MÂNIA

"Nu există nici o situaţie de-a lungul celor 12 Paşi în care mânia să aducă vreun beneficiu. Suntem conduşi să credem, totuşi, că este un fel de otravă mentală care are puterea de a produce gândire confuză şi că, sub influenţa acesteia, suntem mai mult decât capabili să reîncepem, în cele din urmă, să consumăm alcool."

„Dacă este să trăim, trebuie să ne eliberăm de mânie. Toanele proaste şi tulburările psihice nu sunt pentru noi. Or fi ele un lux dubios pentru oamenii normali, dar pentru alcoolici aceste lucruri sunt otravă."

12&12

Pilula zilnica de abstinenta

SINCERITATE RIGUROASĂ

Cine doreşte să fie cu rigurozitate sincer şi tolerant? Cine vrea să-i mărturisească altcuiva păcatele şi să repare prejudiciile cauzate? Cui îi pasă câtuşi de puţin de Puterea Superioară, ca să nu mai spunem de meditaţie şi rugăciune? Cine vrea să-şi sacrifice timpul şi energia încercând să transmită mesajul AA unui alt suferind? Nu, alco oli cului de rând, egocentric până la extrem, nu-i pasă de această perspectivă – doar dacă trebuie să facă toate acestea ca să-şi păstreze propria viaţă.
- DOISPREZECE PAŞI ŞI DOUĂSPREZECE TRADIŢII -

Sunt alcoolic. Dacă beau, voi muri. Vai, câtă putere, energie şi emoţie generează această simplă afirmaţie înăuntrul meu! Dar este chiar tot ce trebuie să ştiu pentru astăzi. Sunt dispus să rămân astăzi în viaţă? Sunt eu dispus să rămân astăzi abstinent? Sunt eu dispus astăzi să cer ajutorul şi să fiu de ajutor altui alcoolic aflat în suferinţă? Am descoperit eu oare natura fatală a stării mele? Ce trebuie să fac astăzi pentru a rămâne abstinent?

Preluare de pe prietenii lui Bill

Credinta ...

Credinţa, negreşit, este necesară, dar ea singură nu ajută. Puteam avea o credinţă şi, totuşi, să-L ţinem pe Dumnezeu în afara vieţii noastre. De aceea, problema devine acum tocmai cum şi prin ce mijloace specifice, să-L lăsăm să intre. Pasul 3 reprezintă prima noastră încercare în acest sens. De fapt, reuşita întregului program AA va depinde de cât de bine şi de serios am încercat să ajungem la hotărârea de a ne lăsa voinţa şi viaţa în grija unui Dumnezeu, aşa cum şi-L închipuie fiecare dintre noi.

12 Pași și 12 Tradiții - Pasul Trei

Preluare de pe Prietenii lui Bill

Carticica rosie - PASUL DOISPREZECE

PASUL DOISPREZECE

Ajungând la o trezire spirituală ca rezultat al acestor paşi, am încercat să transmitem acest mesaj altor alcoolici şi să aplicăm aceste principii în toate domeniile vieţii noastre.

     Pasul Doisprezece este în cea mai mare măsură informativ, subliniind, în mod specific, faptul că trezirea spirituală este posibilă numai dacă am trăit fiecare dintre paşii anteriori şi sugerând, apoi, că am învăţat din proprie experienţă şi cunoaştere un mesaj obiectiv pe care îl transmitem altor alcoolici interesaţi. Ne sfătuieşte, apoi, să continuăm programul Alcoolicii Anonimi ca pe un „model de existenţă", ca pe viitorul nostru „mod de viaţă".

     La interpretarea şi aplicarea practică a Pasului Doisprezece s-a ajuns simplu, prin tratarea separată a celor trei diviziuni în care este împărţit.

*Cititi paginile 89 până la 113 inclusiv din cartea Alcoolicii Anonimi

PRIMA DIVIZIUNE

„Ajungând la o trezire spirituală ca rezultat al acestor paşi"

     Noul membru recunoaşte greu o experienţă spirituală în cadrul  noului sau „mod de viaţă"; de fapt, termenii „experienţă spirituală" sau „trezire" îl derutează îndepărtându-i gândurile de la înţelesul uzual intenţionat de programul A.A. înspre aură, apariţia aripilor, religie, fenomene mistice sau căderi emoţionale drastice.

     Referinţa din paginile 569 şi 570 din Anexa II a cărţii Alcoolicii Anonimi, clarifică înţelesurile acestor termeni spirituali, explicând că schimbarile revoluţionare de caracter nu sunt obişnuite, dar că pe măsură ce ne lărgim propriile concepte spirituale putem să dezvoltăm o cunoaştere a lui Dumnezeu care ne va schimba în întregime reacţia faţă de viaţă şi atitudinea faţă de semenii noştri.

      Pentru a ajunge la imaginea adevărată a acestei metamorfoze A.A. este bine să reflectăm la propria experienţă spirituală  ca la o păşire peste stânci înspre  Personalităţi Noi, pe care le câştigăm prin practicarea zilnică a celor Doisprezece Paşi.       

     Majoritatea experienţelor noastre sunt ceea ce psihologul William James numeşte „varietatea emoţională" din cauză că acestea se dezvoltă încet, după o perioadă de timp. Adesea, prietenii nou venitului sunt conştienţi de diferenţă cu mult înaintea acestuia. El îşi dă seama, în final, că a suferit o schimbare profundă în reacţia sa faţă de viaţă; că o asemenea schimbare ar fi fost realizată cu greu de unul singur.

     Simţim apoi lucrarea acestei Puteri Mai Mari decât Noi pentru că în câteva luni am dobândit abstinenţă, pace sufletească şi comportament sănătos pe care ani de autodisciplină nu le puteau aduce.

      Nu trebuie multă imaginaţie să atribui sursa puterii care ne-a împins să renunţăm la alcoolism;   ar trebui să ne dea puţină bătaie de cap recunoaşterea, în conştientizarea acestei puteri, a „esenţei experienţei spirituale."

     Dovada ajutorului pe care ni l-a acordat Dumnezeu poate fi descoperită în umilinţa pe care am dobândit-o, în responsabilitatea pe care ne-o asumăm zilnic, în abstinenţa mulţumitoare de care ne bucurăm şi în interesul lipsit de egoism pe care îl avem când îi ajutăm pe semenii noştri alcoolici.

     Reţinerea pe care o manifestăm cu privire la resentiment, supărare, critică; corecţiile pe care le facem; sinceritatea noastră, onestitatea, toleranţa - toate acestea sunt posibile datorită dorinţei noastre de a accepta conceptele spirituale ale programului nostru.

     Însăşi abstinenţa este un miracol în cazul nostru. Privind înapoi înspre propriile vieţi din urmă cu câteva luni recunoaştem o îmbunătăţire clară a punctelor noastre de vedere morale.

Ne-am dezvoltat personalităţile conştiente de Dumnezeu suficient de mult ca să putem realiza recuperarea din alcoolism. Schimbările care au făcut posibilă recuperarea noastra pot fi identificate ca experienţe spirituale. Au ameliorat situaţii din viaţa noastră ce păreau imposibile .

      Rezultatul statutului nostru spiritual îmbunătăţit şi ajutorul adus celoralalţi nu rămâne nerăsplatit. Dumnezeu îţi dăruieşte în cele din urma un dividend, care nu se măsoară printr-un etalon uman, ci prin Plata Divină a Seninătăţii. Ni se permite accesul la un depozit nesfârşit de armonie şi bună stare. Cădem la pace cu lumea.

     Fragmente din „Prietenii noştri din sud" din cartea Alcoolicii Anonimi menţionează această seninatate. Ele spun „Dumnezeu produce armonie în aceia care primesc Spiritul Lui şi urmează poruncile Sale... Astăzi, când devin mai armonios în interior, devin mai consonant cu creaţia minunată a lui Dumnezeu....Există perioade de întuneric, dar stelele strălucesc, indiferent de cât de neagră este noaptea. Există turbulenţe, dar am învăţat că dacă eu caut răbdare şi clarviziune, va sosi înţelegerea. şi odată cu aceasta, calea către Spiritul lui Dumnezeu. Apusul soseşte şi odată cu el, mai multă înţelegere, pacea ce e mai presus de înţelegere şi bucuria de a trăi, care nu este tulburată din cauza împrejurărilor sau a oamenilor din jurul meu."

     Oricine care, fiind membru al Alcoolicilor Anonimi de suficient timp pentru a desăvârşi unsprezece paşi, nu a avut o experienţă spirituală, este ori nesincer cu sine însuşi, ori a înţeles complet greşit scopul acestui program. Ar trebui să-şi discute cazul cu un membru înţelegător mai vechi care îl poate ajuta să-şi depăşească dificultăţile.

A DOUA DIVIZIUNE

„Am incercat să purtăm acest mesaj altor alcoolici"

      O mare parte din efortul bine intenţionat, dar direcţionat greşit, al unui membru sincer, se pierde atunci când nu reuşeşte să facă diferenţa între „A Purta Mesajul" şi „A Lucra cu Ceilalţi".

     „A lucra cu Ceilalţi" se referă de obicei la o „Sponsorizare", este arta de a ajuta un alcoolic să scape de boală.

      Sponsorizarea constă într-un pact dintre doi alcoolici în care unul, recunoscând că este neputincios în faţa alcoolului, cere ajutor şi control de la un altul, un membru A.A. care, în schimb, este de acord să-şi dedice cele mai mari eforturi pentru ajutorarea celuilalt ca să facă din filosofia A.A. „modul său de viaţă."

*Citiţi paginile 497 până la 507 inclusiv din cartea, Alcoolicii.[Nota editorului: Fragmentele de mai sus nu apar în cea de-a doua şi cea de-a treia ediţie  a cărţii Alcoolicii Anonimi, ci doar în editia originală]

•        Citiţi paragraful 1, pagina 96 din cartea Alcoolicii Anonimi

„Sponsorizarea”  sau îndrumarea „naşului” are de-a face cu viaţa omenească şi cu fericirea - este o afacere prea serioasă pentru a fi încredinţată în mâinile altuia decât a unui membru calificat. Succesul  ghidării unui membru nou este întotdeauna o problemă, chiar şi în împrejurările cele mai bune. Totuşi, simţim că este imperativ ca  noul  membru să fie îndrumat de un sponsor  experimentat.

      Membrul care sponsorizează poartă mesajul, dar membrul care poartăa mesajul nu este neaparat şi sponsor.   

     Prin acest lucru dorim să spunem că un membru care a fost în Alcoolicii Anonimi timp de 30 de zile poate purta mesajul către alţi alcoolici, dar, cu siguranţă, nu ar fi acceptat să ajute la întarirea raţiunii unui alt om sau să îl sponsorizeze când încă nu îşi înţelege propriile probleme.

     Întrebarea care se ridică în mod natural  este „Ce înseamnă purtarea mesajului către alcoolici, cât de departe mergem în această privinţă?"

     Lista cu metodele sugerate nu este completă, dar va furniza exemple şi în acelaşi timp va servi ca bază de comparaţie pentru alte metode pe care le aveţi în minte:

1. Cel mai convingător mesaj pe care îl puteţi prezenta celor care au probleme de natură alcoolica este chiar propria abstinenţă normală şi mulţumitoare.

     Aceasta declaraţie elimină teoria potrivit căreia exhibiţionistul care îşi caută vechii prieteni de băutură pentru a le arăta că îşi poate permite să bea băuturi răcoritoare toată noaptea, este o metodă aprobată de purtare a mesajului.

     Suntem de acord cu sfatul dat de fondatorii noştri în această privinţă. Ei spun: „Presupunând că suntem potriviţi din punct de vedere spiritual, putem face tot soiul de lucruri pe care alcoolicii nu le pot face."

     Veţi observa că am făcut o precizare importantă, totuşi, întrebaţi-vă cu fiecare ocazie: „Am oare vreun motiv personal, de afaceri, social, pentru a merge în acest loc? Sau mă aştept să fur puţină plăcere viciată din atmosfera unor astfel de locuri?... Dar să fiţi siguri că vă aflaţi pe un teren solid din punct de vedere spiritual înainte de a începe şi că motivaţia de a merge acolo este cu desăvârşire bună".*

2. Recunoscând faţă de cineva că eşti alcoolic.

3. Povestind experienţa ta A.A. unui om profesionist, pe care îl cunoşti îndeaproape, de exmplu: un doctor, un avocat, un judecător sau un preot.

4. Convorbirile cu membrii mai vechi care sunt sponsori.

5. Exemplul unei participări regulate la întrunirele A.A. Acest lucru include întruniri în afara oraşului atunci când călătoriţi.

6. Devenind parte a grupului şi asumându-ţi responsabilitatea.

7. Prin asumarea responsabilităţii de a discuta în faţa grupurilor A.A., dacă ţi se cere să ajuţi la derularea unui program.

8. Prin credinţa ta evidentă în faptul că ai primit ajutor de la o Putere Mai Mare decât A Ta.

9. Convorbiri cu spitalul.

10. Telefonând noilor membri.

11. Convorbiri personale cu membri după întruniri, în mod deosebit cu membrii noi.

* Citiţi paginile 100 şi 103 din cartea Alcoolicii Anonimi.

12. Discuţiile cu soţiile sau rudele care sunt interesate şi vor să înţeleagă cum ar putea fi ajutaţi unii membri ai familiei lor.

13. Prin practicarea toleranţei şi înţelegerii problemelor membrilor mai slabi pe care îi ajutaţi să le depăşească prin cuvinte sau acţiuni constructive.

14. Prin observarea atentă şi studierea programului nostru în Doisprezece Paşi ca mijloc de calificare pentru Sponsorizare.

15. Făcând o împărţire rezonabilă a timpului, a banilor şi a energiei tale.

16. Prin deţinerea uneia sau mai multor cărţi pe care să le citeşti şi să le împrumuţi celorlalţi membri.

17. Distribuirea literaturii noastre oamenilor interesaţi.

18. Sfătuind toţi membrii noi să deţină Cartea cea mare Alcoolicii Anonimi.

A TREIA DIVIZIUNE

„Şi să aplicăm aceste principii în toate domeniile vieţii noastre"*

     Principiile celor Doisprezece Paşi sunt însumate într-o filozofie logică, practică  care garantează oricărui alcoolic recuperarea din boala sa, dacă sunt trăite în mod onest şi cu dorinţă.

     Recuperarea reprezintă tot ceea ce putem aştepta sau cere pentru că ştim că un alcoolic nu poate practica niciodată un control al băuturii, din cauza că sistemul său nervos nu este astfel constituit încât să-i permită acest lucru.

     Cerinţa rasei umane este comportamentul sănătos, efort folositor, securitate, pace a minţii şi fericire.

Aceasta este moştenirea noastră de drept, dar una care este negată de alcoolic atâta timp cât nu recunoaşte în alcoolism o boală întreită.

     Moştenirea sa este restituită:

1. Când îşi cunoalte boala sa.

2. Când caută ajutor la o Putere Superioară lui  pentru a scăpa de boală.

3. Când îşi studiază şi îşi izolează defectele morale de caracter.

4. Când îşi recunoaşte defectele faţă de sine însuşi, faţă de  Dumnezeu şi faţă de o altă fiinţă omenească.

5. Când realizeaza rănile spirituale, mentale şi fizice pe care aceste defecte le-au cauzat.

6. Când recunoaşte răul pe care viciul egoist al băuturii l-a răsfrânt asupra celorlalţi.

7. Când îi cere lui Dumnezeu iertare pentru aceste răni şi doreşte să facă compensaţii acelora pe care i-a rănit.

8. Când, ajungând la fericire, comportament sănătos şi existenţă folositoare prin intermediul abstinenţei, o menţine prin verificarea zilnică a progresului său şi continuă contactul conştient pe care l-a stabilit cu Dumnezeu.

9. Când împărtăşeşte cunoaşterea şi experienţa recuperării sale din alcoolism cu  alţi alcoolici care cer ajutor.

10. Când continuă practicarea acestor principii în Toate Domeniile Vieţii Sale.


Preluare de pe Prietenii lui Bill

D“ale prietenilor lui Bill !

O postare si raspuns:

- << De când sunt în abstinență am urmărit mult evoluția alcoolismului la diferiți oameni, din AA și din societate, nu pentru a deveni critic, ci pentru a învăța, de fapt urmăream și pe vremea băutului cum va evolua comportamentul unei persoane în funcție de ce și cât consuma(când beam în local de unul singur). Atunci eram foarte critic, ”lupul moralist”, dar niciodată nu m-am analizat pe mine, eu eram OK. Alcoolicii uită în fiecare zi că sunt diferite tipuri de efecte ale acestei boli și se compară mereu cu alții, în special cu cei care nu au mai băut în urma unor evenimente sau au un consum normal. Nu sesizează că oamenii sunt diferiți și cei cu care se compară poate nici nu sunt alcoolici. Asemănarea cu aceste cazuri nu a ajutat și nu ajută pe nimeni să fie treaz.
Aceasta este partea insidioasă a bolii noastre de a ne compara cu alții și care ne mai spune: ”Nu mi se va întâmpla mie”, ”Nu sunt chiar atât de rău” sau ”Eu am să rezolv totul”. Cum spuneam am urmărit mulți oameni din AA și din afară, deoarece acum sunt treaz și o pot face obiectiv. Am urmărit pe unii dintre ei în căderea lor finală datorată alcoolismului. Întristare și furie, întristat pentru pierdere și furios pe boală că ucide fără menajamente. Ce să-i faci? Viața merge înainte și aceste sentimente se estompează cu timpul, însă au și o parte bună, ele mă țin departe de băutură, în primul rând, într-o zi la un moment dat. Pentru mine primul Pas nu mă ține treaz, lucrul la ceilalți unsprezece DA!
Aplicarea principiilor AA în toate momentele unei zile, mă ajută să am, și să păstrez o abstinență împlinită în așa fel încât să pot trece peste toate necazurile și evenimentele din viață fără a apela la alcool, și este minunat, credeți-mă. Nu mă compar cu nimeni, dar exemplul celor care reușesc în program îmi este de folos. Sunt recunoscător pentru tot ce am primit și primesc în fiecare zi. Dumnezeu lucrează pentru mine pentru că î-L las să lucreze, m-am abandonat Lui din toată inima. Doamne, ajută! >>

- << Multumesc enorm pentru cele spuse, aveam nevoie astazi sa mai aud o data asta, pentru ca in valtoarea evenimentelor de viata mintea mea adictiva uita, ma minte ca e sanatoasa si ca pot face fata si fara principiile programului, facand voia mea si dorind si ca ceilalti sa faca ce vreau eu sa faca, pentru ca stiu eu mai bine ceea ce au ei de facut, in loc sa stau in treaba mea. Spuneam de multe ori la grup cand se punea intrebarea Cum stiu care este voia Lui? ca eu am auzit de la un membru mai vechi ca atunci cand faci voia ta te doare. In ultimul timp am experimentat pe propria piele acest lucru cu varf si indesat. cand ti se spune ca o sa te doara e una, cad simti durerea este altceva. Si este cel mai bun moment pentru intoarcerea cu fata catre Dumnezeu, sa se faca voia Lui, pentru ca poate face pentru mine ceea ce eu nu sunt in stare sa fac, intoarcerea catre aplicarea principiilor programului, clipa de clipa. >>

Stefan

P.S.: NU UITA SA TE BUCURI DE VIATA

Carticica rosie - PASUL UNSPREZECE

PASUL UNSPREZECE

Am căutat prin rugăciune şi meditaţie să ne întărim contactul conştient cu Dumnezeu, aşa cum şi-L închipuie, fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate voia Lui în ceea ce ne priveşte şi să ne dea puterea s-o împlinim.   

 

     Acest pas poate fi împărţit în trei părţi. Să ne gândim în primul rând la prima parte, care recomandă nevoia de rugăciune şi meditaţie pentru a îmbunătăţi înţelegerea noastră faţă de Dumnezeu, contactul nostru cu El.

     O rugăciune pentru îmbunătăţirea contactului cu Dumnezeu, pentru cunoaşterea voinţei Sale şi pentru atingerea energiei spirituale, psihice şi mentale, cere efortul coordonat a tuturor facultăţilor noastre.

     Cunoaşterea nevoii referitoare la acest pas se bazează pe experienţa din trecut a membrilor A.A., a acelora cărora li s-a demonstrat capacitatea de a uita de faptul că Nu S-au Vindecat de Alcoolism. Ei au ratat recuperarea prin tratament, astfel încât după câteva luni de abstinenţă au considerat inutilă practicarea filozofiei A.A. Au trecut cu vederea peste faptul că mintea omenească nu a fost făcută pentru a-şi aminti durerea şi suferinţa pricinuite de boală. Ei şi-au însuşit personalităţile schimbate Mai Mult Pe Gratis, crezând câ odată dobândite vor rămâne cu acestea pentru totdeauna.

     A fost nevoie de ajutorul lui Dumnezeu doar atunci când au avut o urgenţă, dar acum s-a rezolvat. Ei spun „Nu vom mai bea niciodată, nici măcar nu ne vom mai gândi la acest lucru." Îşi lasă garda jos şi slăbesc contactele spirituale şi serviciul pus în slujba altora.

     Se recomandă o atitudine pozitivă faţă de o abstinenţa permanentă . Este atitudinea pe care toţi membrii ar trebui să o adopte.

     Faptul că nu mai avem dorinţa sau intenţia sa bem niciodată reprezintă un cadru mental bun de menţinut pentru noul membru. Reprezintă ambiţtia noastră, o stare mentală pentru care suntem recunoscători, Dar Una Care Favorizează Prea Des Mulţumirea De Sine Ce Ne Poate Conduce către Necazuri Daca Dumnezeu Nu Ne Oferă Întregul Ajutor Ca Să Ne Bucurăm de Abstinenţă.

