“Observă dacă te suprinzi plângându-te, prin vorbe sau gânduri, despre situaţiile în care te regăseşti, despre ce fac sau spun alţi oameni, despre mediul în care te afli, despre situaţia din viaţa ta sau chiar vremea de afară.
A te plânge înseamnă neacceptarea a ceea ce este acum şi aici. Plângerea inevitabil poartă cu ea o încărcătură negativă. Când te plângi, te transformi într-o victima neputincioasă. Când vorbeşti sau treci la acţiune cu curaj, fără să te plângi, aduci o încărcătură pozitivă. Aşadar, acţionează pentru schimbare sau pleacă pur şi simplu dintr-o situaţie ce nu îţi convine. Orice altceva este nebunie.” – Eckhart Tolle
Exista parerea ca ordinea e inversa... Accepta... daca nu poti... Schimba... daca nu poti ... Paraseste...
Cred ca este valabila pentru o situatie anume (de exemplu relatia de cuplu). Dar oamenii tind sa aleaga pentru inceput calea cea mai usoara. Iar conceptul de acceptare este greu de digerat, darmite sa-l mai si pui in practica. Daca am accepta ceea ce este, ne-am intelege de minune cu noi insine si cu ceilalti. Cel mai usor este sa parasesti (scena, situatia etc); apoi daca esti "obligat" sa ramai, incerci sa schimbi ceva; daca nu, iti mai ramane sa accepti situatia si sa mergi mai departe.
Acceptarea este eliberatoare. Dar a ajunge la acest pas este 'un dar pe care nu toti il primesc'.
P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA
si
Citeste Revista Noi înşine !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu