod frecvent acest lucru prin a spune că cel mai mult gândirea a fost cea care ne-a îmbătat.
De obicei este nevoie de o mare suferință pentru un alcoolic ca el să fie dispus să accepte Pasul 1. Disponibilitatea de a accepta un prim pas apare, de obicei, pentru că:
* Persoana a petrecut ceva timp incercând să controleze consumul de alcool, dar continuă să bea. Acesta poate fi în măsură să bea în anumite limite, pentru câteva zile, dar în cele din urmă va aluneca înapoi în obiceiurile distructive.
* El/ea a încercat să renunțe la alcool, fără ajutor, dar va ajunge la limita de jos curând, și atunci va putea vedea cât de mult băutul îi distruge viața.
* Odată ce începe să bea simte imposibilitatea de a se opri. De exemplu, el merge cu intenția de a bea doar câteva beri, dar sfârșește prin a se îmbăta.
* Individul a acționat atât de groaznic în timp ce era beat că va trebui să se confrunte cu problemele lui. Un exemplu în acest sens ar fi violența în familie sau un accident de mașină în timp ce era sub influența alcoolului.
* Unii oameni sunt în măsură să accepte neputința lor doar prin recuperare auditivă, alcoolici vorbesc la grup despre propriile lor experiențe în dependența de alcool. Individul care este încă prins în alcoolism poate recunoaște că și el se confruntă cu multe din aceleași lucruri împărtășite .
În scopul de a face primul pas în recuperare este necesar pentru individ de a fi suficient de umil ca să poată admite că are nevoie de ajutor. Unii oameni văd smerenia ca un tip de slăbiciune, dar acest lucru nu poate fi considerat un adevar. Aceasta înseamnă doar că persoana nu deține până la urmă toate răspunsurile. Smerenia înseamnă, de asemenea, că individul devine dispus să accepte ajutorul pentru problema lui. Beneficiile adoptării acestui tip de atitudine este nu numai necesar pentru primul pas, ci pentru toti cei 12 pasi.
Avantajele unei atitudini umile în recuperare includ:
* Este mai ușor pentru oameni de a asimila noi informații. Cei care simt deja că au toate răspunsurile nu au nici o dorință de a asculta și pe altcineva.
* Umilința înseamnă că oamenii nu se tem de a pune întrebări. Când oamenii sunt aroganti nu le place să pună întrebări pentru a nu fi considerați neștiutori.
* O atitudine umilă înseamnă că persoana nu devine prea încrezătoare în recuperarea ei. Acest lucru este important, pentru că , de obicei, atunci când oamenii devin satisfăcuți de realizarea lor devin susceptibili de a recidiva.
* Umilința este o componentă vitală a oricărui tip de cale spirituală -. Nu numai pentru cei 12 Pași
* Este mai ușor pentru cei care sunt umili pentru a face noi prieteni. Aroganța este o trăsătură de personalitate neatractivă care respinge alte persoane.
* Umilința înseamnă că oamenii experimentează mai putin stres in viata lor. Ei nu pun presiune pe ei înșiși pentru a avea toate răspunsurile și nu au nici o teamă de a cere ajutor atunci când au nevoie de ea.
Pasul 1 este adesea descris ca un mod de predare. În scopul de a accepta nevoia de schimbare individul trebuie să recunoască în primul rând că este învins. Oamenii pot vedea acest tip de predare ca un spectacol de slăbiciune, dar este, de fapt, o metodă care să-l împuternicească să scape de dependenta lui. Aceasta este esența că nu mai trebuie să continue lupta cu problema consumului de alcool, care a fost cauza atâtor de multe probleme.
Traducere: Constantin, Suceava
Sursa:Importance of Step 1 in Alcoholics Anonymous
Orice călătorie în viața nu poate începe fără a face mai întâi un prim pas. Acesta pune lucrurile în mișcare. În cazul recuperării din dependența alcoolică primul pas este întotdeauna necesar, admiterea că există o problemă. Acest lucru se datorează faptului că există negarea situației pe care o pastrează persoanele blocate pe termen nelimitat. Chiar acei indivizi care nu subscriu la Alcoolicii Anonimi vor trebui în continuare să facă acest prim pas important. În timp ce oamenii sunt prinși în negare nu vor fi în măsură să dezvolte motivația de a opri comportamentul lor. Acest prim pas, a admite că există o problemă, este doar începutul trecerii la actiune pentru alcoolici. Nu este suficientă numai asigurarea că persoana va scăpa de mizeria băutului. S-ar putea de fapt ca lucrurile să evolueze mult mai rau, deoarece individul vede disperarea situației, dar se simte incapabil (sau nu dorește) de a face ceva. Exista o multime de alcoolici care recunosc că aportul de alcool este ieșit de sub control, dar se simt în imposibilitatea de a se opri. Individul trebuie să devină, de asemenea, dispuș să facă unele modificări în viața lui, dacă dorește să scape din ghiarele dependenței alcoolice. Primul pas în Alcoolicii Anonimi implică mai mult decât doar a recunoaște că există o problemă. Aceasta înseamnă ruperea din negarea care a păstrat persoana blocată în mizeria alcoolismului. Individul trebuie să accepte că a fost bătut de dependența lui. Formularea exactă a acestui pas este:
Am admis ca eram neputinciosi în fața alcoolului - că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.