     Atunci când mulţumirea de sine se dezvoltă suntem capabili să uitam rolul pe care Dumnezeu L-a jucat în reabilitarea noastră. Omitem faptul că sistemul nostru nervos este încă acela al unui alcoolic. Se pare că uităm că suntem susceptibili, ca alcoolici, la stări şi emoţii pe care în trecut le-am domolit cu alcool. Mulţumirea de sine ascunde cunoaşterea faptului că recuperarea noastră din braţele alcoolismului a fost permisă de O Putere Superioară nouă înşine, ca fără  contactul cu Dumnezeu este posibilă revenirea noastră la niveluri spirituale şi fizice scăzute.

     Colaborârea cu o Putere Superioară nouă însine ne-a îndepărtat din calea alcoolului. Pasul Unsprezece este un pas de menţinere conceput pentru a ne păzi şi a ne face să stam liniştiţi.

     Ne menţine activi din punct de vedere spiritual şi în concordanţă cu Dumnezeu. Ne asigură împotriva pierderii inspiraţiei, pe măsură ce se diminuează problemele alcoolice proprii.

     Înţelegerea acestei situaţii şi cunoaşterea faptului că, din când în când membrii îşi fac inventarul din punct de vedere spiritual, reprezintă prima noastră linie de apărare. Întărim această apărare, menţinând în cel mai înalt grad în mintea noastră faptul că „În realitate ne aflăm într-o Păsuire Zilnică, că amânările noastre Depind de Starea Noastra Spirituală."*

    Experienţele amare ale membrilor care au insistat să afle calea dificilă - vicioşii reîntorşi la băutură - stau mărturie a adevărului acestei declaraţii.

     Invariabil, problema lor Porneşte în Primul Rând de la Neglijarea Rugăciunii şi atinge apogeul atunci când abandonează complet contactul cu Dumnezeu şi ajutorarea celorlalţi.

     Realizarea ajutorului din trecut a lui Dumnezeu ne  impresionează prin faptul că acesta poate fi folosit  chiar mai bine  în viitor. O cale sigură de creştere a acestui ajutor şi de realizarea contactului nostru cu Dumnezeu este posibilă prin rugăciuni simple de apreciere sinceră. Meditaţi asupra asupra ajutorului pe care ni L-a dăruit, recunoaşteţi sursa lui, şi fiţi sinceri în mulţumirile pentru înţelegerea Sa a problemelor noastre alcoolice şi pentru puterea pe care El ne-a oferit-o pentru a le depăşi.

     El a relevat un miracol în vieţile noastre, astfel încât problema noastră nu mai este în întregime una de realizare. Am dobândit abstinenţa şi ne bucurăm de beneficiile acesteia. Prin intermediul ei ne-am recâştigat sănătatea şi normalitatea mentală şi am căştigat respectul de sine, al celor de acasă şi al prietenilor nostri. Este privilegiul şi datoria noastră să păzim şi să protejăm acest miracol. El a fost dobândit prin umilinţă, încredere şi rugăciune, pe măsură ce am încercat în mod activ să-L înţelegem şi să-I îndeplinim voinţa.

* Citiţi pagina 85 din cartea Alcoolicii Anonimi

     Rugăciunile de apreciere nu reprezintă tot ceea ce putem face, dar ele sunt lipsite de egoism şi reprezintă cele mai rapide mijloace pentru noi de a ajunge în prezenţa Lui. Legătura cu Dumnezeu prin mulţumiri şi apreciere vă aduce rapid inspiraţia care merge mână în mână cu imbunătăţirea înţelegerii noastre şi apropierii faţă de El. Astfel de contacte  ne reînnoiesc credinţa şi ne ţin activi.

     Fiecare membru va avea, în mod natural, propria tehnică de imbunătăţire a contactului cu Dumnezeu, dar dacă   rugăciunile de apreciere lipsesc acum, tehnica ar trebui dezvoltată astfel încât să le cuprinda. Este mai practic să te rogi pentru o anumită imprejurare  după ce ai fost recunoscător şi ţi-ai exprimat mulţumirile pentru primirea uneia anterioare.

     Rugăciunea şi meditaţia pentru imbunătăţirea contactului conşstient cu Dumnzeu pare cel mai uşor de realizat când suntem relaxaţi şi liniştiţi, când neînţelegerea, frica şi resentimentul sunt lăsate deoparte şi când ne aflam în armonie cu cei din jurul nostru. Din acest motiv este recomandabil să vă gândiţi la importanţa calmului mental şi relaxării fizice înainte să vă preocupe rugăciunea şi să le priviţi în continuare ca pe stabilizatori ai firii neliniştite a alcoolicului.

     Faptul care trebuie reţinut este că cei Doisprezece Paşi vor călăuzi pe mulţi dintre noi înspre recunoaşterea nevoii   de ajutor spiritual, dar nu se preocupă de faptul că am putea să abuzăm de sursa noastră de energie mentală şi fizică.

     Relaxarea minţii şi a trupului şi supunerea voinţei noastre către Dumnezeu sunt necesare, fără  îndoiala, înainte de a începe o rugăciune satisfăcătoare şi meditaţia.

   Îi datoram lui Dumnezeu atât umilinţa, cât şi respectul; I-L arătam prin eliberarea noastră, pe moment, de considerente materiale, de autocompătimire, frică sau anxietate şi dăruindu-I întreaga noastră atenţie.

     Este în avantajul nostru să înţelegem valoarea menţinerii trupurilor noastre într-o stare sănătoasă, să ţinem post  şi să menţinem pacea sufletească.

     Alcoolicul este capabil să aibă o dispoziţie neliniştită care îl conduce către supra-activitate. Nu numai că practică acest lucru prin intermediul consumului de băutură necontrolat, dar face dovada neliniştii sale în multe alte moduri. De aceea, recomandăm relaxarea drept ajutor pentru rugăciune şi sugerăm faptul că un moment de linişte, însoţit de rugăciune, va fi benefic pentru toţi alcoolicii.*

     Obiceiul relaxării, practicat de-a lungul momentelor zilnice de linişte, la anumite intervale, este exact ceea ce ne trebuie. Autorităţi medicale de prestigiu au fost permanent de acord în această privinţă.

     Intervalele vor fi hotărâte de atitudinile şi stările noastre mentale, de răspunsul nostru la frică, furie, extenuare, stres emoţional, sau ori de câte ori simtim presiune sau o tensiune nervoasă mare.

     Efectele dăunatoare ale acestor lucruri asupra stării mentale a alcoolicului afectează în mod decisiv comportamentul acestuia. Ele constituie un pericol care pune în primejdie şansele de recuperare.

     Acestea sunt lucrurile de care scăpa altădată cu ajutorul băuturii. Nu poate să le ignore acum şi să se aştepte să funcţioneze normal sau să obţina acel grad de eficienţă mentală sau spirituală

*Citiţi paginile 87 şi 88 din cartea, Alcoolicii Anonimi

pe care i le-ar aduce liniştea sufletească.

      Cum realizăm acest lucru? Încercăm să suspendăm pe moment toate activităţile mentale şi fizice. Încercăm să ne relaxăm întregul corp, apoi ne închidem mintea grijilor şi neliniştilor în ceea ce ne priveşte.

     La ce ne gândim? La nimic. Lăsaţi să treacă totul, odihniţi-vă doar şi învăţaţi „Să O Luaţi Încet."

     Cât de mult timp continuăm aşa? Hotărâţi dumneavoastră. Poate fi o chestiune de minute, dacă este necesar. Ştim, totuşi, din experienţă, că şi Treizeci de Secunde de Relaxare Completă a minţii şi a trupului poate realiza trucul. Este simplu. Încercaţi.

     Ţi-o datorezi ţie însuţi şi oamenilor din jurul tău. Contactul tău conştient cu Dumnezeu este cu greu complet fără  acest lucru.

      Partea a doua a acestui pas se ocupă cu Rugăciunea pentru Cunoaşterea Voinţei Sale. Această cunoaştere va duce la folosirea potrivită a voinţei noastre, care pare împărţită între autonegare şi dorinţa de a-i servi pe ceilalţt.

     Întrebarea cu care s-au confruntat în mod repetat membrii este - Care este Voinţa lui Dumnezeu? - Cum Pot să O Deosebesc de Voinţa Proprie?

     Nu încercăm să răspundem direct la această întrebare. Nu intră în responsabilitatea noastră. Este datoria bisericii şi a religiei organizate de a interpreta voinţa lui Dumnezeu.

     Ca membrii ai asociaţiei Alcoolicii Anonimi ne putem folosi inteligenţa pe care ne-a dat-o El, totuşi, ajungem şi prin deducţie la înţelegerea proprie a voinţei Sale în ceea ceea ce ne priveşte, în cadrul asociatiei A.A. Meditând asupra problemei respective, vă oferim următoarea explicaţie:

      Voinţa Domnului n-ar fi fost dificil de executat dacă n-ar fi existat nimeni în aceasta lume la care să te gândeşti, în afară de tine însuţi.

      Nu te-ai minţi pe tine, aşa cum o faci în împrejurările actuale; trădarea n-ar fi numai inutilă, ar fi imposibilă. Nu ai putea să comiţi adulter şi n-ar  exista nici scuza sau ocazia de a trăi o viaţă dublă.

     Beţia în aceste circumstanţe nu va dăuna nimănui decât ţie însuţi. Valorile morale ar fi cu totul schimbate, comiterea unui păcat ar fi imposibilă dacă nu îl negi complet pe Dumnezeu. Natura rugăciunilor noastre s-ar asemăna prea puţin cu rugăciunile pe care le rostim acum. Nevoia principală  pe care am fi avut-o via-a-vis de Dumnezeu ar fi fost atunci aceea de contact personal pentru alungarea singuratăţii, pentru înlăturarea pericolului, pentru vindecarea bolii şi pentru asigurarea securităţii în viaţa de apoi.

     O astfel de existenţă autocentrată s-ar transforma în curând în plictiseală, mai presus de credinţă. Am fi tânjit după tovărăşie omenească. După cineva cu care să ne împărţim vieţile, care să ne audă povestirile despre suferinţa şi pe care să le ajutăm. Succesul nostru şi insuccesele ar  însemna puţin dacă nu le-am putea împărţi. Natura omului constă în aceea că  este cel mai fericit atunci când se asociază cu cineva şi îşi împarte soarta cu ceilalţi. Aşa l-a creat Dumnezeu şi nu îşi poate împlini destinul în alt mod. Din fericire, nu suntem singuri în acest univers, dar suntem unul dintre milioanele care sunt dependenţi în întregime unul de celălalt pentru necesităţile vieţii şi pacea minţii care fac să merite existenţa.

     De aceea, deducem că propria înţelegere a Voinţei Divine Trebuie Regăsita în Atitudinea Faţă de Concetăţenii Noştri şi în Tratamentul pe care Îl Acordăm Acestora. „Nu putem trăi Singuri cu noi înşine."

     Experienţa spirituală  valoroasă pe care am avut-o cu toţii vine într-adevăr după ce am renunţat la egoism, ne-am recunoscut greşelile, am făcut corecţii sau am făcut fapte caritabile ce au fost în beneficiul altora, pentru care ne-am cheltuit timp şi bani. Am simţit uşor prezenţa lui Dumnezeu şi ne-am apropiat de voinţa Lui numai atunci când ne-am angajat în gând şi acţiune de aceast tip. Răspunsul la rugăciunea noastră referitoare la aceasta înţelegere vine fără  cel mai mic efort atunci când ne ocupăm timpul cu misiuni spirituale de ajutorare şi servire a familiilor noastre şi a prietenilor sau atunci când lucram cu noii membri. Eforturile noastre în aceasta direcţie, ajutate de credinţa şi rugăciune pentru îndrumare, ne-au adus aproape de Dumnezeu.  

     Practicarea zilnică a programului Alcoolicilor Anonimi ne apropie de nevoile psihice şi spirituale ale umanităţii. Sunt multe de făcut pentru reabilitarea sa; pe măsură ce ne interesăm de acest lucru şi îl aducem la îndeplinire Mulţumită Celor Mai Bune Abilităţi  şi  a  Cunoştiinţelor Noastre Câştigăm O Înţelegere a Voinţei lui Dumnezeu datorită Ajutorului pe Care Îl Oferim Celorlalţi .

     Membrul activ care încearcă să aducă zilnic în viaţa sa voinţa Domnului, n-ar trebui să se descurajeze atunci când este criticat acasă sau de către ceilalţi membri din organizaţie, atâta timp cât motivele sale sunt sincere şi constructive. Dacă greşeşte, o recunoaşte şi caută în continuare înţelegere de la Dumnezeu. Continuă să încerce.  Trebuie să-şi păstreze credinţa în munca sa şi în rugăciune.

     Aprecierea acestei situaţii este necesară pentru toţi membrii. Nici unul dintre noi nu ar trebui să pună la îndoială munca altora până când nu cunoaştem dacă motivul aflat în spatele acestora este străin de voinţa lui Dumnezeu.

     Critica, chiar atunci când este necesară, trebuie să fie de natura constructivă. În momentul în care o faceţi, ar trebui facută cu intenţia de cooperare şi nu ca rezultat al resentimentului sau al invidiei.

     Membrii mai vechi se mişcă sau pledează pentru metode care sunt în general logice şi raţionale, pentru că se bazează pe înţelegerea experientelor din trecut. Un novice le-ar putea pune sub semnul întrebării şi, din lipsă de înţelegere, ar putea căpăta o fixaţie impotriva adoptării lor.

     De aceea, suntem precauţi să punem la îndoială faptele oricărui membru, până când nu îi cunoaştem motivele sau până  când nu ştim dacă greşeşte. Dacă are dreptate putem să apelăm cu uşurinţă la voinţa Domnului. Scopul nostru este de a ne conforma acesteia, Niciodată Să Nu Ne Opunem Acesteia.

     A treia parte a acestui pas se referă la rugăciune pentru puterea de a Duce la Îndeplinire Voinţa Domnului. Aceasta rugăciune este pentru Eficienţă Mentală, pentru Putere Spirituală şi pentru Rezistenţă Fizică.

     Trebuie să merităm puterea pe care o cerem în primul rând prin îmbunătăţirea eficienţei noastre. Energia mentală, puterea spirituală şi rezistenţa fizică nu ne sunt acordate până nu suntem calificaţi pentru ele. Ne putem ruga pentru ele şi ar trebui să o facem, dar ele nu pot fi obţinute doar rugându-ne. Trebuie câştigate printr-un efort sincer.

     Puterea se dezvoltă pe măsură ce renunţăm la egoism şi prin consideraţie, prin toleranţă şi umilinţă preluăm supravegherea problemelor altei persoane.