Acest lucru este considerat pasul cel mai important în Alcoolicii Anonimi, și este, de asemenea singurul pas pe care membrii trebuie să-l lucreze complet. În cazul în care persoana nu acceptă acest prim pas nu va fi posibil ca el să beneficieze de restul programului.
Admiterea sentimentului de neputință în fața alcoolului și imposibilitatea controlului asupra vieții vor motiva membrii de a face schimbări radicale în viața lor. Importanța Pasului 1 în cartea Alcoolicii Anonimi este accentuată de faptul că prima treime din conținutul acesei cărți este axată pe această primă acțiune.
Prin admiterea neputintei in fata alcoolului individul spune că este în imposibilitatea de a controla aportul lui asupra consumului. Acest lucru înseamnă că el acceptă acum că a pierdut lupta împotriva alcoolului și nu mai crede că va fi vreodată în stare să bea în condiții de siguranță. În cazul în care individul continuă să rămână pe ideea că el ar putea fi în măsură să bea din nou, în mod normal, la o dată ulterioară înseamnă că nu si-a acceptat pe deplin neputinta lui. El poate fi în măsură să se oprească din băut, dar atitudinea ambivalentă este de natură să-l lase sensibil la recidivă. Numai prin acceptarea pe deplin a neputinței, individul poate merge mai departe în mod eficient.
Să analizăm puțin partea a doua Pasului 1 – Că nu mai eram stăpâni pe viața noastră.
Pentru mulți oameni admiterea neputinței este mai ușor de realizat decât să accepte că viața lor a devenit imposibil de gestionat. Nimeni nu vrea să creadă că modul lor de a aborda problemele vieții sunt total greșite. Oamenii tind să fie mândri de capacitatea lor de a gestiona propriile afaceri – în special în lumea modernă. Este nevoie de un grad de smerenie pentru oricine să accepte că a eșuat și are nevoie de ajutor. Problema este că, dacă individul continuă să utilizeze strategii de adaptare ale acestora pentru a face față alcoolismului, el nu poate ajunge prea departe în recuperare. Pentru a parcurge programul in 12 pasi individul trebuie să fie dispus să renunțe la vechile strategii de adaptare care sunt ineficiente și de a dezvolta altele noi. În cadrul întâlnirilor AA membrii vor recunoaște în mod frecvent acest lucru prin a spune că cel mai mult gândirea a fost cea care ne-a îmbătat.
De obicei este nevoie de o mare suferință pentru un alcoolic ca el să fie dispus să accepte Pasul 1. Disponibilitatea de a accepta un prim pas apare, de obicei, pentru că:
* Persoana a petrecut ceva timp incercând să controleze consumul de alcool, dar continuă să bea. Acesta poate fi în măsură să bea în anumite limite, pentru câteva zile, dar în cele din urmă va aluneca înapoi în obiceiurile distructive.
* El/ea a încercat să renunțe la alcool, fără ajutor, dar va ajunge la limita de jos curând, și atunci va putea vedea cât de mult băutul îi distruge viața.
* Odată ce începe să bea simte imposibilitatea de a se opri. De exemplu, el merge cu intenția de a bea doar câteva beri, dar sfârșește prin a se îmbăta.
* Individul a acționat atât de groaznic în timp ce era beat că va trebui să se confrunte cu problemele lui. Un exemplu în acest sens ar fi violența în familie sau un accident de mașină în timp ce era sub influența alcoolului.
* Unii oameni sunt în măsură să accepte neputința lor doar prin recuperare auditivă, alcoolici vorbesc la grup despre propriile lor experiențe în dependența de alcool. Individul care este încă prins în alcoolism poate recunoaște că și el se confruntă cu multe din aceleași lucruri împărtășite .
În scopul de a face primul pas în recuperare este necesar pentru individ de a fi suficient de umil ca să poată admite că are nevoie de ajutor. Unii oameni văd smerenia ca un tip de slăbiciune, dar acest lucru nu poate fi considerat un adevar. Aceasta înseamnă doar că persoana nu deține până la urmă toate răspunsurile. Smerenia înseamnă, de asemenea, că individul devine dispus să accepte ajutorul pentru problema lui. Beneficiile adoptării acestui tip de atitudine este nu numai necesar pentru primul pas, ci pentru toti cei 12 pasi.
Avantajele unei atitudini umile în recuperare includ:
* Este mai ușor pentru oameni de a asimila noi informații. Cei care simt deja că au toate răspunsurile nu au nici o dorință de a asculta și pe altcineva.
* Umilința înseamnă că oamenii nu se tem de a pune întrebări. Când oamenii sunt aroganti nu le place să pună întrebări pentru a nu fi considerați neștiutori.
* O atitudine umilă înseamnă că persoana nu devine prea încrezătoare în recuperarea ei. Acest lucru este important, pentru că , de obicei, atunci când oamenii devin satisfăcuți de realizarea lor devin susceptibili de a recidiva.
* Umilința este o componentă vitală a oricărui tip de cale spirituală -. Nu numai pentru cei 12 Pași
* Este mai ușor pentru cei care sunt umili pentru a face noi prieteni. Aroganța este o trăsătură de personalitate neatractivă care respinge alte persoane.
* Umilința înseamnă că oamenii experimentează mai putin stres in viata lor. Ei nu pun presiune pe ei înșiși pentru a avea toate răspunsurile și nu au nici o teamă de a cere ajutor atunci când au nevoie de ea.
Pasul 1 este adesea descris ca un mod de predare. În scopul de a accepta nevoia de schimbare individul trebuie să recunoască în primul rând că este învins. Oamenii pot vedea acest tip de predare ca un spectacol de slăbiciune, dar este, de fapt, o metodă care să-l împuternicească să scape de dependenta lui. Aceasta este esența că nu mai trebuie să continue lupta cu problema consumului de alcool, care a fost cauza atâtor de multe probleme.
Traducere: Constantin, Suceava
Sursa:Importance of Step 1 in Alcoholics Anonymous
miercuri, 20 ianuarie 2016
PITICI PE CREIER (GANDIREA AUTOMAT NEGATIVA)
A mă proteja împotriva unei gândiri automat negativă înseamnă nu numai să nu îmi mai subminez seninătatea, dar și a mai presupune că un gând negativ este într-un fel "mai realist" decât unul pozitiv.
Gândurile pozitive nu sunt nerealiste.
Gândurile sunt gânduri, unele bune, altele rele, unele sănătoase, altele mai puțin.
Nu pot alege ce apare în mintea mea, dar cu siguranță pot selecta pe ce aleg să mă concentrez - și care poate avea apoi un rol esențial în trecerea la acțiune (care în cele din urmă este modul de a transforma gândirea).
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA
si
Citeste Revista Noi înşine !
FARA GRIJI!
Jeanne Louise Calment (n. 21 februarie 1875 – d. 4 august 1997) a fost o femeie din Franța. A fost persoana cea mai longevivă din lume, conform actelor de naștere autentice, trăind 122 de ani, 5 luni și 14 zile. A trăit întreaga sa viață la Arles, Franța.
Ea punea „Dacă nu poţi face nimic în legătură cu o anumită situaţie, nu te mai îngrijora în legătură cu ea.”
Articolul complet aici: Longevitate
Principalul determinant al sanatatii unei persoane este gandul. Nici genetica, nici exercitiile fizice si nici nutritia nu au un efect atat de puternic asupra sanatatii unei persoane precum o are propria sa minte.
Articolul complet aici: Jeanne Calment (122 de ani)
"Doamne, da-mi seninatatea sa accept ceea ce nu pot schimba ..."
“Daca nu poti face nimic, nu-ti face griji” - atat de simplu. Cu totii ne macinam zilnic cu milioane de ganduri. Si fiecare gand se adauga. Pentru ca fiecare gand, fiecare cuvant rostit sau doar spus de minte are o vibratie. Negativa sau pozitiva. Nu exista neutralitate in vibratia cuvintelor noastre.