     Nu îi putem trăi viaţa, dar o putem ajuta să se ajute singură. Interesul nostru cu privire la progresul său ne va îmbogăţi propria ingeniozitate pe măsură ce schiţăm căi şi mijloace pentru recuperarea lui. Pe măsură ce o ajutăm să-şi dezvolte puterea, vom câştiga noi înşine, în mod inconştient, putere şi tărie.

     Nu este înţelept să te rogi pentru putere în mod egoist sau cu resentiment, invidie sau autocompătimire în suflet. Aceasta rugăciune nu este permisă niciodată. Filozofia A.A. nu este construită pe astfel de căi. Nu aşteptăm niciodată rezultate, până când nu ne depăşim defectele şi până când nu ţinem lucrurile sub control.  Atunci când se realizează acest lucru ne  rugăm nu numai pentru rezultate bune, ci credem cu tărie ca ne vor fi acordate.

     Din când în când părem să ne uităm „modul de viaţă"  şi încercăm să forţăm rezultatele. Confundăm propria dorinţă cu Voinţa Divină si, prin devierea puterii de voinţă îndeplinim anumite obiective. Sursa adevărată a unei astfel de puteri devine în curând evidentă. Ne descoperim în dezacord faţă de ceilalţi membri. Nu simţim acel sentiment de satisfacţie. Ne lipseşte inspiraţia potrivită. Suntem neapreciaţi şi neînţeleşi. Realizăm lucruri din care nu derivă nici o plăcere şi care nu sunt prea folositoare celorlalţi. când se întamplă acest lucru putem fi siguri că puterea pe care o generăm nu are nici o legătură cu Puterea Superioară nouă înşine.   

  Este bine să folosim această comparaţie ca etalon pentru a cântări sursa şi calitatea puterii noastre.

     Dacă nu primiţi inspiraţie sau fericire din eforturile voastre, cu siguranţă nu aveţi atitudinea potrivită faţă de cei din jurul vostru. Corectaţi acest lucru discutând cu alţi membri, apoi concentraţi-vă atenţia şi energia asupra unei fapte care nu va fi în beneficiul vostru, ci va ajuta pe altcineva. Acest lucru deschide calea către voinţa lui Dumnezeu şi eliberează puterea Lui în interiorul tău. Nu poţi da greş în scopul tău daca porţi cu tine conştiinţa lui Dumnezeu.

     Trebuie luate în considerare emoţiile în relaţie cu dorinţa noastră pentru puterea de a duce la îndeplinire voinţa lui Dumnezeu.

     În mod paradoxal, emoţiile unui alcoolic ori îl ajută, ori îl doboară. Pare necesar să învăţăm cum să le folosim în mod constructiv.

     Exista o soluţie practică la problemele noastre emoţionale, un procedeu care răspunde unei aplicaţii inteligente a datelor pe care le-a furnizat ştiinţa.

     Cunoaştem din experienţă că frica şi supărarea au mult de-a face cu dobândirea şi menţinerea unei stări alcoolice. Suntem de acord, în general, că sentimentul de ură, critică, resentiment, autocompătimire, gelozie, intoleranţă şi alte astfel de manifestări ale emoţiilor sau sentimentelor prelungesc şi agravează condiţia noastră alcoolică.

     Psihologia ne învaţă că Emoţiile şi Sentimentele Sunt Surse de Energie. Exemple ale acestei energii se regăsesc în emoţiile pricinuite de SEX, FRICĂ, FURIE şi DRAGOSTE. Am fost învăţaţi apoi că Omul trebuie să posede aceasta energie emoţionala pentru a funcţiona din punct de vedere mental şi fizic. fără  acestea el ar fi anormal.

     Suntem informaţi, de asemenea, că fără  imboldul energiei emoţionale, omul ar fi o creatură neajutorată, ţintuită la pat. I-ar lipsi capacitatea de a se angaja în rutina zilnică a vieţii. Nu s-ar gândi şi nu s-ar mişca. Ar fi practic imobil. Ar reţine doar propriile acţiuni reflexe, nimic altceva.

     Deducţiile simple din aceste date sunt acelea ca alcoolicul a trecut cu vederea peste valoarea fructificării propice a energiei emoţionale. El a folosit energia puterii negative pentru risipirea puterii pozitive.

     Evident, imboldul pentru sex, fricaă şi furie a fost angajat instictiv. În mod ironic, ne-am concentrat asupra puterii acestor forţe în detrimentul propriei bunăstări. N-am găsit destul timp ca să vizualizăm incapacitatea noastră de a ne opune cerinţelor unei astfel de energii concentrate.

     Am omis o sursă mai mare de energie, pe care suntem capabili să o generăm: DRAGOSTEA.

     Atunci când mintea şi trupul sunt activate de aceasta emoţie deplină, energia umană se află la limitele sale maxime şi este cea mai constructivă.

     Este bine să credem, totuşi că Puterea de A îndeplini Voinţa lui Dumnezeu Trebuie Să Vină Din Inspiraţia şi Energia Care Se Găsesc în Emoţia - DRAGOSTE. Dragostea faţă  de Dumnezeu. Dragostea Faţă De Semenii Noştri. Recunoaşterea şi Aprecierea Amândurora.

SUMAR: Am pus la punct o anumită disciplină pentru 24 de ore pentru supravegherea noastră emoţională. Începem în fiecare zi cu un moment matinal de rugăciune, rugându-ne pentru eliberarea de egoism, teamă şi minciună. Plănuindu-ne ziua, ne rugăm pentru cunoaşterea voinţei lui Dumnezeu; pentru îndrumare Divină şi pentru luarea unor decizii potrivite. Rugăciunile noastre ar trebui să fie neegoiste şi folositoare celorlalţi.

     Acest pas recomandă să ne relaxam şi să încetăm cu pierderea prostească de energie. Să stabilim o perioadă zilnică pentru citirea cărţii Alcoolicii Anonimi; să citim literatură spirituală; să ne golim minţile de motive greşite; să învăţăm să traim şi să-i lăsăm pe ceilalţi să trăiască.

     În fiecare noapte ne inventariem activităţile zilei respective. Recunoaştem greşeala pe care am comis-o. Cerem iertare Domnului şi Îl consultăm cu privire la corecţiile pe care trebuie să le facem, încheind ziua cu o rugăciune de apreciere pentru ajutorul Său; pentru abstinenţa noastră.

*Acest sumar se găseşte în paginile 86-88 din cartea Alcoolicii Anonimi. Studiaţi-le şi apoi stabiliţi-vă propriul program de 24 ore de existenţă A.A.

Material preluat de pe Prietenii lui Bill (F., Voluntari)

De ce functioneaza?

<< Creatorul și Dumnezeul meu este piatra de temelie a spiritualității mele. Am dobândit spiritualitatea inițial prin Pasul Unsprezece, care spune:
"Am căutat, prin rugăciune şi meditaţie, să ne întărim contactul conştient cu Dumnezeu – aşa cum şi-L închipuia fiecare dintre noi, cerându-i doar să ne arate voia Lui în ce ne priveşte şi să ne dea puterea să o împlinim."

Am continuat să alimentez spiritual o parte din ființa mea prin a face Pașii Zece la Doisprezece.Dar nu doar asta; Am revăzut Pasul Trei deseori ca să-mi reamintesc că Dumnezeu este în spatele meu. Am revăzut Pasul Trei ca să-mi amintesc că totul va fi bine pentru că nu eu am controlul ci este a lui Dumnezeu. Când am făcut în mod conștient meu Pasul Trei i-am dat permisiunea Puterii Superioare să mă îndrume, și să intervină de dragul meu bunăstării mele.

Revăd Pasul Doi, când mă văd alunecând înapoi în nebunie, de obicei, din cauza automulțumirii. Când văd steagul roșu al fricii, intoleranței, resentimentele, urâciunea, și lăcomia pentru mâncare, sex, sau orice altceva ca să-mi amorțesc sentimentele știu că încep să devin un pic nebun.

În cele din urmă am să păstrez un control bun al Pașilor Patru și Cinci pentru că eu fac ... .da ocazional aleg resentimentele și teama. Am instrucțiunile pentru a-mi menține spiritualitatea trăind Pașii. Asta e "de ce", nu doar "cum" funcționează pentru mine.

Programul celor 12 Pași funcționează, deoarece Pasul pașii sunt o practică a caracterului bun și spiritualității în timp ce boala este o practică a defectelor de caracter. Așa cum practicăm caracterul bun făcând Pașii, sănătatea noastră este fapt demonstrat. Cu cât trăim mai mult Pașii ... cu atât mai înrădăcinat devine caracterul bun în creierul nostru.

Noi construim poduri sănătoase peste căile nebuniei mintale din trecut. Abstinența mea a fost suplimentată cu câteva treceri formale, lungi, și minuțioase prin Pasul Patru, în fiecare an. În terapia de recuperare învăț comunicarea sănătoasă, plus tehnici pentru a procesa emotiile dureroase. Având în vedere toți acești factori și harul lui Dumnezeu ... de ce funcționează, nu este un mister .... pentru mine, oricum.

”Rareori am văzut să dea greş cineva, dacă a urmat temeinic acest drum împreună cu noi.”

Motivul pentru care se întâmplă recidiva este din cauză că, căile neuronale care au fost sculptate în creierul nostru nu dispar. Dacă eu nu-mi mențin spiritualitatea există o posibilitate ca gândurile mele să se metamorfozeze sau să diminueze noua punte a gândirii sănătoase, care a fost construită de-a lungul vechilor sculpturi din căile neuronale din trecut.
Totuși, dacă îmi amintesc că am O ALEGERE si îmi spun asta: Am capacitatea de a face următorul pas corect, voi fi ok.>>

sursa... http://www.recoveryfarmhouse.com/why-it-works/

Preluare de pe Prietenii lui Bill

Ultimul mesaj al lui Bill

Bill a fost unul dintre cei doi cofondatori ai A.A.

Dragii mei prieteni,

Recent, un Membru A.A. mi-a trimis un salut neobișnuit pe care aș vrea să-l impartasesc cu voi. Mi-a spus că era un salut vechi arab. Poate că nu avem grupuri arabe, dar încă pare o expresie potrivită a modului în care mă simt in legatura cu fiecare dintre voi. Spune: "Vă salut și vă mulțumesc pentru viața voastră".

Gândurile mele sunt foarte ocupate în aceste zile cu recunoștința față de Frăția noastră și pentru nenumăratele binecuvântări care ne-au fost dăruite de Harul lui Dumnezeu.

Dacă aș fi întrebat care dintre aceste binecuvântări am simțit că a fost cea mai responsabilă pentru creșterea noastră ca o Fratie și cea mai importantă pentru continuitatea noastră, aș zice "Concepul anonimatului".

Anonimitatea are două atribute esențiale pentru supraviețuirea noastră individuală și colectivă; spirituală și practică.

La nivel spiritual, anonimatul cere cea mai mare disciplină de care suntem capabili; la nivel practic, anonimatul a adus protecție pentru noul venit, respectul și sprijinul lumii din afara și securitatea fata de aceia dintre noi care ar folosi AA pentru scopuri bolnave și egoiste.

AA trebuie și va continua să se schimbe odata cu trecerea anilor. Nu putem, nici nu o vom face, să întoarcem timpul inapoi. Cu toate acestea, cred profund că principiul anonimatului trebuie să rămână garanția noastră primară și durabilă. Atâta timp cât ne acceptăm abstinenta în spiritul nostru tradițional de anonimitate, vom continua să primim Gratia lui Dumnezeu.

Așa incat, încă o dată, vă salut în acel spirit și din nou vă mulțumesc pentru viețile voastre.

Fie ca Dumnezeu să ne binecuvânteze pe toți acum și pentru totdeauna.

* Citita de Lois la cina anuală dată de Asociația Intergrupului din New York în onoarea aniversării a 36 de ani de abstinenta ai lui Bill-10 octombrie 1970.

Alcoholics Anonymous : Bill's Last Message

Carticica rosie - PASUL ZECE

PASUL ZECE

Ne-am continuat inventarul personal şi ne-am recunoscut greşelile de îndată ce ne-am dat seama de ele.

     Pasul Zece este unul dintre paşii principali. Scopul sau este acela de a ne reaminti că defectele morale pe care le-am recunoscut în egoism, nesinceritate, resentiment şi teamă constituie încă probleme de care ne lovim zilnic; că acestea  continuă să rămână un handicap într-o viaţă normală şi fericită; că ar trebui să punem la punct un inventar perpetuu pentru a ne păzi de acestea şi că ne recunoaştem de bună voie greşelile.

     George A.Dorsey a scris un articol   interesant  despre instabilitatea naturii umane spunând: „Omul constituie ceva care se întamplă tot timpul; este preocupat continuu; îşi stabileşte regulile; îşi revizuieşte formulele şi îşi modifică structura în actul existenţei şi din mers. Este în Natura Omului Să Nu Stea Liniştit."

     Valoarea inventarului perpetuu este de a ne împiedica să ne Plafonăm. Ne ajuta să Rămânem Treji.

     Prin el evităm experienţele nefericite ce urmează atunci când suntem dominaţi de forme de egoism care încearcă să se strecoare din nou în vieţile noastre.

     Am făcut din inventar un fel de departament al inteligenţei care identifică atât defecte morale vechi cât şi defecte morale noi. Este o Galerie a lui Rogue, în care catalogăm fiecare defect şi aliaţii săi astfel încât atunci când egoismul, de exemplu, se deghizează în forma de mulţumire de sine sau plictiseală, detectăm decepţia şi o evităm.

*Cititi paginile 84 şi 85 inclusiv din cartea Alcoolicii Anonimi

     Aceste defecte reprezintă o sursă mare de pericol pentru noi. Ele au mult de a face cu durerea pe care am suferit-o odată din cauza consumului anormal de băutură. Acestea ne pot reîntoarce la Boala Alcoolismului.

      Pasul Patru ne-a oferit un inventar care a servit unui scop definit. A arătat defectele de caracter pe care în trecut am refuzat să le recunoaştem - defecte care au împiedicat o existenţă de succes. Necesitatea cunoaşterii acestor defecte este foarte clară în acest moment, dar nu era atât de evidentă atunci când inventarul nostru nu era făcut.

     Inventarul ne-a oferit o înţelegere a problemei noastre. Ne-a adus faţă în faţă cu noi înşine, cu defectele noastre, în sensul îndepărtării acestora cu ajutorul lui Dumnezeu. A fost indispensabil în acel moment, dar şi-a împlinit menirea de îndată ce s-a înregistrat natura îndărătnică a defectelor şi obiceiurilor de alcoolic. Fără  aceasta înregistrare, progresul în cadrul asociaţiei A.A. ar fi fost imposibil.