Fiecare gand adauga iar si iar ceva la noi. Ceva frumos sau ceva mai putin frumos. Si asa ne construim in fiecare clipa viata. Daca am sta sa numaram gandurile pozitive si cele negative de pe parcursul unei zile ne-am da seama cam cat de mult ne pedepsim, cam cat de mult rau ne facem.
Asa ca, daca nu iese zicala de la inceput, iata o varianta: decat sa iti faci griji, mai bine fa o rugaciune in gand. Si apoi vezi-ti de viata. Pentru ca rugaciunile au cea mai inalta vibratie.
Loredana Vladareanu
marți, 19 ianuarie 2016
TEMPERAMENTUL, CARACTERUL SI CELE 4 TIPURI DE PERSONALITATE
Personalitatea este construita din doua trasaturi complet diferite: caracterul si temperamentul (temperamentul - partea innascuta a personalitatii; caracterul - partea dobandita a personalitatii). Cei mai multi dintre dintre noi suntem un amestec unic al celor patru tipuri diferite de personalitate si toate trasaturile acestora sunt prezente, intr-o anumita masura, in noi. Unele trasaturi de personalitate sunt insa predominant, iar acestea dicteaza personalitatea noastra de baza.
Diferenta dintre caracter si temperament
Trasaturile de caracter se nasc in urma experientelor de viata pe care le-am avut fiecare dintre noi, si sunt influentate de obiceiurile, preferintele si valorile parintilor nostrii, de normele societatii in ceea ce priveste exprimarea iubirii si urii, de ceea ce considerau a fi normal si acceptabil persoanele apropiate si multe alte aspecte culturale.
Temperamentul,
spre deosebire de caracter, este trasatura care echilibreaza
personalitatea. Trasaturile de temperament sunt tendinte innascute,
mostenite de la parinti si se manifesta prin modul personal de a vedea
lucrurile, de a gandi si de a simti care isi face aparitia in copilaria
timpurie.
Cele 4 tipuri principale de personalitate
Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam.
Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic.
Cele 4 tipuri principale de personalitate
Inca de pe vremea Greciei Antice se stie ca existau patru tipuri de personalitate: sangvinic, flegmatic, coleric si melancolic. Aceste patru tipuri de personalitate sunt, mai mult sau mai putin, prezente in fiecare dintre noi si definesc modul in care gandim, simtim si ne purtam.
Cu mult timp in urma, fiecare din aceste tipuri de personalitate a fost asociat cu existenta unei umori dominante, prezente in organism: tipul sangvin - sange, tipul flegmatic - flegma, tipul coleric - bila galbena si tipul melancolic - bila neagra. Cercetarile recente arata ca aceste patru tipuri de personalitate de baza sunt asociate cu anumite substante chimice, cum ar fi dopamina pentru tipul sanvinic, estrogen pentru tipul flegmatic, testosteron pentru tipul coleric şi serotonina pentru tipul melancolic.
luni, 18 ianuarie 2016
OPINII
“Observă dacă te suprinzi plângându-te, prin vorbe sau gânduri, despre situaţiile în care te regăseşti, despre ce fac sau spun alţi oameni, despre mediul în care te afli, despre situaţia din viaţa ta sau chiar vremea de afară.
A te plânge înseamnă neacceptarea a ceea ce este acum şi aici. Plângerea inevitabil poartă cu ea o încărcătură negativă. Când te plângi, te transformi într-o victima neputincioasă. Când vorbeşti sau treci la acţiune cu curaj, fără să te plângi, aduci o încărcătură pozitivă. Aşadar, acţionează pentru schimbare sau pleacă pur şi simplu dintr-o situaţie ce nu îţi convine. Orice altceva este nebunie.” – Eckhart Tolle
Exista parerea ca ordinea e inversa... Accepta... daca nu poti... Schimba... daca nu poti ... Paraseste...
Cred ca este valabila pentru o situatie anume (de exemplu relatia de cuplu). Dar oamenii tind sa aleaga pentru inceput calea cea mai usoara. Iar conceptul de acceptare este greu de digerat, darmite sa-l mai si pui in practica. Daca am accepta ceea ce este, ne-am intelege de minune cu noi insine si cu ceilalti. Cel mai usor este sa parasesti (scena, situatia etc); apoi daca esti "obligat" sa ramai, incerci sa schimbi ceva; daca nu, iti mai ramane sa accepti situatia si sa mergi mai departe.
Acceptarea este eliberatoare. Dar a ajunge la acest pas este 'un dar pe care nu toti il primesc'.
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA
si
Citeste Revista Noi înşine !
duminică, 17 ianuarie 2016
Abonați-vă la:
Postări (Atom)