     Datorită acestui program s-a înregistrat progresul. Cunoaşterea defectelor morale şi practicarea programului A.A. ne-au schimbat complet vieţile, atitudinea noastră faţă de problemele proprii şi sentimentul faţă de concetăţenii noştri.

     Am câştigat încrederea şi respectul celorlalţi. Mulţi dintre prieteni şi-au exprimat admiraţia cu privire la abstinenţa pe care am dobândit-o. Această realizare este urmată de mândrie şi satisfacţie. Ne place securitatea noastră şi atitudinea prietenoasă a celorlalţi faţă de noi.

      Pasul Zece va proteja acest progres daca ne vom continua inventarele personale şi dacă recunoaştem prompt atunci când greşim.

     Să nu uităm, totuşi, că alcoolicii nu par niciodată să stea liniştiti. Fondatorii noştri ştiau acest lucru din experienţa proprie. Ştiau că obiceiurile băutului de lungă durată vor striga tare după privilegiile performanţei obişnuite.

     Ştiau că vor apărea noi defecte de caracter şi că multe dintre cele vechi se vor prezenta într-o formă diferită. Din acest moment inventarul perpetuu anunţă apariţia fiecărui obicei vechi şi este un fel de santinelă mentală de pază pentru a le detecta pe cele noi.

     Interpretarea Pasului Zece nu ne permite acceptarea inventarului realizat în Pasul Patru ca pe unul complet sau final.

     Motivaţia acestui lucru apare în momentul în care ne gândim la înclinaţia noastră naturală de a privi înregistrarea greşelilor listate în Pasul Patru ca fiind completă. Este adevarat că această listă a acoperit greşelile noastre în acel moment, dar ne păcălim singuri atunci când nu mai lăsăm loc pentru slăbiciunile adiţionale dezvoltate între timp.

      Planul filozofiei noastre este de a trăi fiecare pas. Obiectivul Pasului Zece nu este doar acela de a ne continua inventarul personal, ci şi de a verifica zilnic progresul pe care-l facem odată cu fiecare pas din programul A.A.

     Revăzându-le ne regăsim adesea „fără aureolă". Acest lucru este o pată mare pentru un alcoolic care merge invariabil până în pânzele albe dacă nu sunt  luate imediat măsuri de corecţie.

     Corecţia este posibilă dacă realizăm pericolul în momentul în care inventarele noastre ni-l arată. Este necesar să acţionăm cu promptitudine asupra acestei descoperiri. Nu este neobişnuit să ne descoperim aşa cum suntem - ideea este de a merge mai departe. Inventarul este esenţial pentru aceasta cerinţă.

     Ar fi mai bine să enumerăm câteva din poziţiile „fără aureolă", pentru ca membrii cei noi să le poata recunoaşte:

1. când aţi uitat că sunteti alcoolic - că aveţi un sistem nervos care este incapabil să ţină piept „influenţei liniştitoare" a alcoolului.

2. când sentimentul de automulţumire va doboară garda şi permite resentimentului şi intoleranţei să se strecoare din nou în viaţa dvs.

3. când începeţi sa trageţi foloase din A.A. şi rămâneţi destul de umani pentru a le trece cu vederea.

4. când deveniţi încrezut faţă de succesul dumneavoastră vizavi de programul A.A. şi rupeţi contactul cu Dumnezeu.

5. când va pierdeţi intereseul faţă de membrii noi şi n-aveţi chef să îi ajutaţi.

6. când deveniţi plictisiţi de întruniri şi arţăgoşi cu ceilalţi membri.

7. când îşi face apariţia  plictiseala.

8. când începeţi să lipsiţi de la întrunirile A.A.

9. când călătoriţi fără  cartea A.A.

     Când inventarul vă va arăta că prezentaţi vreuna dintre aceste simptome puteţi să fiţi siguri că unul dintre necazurile dvs. importante este egoismul. Continuarea investigaţiei va dezvălui un caz sever de constipare spirituală.

     Antidotul acestor necazuri este să facem un studiu aprofundat al programului nostru. Citiţi cartea. Discutaţi programul A.A. cu membrii. Interesaţi-vă sincer de grupul dumneavoastră A.A. Asistaţi la mai multe întruniri.  Puneţi umărul la treabă. Identificaţi-vă cu programul.  Lucraţi cu membrii noi. Revedeţi miracolul pe care Dumnezeu l-a făcut în viaţa voastră. Fiţi sinceri şi înăltaţi o rugăciune de apreciere. Purtaţi întotdeauna la dumneavoastră cartea A.A. atunci când plecaţi în călătorii în afara oraşului.

     Cea de-a doua parte a Pasului Zece:

„ne-am recunoscut greşelile de îndată ce ne-am dat seama de ele", nu trebuie tratată cu uşurinţă. Acesta reprezintă un pas determinant pentru un caracter bun. Recunoaşterea unei greşeli nu este suficientă; ar trebui urmată de recunoaşterea verbală.  Cerinţele programului nostru sunt de a face corecţii în cazul în care a fost rănit cineva. Inventarul ne ţine în alertă  responsabilitatea cu privire la această problemă.

     Un membru sincer va aplica aceste lucruri sie însuşi. Va căuta semnificaţia „Recunoaşterii Faptei Atunci când Greşeşte."  Va amintiţi Pasul Cinci, când am recunoscut faţă de Dumnezeu, faţă de noi înşine şi faţă de altă fiinţă umană natura exactă a greşelilor noastre? Cum am reflectat, în cadrul Pasului Şase şi al Pasului Şapte, la defectele noastre? Cât de vital a fost pentru starea noastră de bine în acel moment?

      Este încă vital. Nu ne-am răzgândit în această privinţă şi nu o vom face niciodată. Alcoolismul a fost învins, dar nu ne-am vindecat.

     Nu este în firea alcoolicului să stea liniştit. Trebuie să-şi recunoască greşelile pentru a primi sentimentul de nobleţe şi exaltare care îl menţin în starea spirituală şi mentală potrivită pentru menţinerea unei abstinenţe permanente şi satisfăcătoare.

     Continuaţi zilnic acest inventar. când greşiţi înţelegeţi valoarea de a vă uşura sufletul de îndată. Nu vă fie teamă să vă recunoaşteţi greşelile. Este o prostie să ne apărăm gafele. Scăpaţi de acest obicei*. Amintiţi-vă că Personalitatea Dumneavoastră Nouă Nu Este Compatibilă cu Defectele Morale sau Erorile Ascunse.

     Ne face mai autocritici şi mai puţin capabili să-i criticăm pe ceilalţi. Ne menţine pe lungimea de undă potrivită.

     Verificaţi-vă amănunţit. Nu transformaţi viaţa dumneavoastră într-o farsă. I-o datoraţi Domnului, vouă înşiva şi familiilor dumneavoastră, pentru a face un progres real. Trebuie Să Gândiţi Abstinent  Pentru a Trăi Abstinent.

     Inventarul vă va ajuta să cunoaşteti nu doar gradul de succes pe care l-aţi   atins în cadrul programului A.A. Vă va arăta în ce situaţie sunteţi. Vă va menţine într-o Condiţie Bună.

 Observarea şi practicarea acestui pas vă va aduce cunoaşterea şi dezvoltarea capacităţii dumneavoastră de a-l folosi. Pasul Zece va crea un echilibru mental stabil de cel mai mare ajutor pentru o stare spirituală mai bună, atât de necesară pentru recuperarea din alcoolism.

Material preluat de pe Prietenii lui Bill (F., Voluntari)